Actiune in raspundere contractuala. Sentința nr. 23/2013. Judecătoria CONSTANŢA

Sentința nr. 23/2013 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 23-09-2013 în dosarul nr. 18422/212/2012

DOSAR NR._

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA C.

SECȚIA CIVILĂ

SENTINȚA CIVILĂ nr._

ȘEDINȚA PUBLICĂ din data de 23 Septembrie 2013

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: A. I. G.

GREFIER: E. A. P.

Pe rol judecarea cauzei civile, având ca obiect acțiune în răspundere delictuală, acțiune formulată de reclamantul C. C. M. cu domiciliul în localitatea C., ., jud. C., în contradictoriu cu pârâții C. L. AL COMUNEI C. cu sediul procesual ales la Cabinet Avocat A. C. din Năvodari, ., ., ., M. D. cu domiciliul în C., . nr. 7, jud. C. și . cu sediul în C., jud. C..

Dezbaterile asupra excepției lipsei calității procesual pasive a pârâtului C. L. al Comunei C. și asupra excepției prescripției dreptului material la acțiune și susținerile părților au avut loc în ședință publică din data de 16.09.2013, fiind consemnate în încheierea de la acea dată, parte integrantă din prezenta când, având în vedere prevederile art. 260 alin.1 Cod procedură civilă instanța a amânat pronunțarea la data de 23.09.2013, hotărând următoarele:

INSTANȚA

Prin cererea înregistrată la data de 18 iulie 2012 pe rolul Judecătoriei C. sub nr._ reclamantul C. C. M. a chemat în judecată pe pârâții C. local al Comunei C. ca entitate administrativ -teritoriala si reprezentant legal al Comunei C. ( potrivit legi 215/2001 ) și M. D. solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună obligarea paraților în solidar la plata sumei de 369,350 RON, echivalentul a 83 000 de EURO, cu titlul de daune materiale provocate de culpa pârâților.

În motivarea în fapt a acțiunii arată reclamantul că în ani 2008/2009 în baza unui bilet la ordin a fost executat silit de creditorul S.C.Libra B. București, pentru creanța de 25.166,18 RON, suma provenită din credit fiind însă încasată integral de către pârâtul M. D. și folosită de acesta în interese personale. Întrucât acesta din urma nu dispunea de un patrimoniu, creditoarea a declanșat procedura execuțională în contra sa fiind întocmite forme de executare silita prin vânzarea la licitație publica a unui imobil, teren - Tariverde Jud. Constanta in suprafața de 30 000 m.p., desemnând privi voința executorului propriu un expert autorizat in vederea valorificării la licitație publica tara ca eu sa fiu chemat in calitate de debitor urmărit și chestionat asupra prețului ele licitare.

Susține reclamantul că în faza de executare silită a fost desemnat domnul ing. G. Dobritoi ca expert specialitate agricola care nu l-a convocat la cercetarea locala la teren, a evaluat bunul ca având un plasament extravilan, la un preț modic de vânzare, deși nu prezenta in specialitatea sa dreptul de evaluare a bunului expertizat ci doar de identificarea bonități solului si măsurători tehnice, astfel că apreciază că expertul nu era competent la evaluare dar nici nu a consultat planurile cadastrale ale localității ( P.U."G.), clasificând imobilul ca extravilan când în realitate el se afla in mijlocul intravilanului Tariverde, împrejurare esențială care viciază concluziile raportului de expertiza asupra valorii de vânzare .

Mai arată reclamantul că peste aceasta culpa care aparține creditorului urmăritor se suprapune culpa grava a pârâtului C. L. al Comunei C. care a eliberat la cererea creditorului o adeverința din care rezulta ca terenul supus vânzării la licitație publica este extravilan, frauda pe care o atribuie acestui organ întrucât serviciile de specialitate ale Primăriei Comunei C. aveau documentația, PUG pentru Loc. Tariverde relație oficială care prin incorectitudinea și omisiunea expertului sa transmis asupra concluziilor acestuia, diferența valorica fiind evidentă putând fi vândută o suprafața proporțională ca valoare care sa acopere creanța creditorului urmăritor, iar nu întregul teren care a amplificat în mod fraudulos efectul vânzării asupra patrimoniului meu.

