Obligaţie de a face. Sentința nr. 2091/2013. Judecătoria CONSTANŢA

Sentința nr. 2091/2013 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 13-02-2013 în dosarul nr. 19282/212/2010*

DOSAR NR._

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA C.

SECȚIA CIVILĂ

SENTINȚA CIVILĂ nr. 2091

ȘEDINȚA PUBLICĂ din data de 13 Februarie 2013

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: R. E. L.

GREFIER: E. A. P.

Pe rol judecarea cauzei civile, având ca obiect obligație de a face, acțiune formulată de reclamantul V. L. T. cu domiciliul în localitatea Magurele, sat Vîrteju, ., jud. Ilfov, în contradictoriu cu pârâtul S. ROMÂN prin MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE cu sediul în București, ., sector 5, București și chemata în garanție REGIA AUTONOMĂ EXPLOATAREA DOMENIULUI PUBLIC ȘI PRIVAT C. cu sediul în C., .. H18, parter, jud. C..

La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință.

În vederea prezentării părților, instanța dispune lăsarea cauzei la a doua strigare.

La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință.

În temeiul art. 150 Cod procedură civilă, instanța declară închise dezbaterile și rămâne în pronunțare pe cererea de chemare în garanție.

INSTANȚA

Deliberând asupra cauzei civile de față, reține următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei C. la data de 13.05.2010 sub nr._ reclamantul NOVEANU M. a solicitat în contradictoriu cu pârâtul S. ROMÂN prin MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE pronunțarea unei hotărâri prin care pârâtul să fie obligat la plata a ½ din valoarea de circulație a imobilului situat în C., ., . C..

În motivarea cererii reclamantul a arătat că împreună cu soția sa a cumpărat apartamentul nr.2 conform Legii nr. 112/1995. Prin decizia civilă nr. 248/C/07.05 2007 a Curții de Apel C. pronunțată în dosarul nr._ s-a obligarea reclamantului să lase numitei Damadian M. în deplină proprietate și posesie imobilul cumpărat de acesta. Ca urmare a acestei situații reclamantul a fost lipsit de dreptul de proprietate, solicitând ca vânzătorul să achite contravaloarea bunului de care a fost lipsit. Reclamantul a mai arătat că în prezent soția sa este decedată.

Pârâtul S. ROMÂN prin MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE a depus întâmpinare prin care a invocat excepția inadmisibilității acțiunii și excepția lipsei calității procesuale pasive, iar pe fondul cauzei a precizat că reclamantul a eludat la încheierea contractului de vânzare-cumpărare nr._/11.05.1997 prevederile Legii nr. 112/1995, deoarece adevărații proprietari au investit instanțele cu o cerere în restituirea imobilului. Astfel, reclamantul are posibilitatea de a obține restituirea prețului reactualizat, conform art. 50 alin. 2 și alin.2 ind.1 din legea 10/2001.

Totodată pârâtul a formulat cerere de chemare în garanție a REGIEI AUTONOME EXPLOATAREA DOMENIULUI PUBLIC ȘI PRIVAT C. prin care a arătat că potrivit art. 13 alin.6 din Legea nr. 112/1995 la nivelul M.E.F. se constituie fondul extrabugetar pentru asigurarea punerii în aplicare a acestor prevederi, care se va alimenta din sumele obținute din vânzarea apartamentelor care nu s-au restituit în natură, reprezentând plăți integrale, avansuri, rate și dobânzi, după deducerea comisionului de 1% din valoarea apartamentelor. Potrivit art. 50 alin.3 din legea nr. 10/2001 restituirea prețului actualizat plătit de chiriașii ale căror contracte de vânzare-cumpărare, încheiate cu eludarea prevederilor legii nr. 112/1995 au fost desființate prin hotărâri judecătorești definitive și irevocabile se face de către M.E.F. din fondul extrabugetar constituit în temeiul art. 13 din legea nr. 112/1995.

Pârâtul a arătat că în ceea ce privește comisionul de 1% reținut de unitatea vânzătoare, acesta ar fi trebuit restituit de chemata în garanție având în vedere că suma în cauză a intrat în patrimoniul acestei instituții. Potrivit art. 9 alin.3 și 5 din Legea nr. 112/1995 comisionul cuvenit unităților specializate care evaluează și vând apartamente este 1% din valoarea acestora. Contractul de vânzare-cumpărare nr._/11.05.1997 a fost încheiat între chemata în garanție și Noveanu M. și M. pentru suma de 12.274.366 lei, în preț fiind inclus și comisionul de 1% al mandatarei unității administrativ teritoriale. O parte a prețului realizat din vânzarea bunului preluat fără titlu de stat a fost încasat de unitatea specializată care a efectuat evaluarea și vânzarea, respectiv chemata în garanție înființată prin H.C.L.M. C. nr. 332/02.08.1996.