Susține reclamantul că dreptul său la acțiune nu este prescris întrucât a luat cunoștința de incorectitudinea proceduri execuționale abia la începutul anului 2010 când am achitat impozitul pe proprietatea imobiliară si surprins de cuantumul mult diminuat al acestuia pentru a evita o eroare cerând explicații funcționarului primăriei, acesta i-a explicat că a fost exclus de la impozitare tot imobilul adjudecat în 2009 adică, suprafața de 30.000 m2.

În drept au fost invocate disp.art.480 și urm. cod civil vechi și art.998-999 Cod civil.

A atașat în scop probator actul de adjudecare din data de 12.05.2009, contract de garanție reală mibiliarănr.274 din 27.02.2006, copia biletului la ordin emis la data de 16.04.2007.

La data de 21.09.2012 pârâtul M. D. a formulat întâmpinare prin care a învederat instanței că deși în aplicația ECRIS și pe citațiile emise în cauză s-a menționat că acțiunea reclamantului a fost întemeiată pe răspunderea contractuală, în spță conform temeiului de drept indicat de reclamnt în acțiunea introductivă de instanță – art.998-999 Cod civil – rezultă că obiectul cauzei de față îl reprezintă răspunderea civilă contractuală, urmând să-și formuleze apărările raportat la dispozițiile legale în materie.

Pe cale de excepție pârâtul M. D. a invocat excepția prescrierii dreptului material la acțiune întemeiată pe prevederile art. 8 din Decretul nr. 167/1958 privind prescripția extinctivă, care prevede că "prescripția dreptului la acțiune în recuperarea pagubei începe să curgă de la data când păgubitul a cunoscut sau trebuia să cunoască, atât paguba cât și pe cel care răspunde de ea."

În susținerea acestei excepții a arătat că executarea silită împotriva reclamantului (și implicit și a pârâtului, precum și a .) a început în anul 2008, aspect care reiese din Actul de adjudecare întocmit în data de 12.05.2009, și depus de reclamant cu cererea de chemare în judecată. Conform celor consemnate in Actul de adjudecare din 12.05.2009, rezulta că reclamantul a avut cunoștință de începerea executării silite, fie din anul 2008 (anterior procesului verbal de situație imobiliara), fie de la comunicarea actului de adjudecare, care s-a efectuat după 12.05.2009, astfel că raportând data introducerii prezentei cererii de chemare in judecată (18.07.2012) la data la care păgubitul reclamant C. Condrad M., a cunoscut paguba cât și pe cel care răspunde de ea (2008 - data procesului verbal de situație imobiliara sau 12.05.2009 - data Actului de adjudecare), rezultă evident că a intervenit prescripția dreptului la acțiune conform art. 8 din Decretul nr.167/1958.

Pe fondul cauzei pârâtul M. D. a solicitat respingerea acțiunii, ca nefondată.

In dovedirea afirmațiilor pârâtul a arătat că înțelege să se folosească de proba cu înscrisuri, martori, interogatoriu.

In drept au fost invocate disp.art. 115 si urm. Cod proc.Civ, art.998 si următoarele Cod civil din 1864, Decretul 167/1958, iar în baza art.242 a solicitat judecarea cauzei în lipsa in conformitate cu prevederile art. 242 Cod proc civ.

La termenul de judecată din data de 21.01.2013 reclamantul a formulat precizare scrisă la acțiune prin care a arătat că înțelege să-și reducă câtimea obiectului cererii de la valoarea de 369.350 lei RON la valoarea de 17.000 lei RON, precum și precizare oral în fața instanței de judecată – consemnată în încheierea de ședință de la acea dată prin care a arătat că înțelege să se judece în contradictoriu și cu ., sens în care instanța a dispus introducerea în cauză în calitate de pârât și citarea acestei entități. (filele 69 și 70).

Acțiunea precizată a fost legal timbrată cu taxa judiciară de timbru în cuantum de 1.131 lei și timbrul judiciar mobil de 5 lei.

La data de 25.02.2013, pârâtul C. L. al comunei C. a formulat întâmpinare prin intermediul a invocat excepțiile absolute ale prescripției dreptului la acțiune, respectiv cea privind lipsa calității procesuale pasive a Consiliului L. C., iar pe fondul cauzei, a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată ca nefondată. (filele 75-79).

În susținerea excepțiilor invocate susține acest pârât că în considerarea dispozițiilor articolului 2517 și 2528, alineatul l/Cod civil, dreptul reclamantului de a solicita repararea unui prejudiciu produs în cursul lunii mai 2009, și despre existența căruia reclamantul a luat cunoștință la aceeași dată, este prescris.

Cu privire la excepția lipsei calității procesual pasive a sa pârâtul arată că în baza art.23 din Legea 215/2001 consiliul local este autoritate deliberativă a administrației publice, în sarcina sa neputând fi stabilite obligații de plată, eventualele pretenții bănești putând fi valorificate numai în contradictoriu cu unitatea administrativă teritorială care este reprezentată de către Primar în baza art.21 alin.2 din lege.

În subsidiar a fost invocată excepția lipsei capacității de folosință a Consiliului L. al Comunei C., întrucât potrivit art.21 din Legea 215/2001 nu are personalitate și capacitate deplină decât unitățile administrativ teritoriale, iar potrivit art.23 din același act normativ, consiliul local este autoritatea deliberativă a UAT.

Pe fondul cauzei se arată că în speță, categoria de folosință a imobilului teren 112N563/7 este aceea de teren agricol, iar confuzia pe care o enunță și alimentează reclamantul este acea privind identitatea între presupusa calitate de teren intravilan și categoria de folosință a acestuia. Acest lucru nu este adevărat întrucât indiferent de natura imobilului teren, intravilan sau extravilan, sola 112N563/7 avea la data de 12.05.2009 calitatea de teren agricol, fiind destinată culturilor agricole. Modificarea acestei calități se putea realiza doar în condițiile legii și doar subsecvent obținerii avizelor favorabile din partea Adminstrației Naționale a îmbunătățirilor Funciare, a Oficiului de cadastru și Publicitate Imobiliară, respectiv a Direcției pentru Agricultură. La data producerii presupusului prejudiciu, data de 12.05.2009, nu existau în evidențe documentații de scoatere a acestui teren din circuitul agricol, în condițiile articolului 23, alineatul 3/legea 50/1991, care să fi fost avizate și aprobate în condițiile legii.

In dovedirea afirmațiilor pârâtul a arătat că înțelege să se folosească de proba cu înscrisuri, interogatoriul reclamantului și expertiza tehnică imobiliară.

Pârâta . deși a fost legal citată cu copie de pe cererea introductivă și înscrisurile anexate și cu mențiunea de a depune întâmpinare, nu s-a prezentat în instanță și nici nu a depus întâmpinare prin care să arate excepțiile, dovezile și toate mijloacele de apărare, conform dispozițiilor art.115-118 C. proc. civ.

În vederea soluționării excepției prescripției dreptului material la acțiune, la solicitarea instanței cu adresa nr.2832/12.03.2013 Libra Internet Bank (fostă Libra Bank SA) a înaintat dosarul de executare nr.677/PJ/2010, iar cu adresa nr.3590/10.04.2013 a înaintat incomplet dosarul de executare nr.99/PJ/_, iar la data de 18 iunie 2013 a înaintat în integralitatea sa dosarul de executare nr.99/PJ/_ .

Analizând actele și lucrările dosarului, prin prisma probatoriului administrat în cauză, instanța reține următoarele:

Pentru început instanța va stabili în raport de acțiunea introductivă de instanță și de precizările ulterioare ale acțiunii, temeiul juridic a prezentei acțiuni, în sensul că stabilește că prezenta acțiune este întemeiată pe răspunderea civilă delictuală conform temeiului de drept indicat în acțiunea introductivă de instanță, deși în aplicația ECRIS a fost menționată răspunderea civilă contractuală, și în raport de aceasta vor fi analizate excepțiile invocate de pârâți.

În ceea ce privește excepțiile invocate de pârâți, pentru o soluționare în ordinea corectă, judecătorul trebuie să țină cont de regula consacrată de art.137 alin.1 Codul de procedură civilă. Astfel, ca trebui să soluționeze mai întâi excepțiile de procedură și mai apoi excepțiile de fond – „care fac de prisos, în tot sau în parte, cercetarea în fond a pricinii.” Regula este clară necesitând doar un examen prealabil de clasificare a excepțiilor invocate concomitent. Totuși este posibil ca toate excepțiile de analizat să fie de procedură ori de fond, sau este posibil ca examenul să poarte deopotrivă asupra mai multor excepții de procedură și mai multor excepții de fond.