În sistemul legii nr. 112/1995 chemata în garanție a acționat în baza unui mandat legal încasând comisionul cuvenit din vânzare. Anterior vânzării aceasta avea obligația de a analiza situația juridică a imobilului vândut, inclusiv aspectele care țin de valabilitatea titlului statului, statul român neavând instrumentul legal de a aviza vânzarea. Cu toate acestea Ministerul Finanțelor Publice suportă riscul evicțiunii, fiind în situația de a restitui în totalitate prețul actualizat, deși acest preț nu se regăsește în patrimoniul său în totalitate. Vânzarea unui bun pentru care s-a dovedit judecătorește că nu deține titlu valabil reprezintă o neîndeplinire a mandatului legal în condițiile în care analiza riscului de evicțiune trebuia făcută de chemata în garanție. Astfel, reținerea comisionului nu mai are temei legal.

Chemata în garanție REGIA AUTONOMĂ EXPLOATAREA DOMENIULUI PUBLIC ȘI PRIVAT C. a depus întâmpinare privind cererea de chemare în garanție prin care a invocat excepția lipsei calității procesual pasive, iar pe fondul cauzei a solicitat respingerea cererii ca netemeinică și nelegală și obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

În ceea ce privește excepția lipsei calității procesual pasive a arătat că în temeiul legii nr. 112/1995 a acționat în calitate de mandatar legal al Statului Român și a instrumentat, a întocmit documentația și a vândut în numele statului imobile ce au aparținut fondului locativ al Statului Român.

Pe fondul cauzei chemata în garanție a arătat că la data vânzării imobilului în baza legii nr. 112/1995 nu avea cunoștință de vreo notificare în baza Legii nr. 10/2001 sau de o simpla înștiințare, motiv pentru care acesta figura liber din punct de vedere juridic. Comisionul de 1% s-a perceput pentru serviciile de mandat prestate și s-a reținut din prețul de vânzare conform dispozițiilor art. 9 alin. 6 din legea nr. 112/1995. Chiar dacă s-a constatat ulterior nulitatea contractului de vânzare-cumpărare, serviciile prestate de regie în baza mandatului acordat rămân remunerate prin comision. Hotărârile irevocabile prin care a fost admisă acțiunea în revendicare nu au reținut culpa chematei în garanție la înstrăinarea imobilului către Noveanu M.. Nu s-a demonstrat culpa subscrisei la încheierea contractului de vânzare-cumpărare, astfel că pârâtul trebuie să facă dovada exercitării cu rea credință a mandatului acordat.

Prin încheierea din data de 12.05.2011 instanța în baza art. 137 alin. 2 Cod procedură civilă a unit cu fondul cauzei excepția lipsei calității procesual pasive invocate de chemata în garanție R. C..

Instanța a administrat proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei și expertiză tehnică judiciară imobiliară având ca obiectiv stabilirea valorii de circulație a imobilului (raport depus la fila 129).

Prin sentința civilă nr._/15.12.2011 instanța a admis cererea formulată de reclamantul Noveanu M. și a obligat pârâtul S. Român să achite reclamantului suma de 73.603,58 lei și a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a chematei în garanție R. C. și a respins cererea de chemare în garanție ca fiind formulată împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.

Prin sentința civilă nr._/07.06.2012 instanța a admis cererea de completare a dispozitivului sentinței civile nr._/15.12.2011 formulate de chemata în garanție și a obligat pârâtul S. Român să plătească către chemata în garanție R. C. suma de 300 lei reprezentând cheltuieli de judecată constând în onorariu avocat.

Prin decizia civilă nr. 969/18.09.2012 Tribunalul C. a admis recursul formulat de pârâtul S. R. PRIN MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE împotriva sentinței civile nr._/15.12.2011 și a sentinței civile nr._/07.06.2012 pronunțate de Judecătoria C. în dosarul civil nr._, a casat în parte sentința civilă nr._/15.12.2011 și în tot sentința civilă nr._/07.06.2012 și a trimis cauza primei instanțe, pentru soluționarea pe fond a cererii de chemare în garanție formulată de pârâtul S. Român prin Ministerul Finanțelor Publice și a menținut celelalte dispoziții ale sentinței civile nr._/15.12.2011, cauza fiind reînregistrată pe rolul Judecătoriei C. la data de 18.10.2012.

Analizând actele și lucrările dosarului instanța reține următoarele:

Prin contractul de vânzare-cumpărare nr._/21.05.1997 încheiat între Regia Autonomă Exploatarea Domeniului Public și Privat C. și Noveanu M. și Noveanu M., aceștia din urmă au dobândit în temeiul Legii nr.112/1995 dreptul de proprietate asupra unei locuințe situate în C., ., ..

Prin decizia civilă nr.248/C/07.05.2007 pronunțată de Curtea de Apel C. în dosarul nr._, instanța a obligat pe Noveanu M. să lase în deplină proprietate și posesie apartamentul sus menționat.

Prin sentința civilă nr._/15.12.2011 instanța a admis cererea formulată de reclamantul Noveanu M. și a obligat pârâtul S. Român să achite reclamantului suma de 73.603,58 lei reprezentând 1/2 din valoarea de circulație a apartamentului.