Asupra excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtului C. L. al Comunei C. instanța reține următoarele:

Calitatea procesual pasivă presupune existența unei identități între persoana chemată în judecată și titularul obligației deduse judecății și având în vedere faptul că în baza art.23 din Legea nr.215/2001, consiliul local este autoritate deliberativa a administrației publice în sarcina consiliului local nu pot fi stabilite obligații de plată în această calitate, eventualele pretenții bănești putând valorificate numai în contradictoriu cu unitatea administrativ teritoriala care este reprezentata de către primar în baza art.62 din lege. Mai mult, atribuțiile referitoare la bugetul local au fost stabilite prin Legea administrației publice locale (art.63 alin. 1 lit."c") în sarcina primarului, acesta fiind autoritatea executiva a administrației publice. În sarcina acestei autorități nu pot fi stabilite obligații de plata. Cum calitatea procesuala pasiva aparține celui fata de care se poate realiza interesul afirmat de creditoare si cum în cauza interesul afirmat de reclamant nu se poate realiza fata de pârâtul chemat în judecata, instanța apreciază că nu are calitate procesual pasivă și va admite excepția lipsei calității procesual pasive a pârâtului C. L. al Comunei C. cu consecința respingerii acțiunii formulată față de acest pârât pentru lipsa calității procesuale pasive.

Asupra excepției prescripției dreptului material la acțiune invocată de pârâtul persoană fizică M. dumitriu, instanța constată următoarele:

În prealabil, instanța reține că raporturile juridice dintre părți sunt guvernate de dispozițiile vechiului cod civil, aspect ce se desprinde din art. 6 alin. 2 noul Cod civil, potrivit căruia actele și faptele juridice încheiate ori, după caz, săvârșite sau produse înainte de . legii noi nu pot genera alte efecte juridice decât cele prevăzute de legea în vigoare la data încheierii sau, după caz, a săvârșirii ori producerii lor.

Potrivit alin.4 din același text de lege „Prescripțiile, decăderile și uzucapiunile începute și neîmplinite la data intrării în vigoare a legii noi sunt în întregime supuse dispozițiilor legale care le-au instituit.” Astfel instanța constată că în cauză sunt aplicabile dispozițiile Decretului 167/1958.

Din cuprinsul dosarului de executare silită nr.99/PJ/_, precum și din înscrisurile atașate cererii introductive de către reclamant, respectiv prin actul de adjudecare din data de 12 mai 2009, instanța constată că la data de 5 ianuarie 2009 a fost efectuat un raport de expertiză tehnică imobiliară cu privire la imobilul teren situat în satul Tariverde, sola 112P563/7, raport de expertiză prin care se atestă că natura terenului este aceea de teren extravilan, iar destinația aceea de teren agricol cultivabil.

Aceste mențiuni privind împrejurarea efectuării unui raport de expertiză imobiliară se impun a fi coroborate cu dispozițiile articolelor 500, alineatul 1 și 411, alineatul 3, teza finală /Codul de procedură civilă. Potrivit acestor texte legale, „o copie de pe raportul de expertiză se comunică și debitorului". Prin urmare, chiar anterior întocmirii actului de adjudecare, reclamantul de față a putut și a trebuit să ia cunoștință atât despre prejudiciul izvorât de calificarea terenului ca fiind extravilan, cât și de identitatea persoanei responsabile de acest lucru, astfel că ultima dată a producerii prejudiciului pe care ar fi trebuit să o cunoască reclamantul este data la care bunul imobil a părăsit patrimoniul său - data întocmirii actului de adjudecare ca urmare a plății prețului, respectiv data de 12 mai 2009.

Se mai reține că în același dosar de executare silită, instrumentat la acel moment de executorul bancar F. T. Copuzeanu din cadrul Corpului Executorilor Bancari ai Libra Bank SA, la data de 20.02.2009 a fost emisă publicația de vânzare (fila 1 vol II) și procesul verbal de licitație (fila 2 vol II).

Potrivit mențiunii olografe efectuate chiar de reclamant pe suportul de hârtie ce cuprindea publicația de vânzare, acesta a primit sub semnătură un exemplar la data de 20.02.2009 ora 15.00.

Din conținutul final al actului de adjudecare din data de 12.05.2009 (fila 10 vol.II), reiese cu certitudine că acesta a fost comunicat și debitorului C. C. M., de altfel cu citația din data de 06.05.2009 (fila 22) transmisă acestuia cu confirmare de primire (fila 23) reclamantul a fost invitat pentru data de 14.05.2009 la sediul Corpului Executorilor Bancari ai Libra Bank SA pentru participa la procedura de distribuire a sumei de 17.674 lei RON – sumă rezultată din executarea silită efectuată în dosarul nr.99/PJ/4/2007.