Instanța reține că potrivit art. 9 alin.1 din Legea nr. 112/1995: „Chiriașii titulari de contract ai apartamentelor ce nu se restituie în natură foștilor proprietari sau moștenitorilor acestora pot opta, după expirarea termenului prevăzut la art. 14, pentru cumpărarea acestor apartamente cu plata integrală sau în rate a prețului.”

Potrivit art. 9 alin.5 din Legea nr. 112/1995: „prevederi din Art. 5 din capitolul I (Normele Metodologice 1/1996) la data 18-feb-1997 pentru Art. 9 din capitolul III

Art. 5

În sensul prevederilor art. 9 alin. 4 din lege, prin tineri căsătoriți se înțelege situația în care nici unul dintre soți nu a depășit vârsta de 30 de ani la data exprimării opțiunii de cumpărare, iar prin persoane trecute de 60 de ani se au în vedere numai titularii contractelor de închiriere care au împlinit această vârstă înainte de data când pot opta, potrivit legii, pentru cumpărarea cu plata în rate a apartamentelor în care locuiesc.

Comisionul cuvenit unităților specializate care evaluează și vând apartamente este de 1% din valoarea acestora.”

Instanța constată că deși contractul de vânzare-cumpărare a fost încheiat de către_/21.05.1997 încheiat între Regia Autonomă Exploatarea Domeniului Public și Privat C. și Noveanu M. și Noveanu M., în temeiul Legii nr.112/1995, adevăratul titular al dispoziției asupra imobilului a fost S. Român. Chemata în garanție a încheiat a încheiat acest contract în baza mandatului de drept conferit de legea specială, respectiv art. 9 din Legea nr. 112/1995, acționând în calitate de mandatar legal al statului, aspect recunoscut de pârâtul S. Român în cadrul cererii de chemare în garanție formulate. Chemata în garanție nu a acționat în calitate de vânzător, nici măcar aparent, ci a îndeplinit un mandat legal. Pentru operațiunea efectuat mandatarul a încasat un comision de 1% din prețul de vânzare al imobilului, în temeiul art. 9 alin.5 din Legea nr. 112/1195.

Prin cererea dedusă judecății pârâtul S. Român a solicitat restituirea comisionului de 1% reținut de chemata în garanție care a intrat în patrimoniul acesteia, întemeindu-și cererea pe dispozițiile art. 50 alin.3 din Legea nr. 10/2001, art. 9 alin.3 și 5 și art. 13 alin.6 din Legea nr. 112/1995. Așa cum s-a reținut mai sus comisionul de 1% a reprezentat prețul legal al mandatului care a fost executat de chemata în garanție apartamentul fiind vândut de aceasta, nu poate fi restituit în cadrul acțiunii formulate de pârât având ca obiect restituirea prestațiilor efectuate în temeiul contractului de vânzare-cumpărare. Dispozițiile legale care reglementează modul de constituire a fondului extrabugetar, din care urmează ca Ministerul Finanțelor Publice să restituie prețul de circulație al imobilului, invocate de pârât, nu pot constitui temei al restituirii comisionului de 1% încasat de către mandatar, prin voința legiuitorului fiind exclus de la constituirea acestui fond comisionul dat unităților specializate în vânzarea imobilelor.

În ceea ce privește susținerea pârâtului conform căreia reținerea comisionului în situația în care evicțiunea subdobânditorului a avut loc nu mai are temei legal, instanța constată că este neîntemeiată având în vedere că riscul evicțiunii îl suportă proprietarul evins, neputând fi extins și asupra mandatarului, care nu răspunde pentru evicțiune.

Pentru toate aceste considerente instanța va respinge cererea de chemare în garanție formulată de pârâtul S. Român ca neîntemeiată.

În ceea ce privește cheltuielile de judecată solicitate de chemata în garanție, în temeiul art. 274 Cod procedură civilă având în vedere că pârâtul a căzut în pretenții instanța îl va obliga la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 300 lei reprezentând onorariu avocat potrivit ordinului de plată nr. 274/05.04.2011.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Respinge cererea de chemare în garanție formulată de pârâtul S. ROMÂN prin MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE cu sediul în București, ., sector 5, București în contradictoriu cu chemata în garanție REGIA AUTONOMĂ EXPLOATAREA DOMENIULUI PUBLIC ȘI PRIVAT C. cu sediul în C., .. H18, parter, jud. C. ca neîntemeiată.

Obligă pârâtul să plătească chematei în garanție cheltuieli de judecată în sumă de 300 lei reprezentând onorariu avocat.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 13.02.2013.

PREȘEDINTE GREFIER

R. E. L. E. A. P.

Red.thred. Jud.R.E.L../10.05.2013

Tehnored. Gref. E.A.P./5ex/13.05.2013

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Obligaţie de a face. Sentința nr. 2091/2013. Judecătoria CONSTANŢA