Astfel potrivit art. 8 din Decretul nr. 167/1958 privind prescripția extinctivă, care prevede că "prescripția dreptului la acțiune în recuperarea pagubei începe să curgă de la data când păgubitul a cunoscut sau trebuia să cunoască, atât paguba cât și pe cel care răspunde de ea."

Se reține astfel că executarea silită împotriva reclamantului și implicit și a pârâtului M. D., precum și a S.C. Agro-Agent S.R.L. la care aceștia erau asociați, a început în anul 2008, aspect care reiese din Actul de adjudecare întocmit în data de 12.05.2009, și depus de reclamant cu cererea de chemare în judecată.

Așa cum s-a reținut mai sus, conform celor consemnate in Actul de adjudecare din 12.05.2009, rezulta că reclamantul a avut cunoștință de începerea executării silite, fie din anul 2008 - anterior procesului verbal de situație imobiliara, fie de la comunicarea actului de adjudecare, care s-a efectuat după 12.05.2009.

Calitatea de adjudecatar a numitului Chehaia T. fost atestată prin procesul verbal din data de 27 martie 2009, apoi prin actul de adjudecare din data de 12 mai 2009.

Potrivit acestui act de adjudecare se arată că „în urma parcurgerii prevăzută de articolul 494 și următoarele Cod Procedură civilă, imobilul teren arabil extravilan, situat în ., jud. Constanta, sola 112P563/7, a fost adjudecat în favoarea lui Chehaia T. ....".Se arată mai departe că„prezentul act de adjudecare s-a întocmit în patru exemplare originale din care un exemplar a fost predat adjudecatarului si câte un exemplar se va comunica proprietarului C. C. M.".

În raport de aceste mențiuni, instanța apreciază că ultima dată a producerii prejudiciului pe care ar fi trebuit să o cunoască reclamantul este data la care bunul imobil a părăsit patrimoniul reclamantului C. C. M. - data întocmirii actului de adjudecare ca urmare a plății prețului, respectiv data de 12 mai 2009.

Se reține de asemenea faptul că de la aceeași dată fostul debitor, actualul reclamant, ar fi putut și trebuit să cunoască fapta ilicită și pe făptuitorul responsabil de prejudiciul urmărit a fi recuperat pe calea prezentei acțiuni

Acest aspect rezultă chiar din corespondența purtată de reclamant cu creditoarea Liba Bank atât personal, cât și prin intermediul d-lui avocat G. M., prin care și-a exprimat poziția față de executarea silită declanșată împotriva sa. (filele 4-7 vol II), astfel încât instanța constată că la momentul declanșării executării silite reclamantul – în calitate de garant - a beneficiat de asistență juridică calificată, astfel că la acel moment acesta era în măsură să invoce toate apărările și excepțiile invocate pe calea prezentei acțiuni prin intermediul unei eventuale contestații la executare.

Raportând data introducerii prezentei cererii de chemare în judecată 18.07.2012 la data la care păgubitul reclamant C. Condrad M., a cunoscut paguba cât și pe cel care răspunde de ea cel mai târziu la data de 12.05.2009 - data Actului de adjudecare, instanța constată că a intervenit prescripția dreptului la acțiune conform art. 8 din Decretul nr. 167/1958, sens în care va admite excepția prescripției dreptului material la acțiune cu consecința respingerii acțiunii ca fiind prescrisă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Admite excepția lipsei calității procesual pasive a pârâtului C. L. al Comunei C..

Respinge acțiunea formulată de reclamantul C. C. M. cu domiciliul în localitatea C., ., jud. C., în contradictoriu cu pârâtul C. L. al Comunei C. cu sediul procesual ales la Cabinet Avocat A. C. din Năvodari, ., ., ., ca fiind formulată împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.

Admite excepția prescripției dreptului material la acțiune.

Respinge acțiunea precizată, formulată de reclamantul C. C. M. cu domiciliul în localitatea C., ., jud. C. în contradictoriu cu pârâții . cu sediul în C., jud. C. și M. D. cu domiciliul în C., . nr. 7, jud. C., ca fiind prescrisă.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică, azi, 23.09.2013.

PREȘEDINTE GREFIER

A. I. G. E. A. P.

Red.thred. Jud.A.I.G./15.11.2013

Tehnored. Gref. E.A.P./4ex

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Actiune in raspundere contractuala. Sentința nr. 23/2013. Judecătoria CONSTANŢA