Obligaţie de a face. Sentința nr. 3800/2013. Judecătoria CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3800/2013 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 15-03-2013 în dosarul nr. 39/212/2013
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA C.
SECTIA CIVILA
Dosar nr._
Sentinta civila nr.3800
Ședința publică de la 15.03.2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. L.
GREFIER M. L.
Pe rol judecarea cauzei Civil privind pe reclamant G. M. R. și pe pârât P. M. CONSTANTA, pârât R. A. EXPLOATAREA DOMENIULUI PUBLIC SI PRIVAT CONSTANTA, având ca obiect
obligație de a face.
Dezbaterile asupra cauzei au avut loc în sedinta publica din data de 01.03.2013 si au fost consemnate în încheierea de sedinta din acea data, încheiere ce face corp comun cu prezenta, pentru cand, instanta avand nevoie de timp pentru a delibera a dispus amanarea pronuntarii la data de 08.03.2013 si respectiv 15.03.2013.
INSTANȚA
Prin cererea inregistrata sub nr._ reclamanta G. M. R. a solicitat in contradictoriu cu pârâtele P. M. CONSTANTA și R. A. EXPLOATAREA DOMENIULUI PUBLIC SI PRIVAT CONSTANTA, obligarea ca in conformitate cu disp. art.9 din Legea 122/1995 sa incheie contractul de vânzare cumpărare pentru imobilul în care locuieste cu chirie din anul 1990, conform contractului de închiriere nr.415, pentru imobilul situat in Constanta, ..26, cu obligarea parâtilor la plata cheltuielilor de judecata.
In fapt, conform contractului de inchiriere 415 a locuit cu chirie in imobilul situat in Constanta, ..26,, contractul de închiriere fiind prelungit succesiv, pana la data de 20.05.2014.
S mai arată că, întrucât imobilul ocupat în calitate de chiriași nu a fost revendicat în baza Legii nr.10/2001, potrivit Legii nr.112/1995 apreciază reclamanta că are dreptul de a cumpăra respectivul imobil.
În drept, au fost invocate disp. Legii nr.112/1995.
Au fost depuse la dosar înscrisuri, respectiv act adițional la contractul de închiriereanexă a contractului de închiriere, fișa suprafeței locative, copie CI.
La data de 31.01.2013, pârâta RAEDPP a formulat întâmpinare.
Prin întampinare pârâta RAEDPP Constanta a solicitat in principal respingerea actiunii ca inadmisibilă si însubsidiar ca îndreptata impotriva unei persoane fără calitate procesuala pasiva.
Cu privire la iadmisibilitatea actiunii s-a învederat că potrivit prevederilor art.42 al.1 și 3 din Legea 10/2001 imobilele cu destinatia de locuinte, care nu se restituie persoanelor îndreptățite, rămân in administrarea deținătorilor actuali și pot fi înstrăinate potrivit legislatiei in vigoare, chiriasii având drept de preemțiune.
In conformitate cu art.9 al.1 din Legea 112/1995 chiriasii pot opta, după expirarea termenului prevazut la art.14 pentru cumpărarea acestor apartamente, textul nu instituie insa si obligatia corelativa a proprietarului de a vinde, dreptul de dispozitie apartine exclusiv proprietarului.
Cu privire la exceptia lipsei calitatii procesuale pasive s-a învederat ca solicitarea de cumpărare este intemeiata pe prevederile Legii 112/1995, iar initiativa vânzarii apartine exclusiv M. Constanta.
Prin intampinare parata P. Constanta a invocat exceptia lipsei capacitații procesuale de folosință aceasta nefiind un subiect de drepturi si obligatii ci doar o structura organizatorico-functionala, iar pe fond s-a solicitat respingerea actiunii ca nefondata.
În ceea ce privește excepția inadmisibilității acțiunii, se reține că, conform art. 9 din Legea nr. 112/1995, Chiriașii titulari de contract ai apartamentelor ce nu se restituie în natură foștilor proprietari sau moștenitorilor acestora pot opta, după expirarea termenului prevăzut la art. 14, pentru cumpărarea acestor apartamente cu plata integrală sau în rate a prețului,
Or, atâta timp cât reclamanta este titular al unui contract de închiriere ce privește un imobil aflat în domeniul privat al unității administrativ-teritoriale, aceasta este îndreptățită să se adreseze oricând instanței prin cereri ce au ca și cauză Legea 112/1995 ce reglementează situația juridică a unor imobile cu destinația de locuințe, trecute în proprietatea statului.
Faptul că pârâta consideră că, nici prin art. 9 alin. (1) din Legea 112/1995 și nici prin dispozițiile Legii 10/2001, nu se instituie obligația proprietarului de a vinde chiriașilor locuințele deținute, este o chestiune pe care instanța o apreciază că ține de fondul litigiului născut între părți și care are ca și cauză Legea 112/1995, respectiv veritabile apărări de fond, urmând a nu se mai pronunța pe excepția invocată.
În ceea ce privește excepția lipsei capacitații procesuale de folosință a pârâtei Primăria M. C., se rețin următoarele:
In conformitate cu prevederile art. 41 din Codul de procedură civilă, orice persoană care are folosința drepturilor civile, poate să fie parte în judecată.
In cauză, prin acțiunea introductivă reclamanta a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligată pârâta Primări M. C. să încheie contractul de vânzare cumpărare a imobilului deținut cu chirie, în temeiul Legi nr.112/1995, deși aceasta nu are capacitate procesuală de folosință, așa cum rezultă din prevederile Legii administrației publice locale nr. 215/2001 care reglementează autoritățile administrației publice locale.
Astfel, în art. 20 alin. 1 din legea menționată se reglementează în sensul că „(1) comunele, orașele, municipiile și județele sunt unități administrativ teritoriale în care se exercită autonomia locală și în care se organizează și funcționează autorități ale administrației publice locale”, iar în art. 77 se stipulează că „primarul, viceprimarul, secretarul unității administrative teritoriale și aparatul de specialitate al primarului constituie o structură funcțională cu activitate permanentă, denumită primăria comunei, orașului sau municipiului, care duce la îndeplinire hotărârile consiliului local și dispozițiile primarului, soluționând problemele curente ale colectivității locale”.
In sensul dispozițiilor legale invocate, Primăria reprezintă doar o structură funcțională, un aparat tehnic administrativ aflat în subordonarea primarului ca organ administrativ executiv, aparat creat pentru transpunerea în practică a atribuțiilor executive în cadrul unității administrativ teritoriale. Legea nr. 215/2001 nu enumeră primăriile între autoritățile administrative și nicio dispoziție legală nu conferă primăriei personalitate juridică ,nerecunoscând-o ca persoană juridică distinctă.
Intrucât nici un text de lege nu conferă primăriei personalitate juridică, aceasta neîntrunind condițiile legale pentru a dobândi acest statut ( neavând patrimoniu propriu), fiind definită de lege exclusiv ca o structură funcțională, lipsindu-i capacitatea de folosință și,implicit, de exercițiu, instanța apreciază întemeiată excepția invocată.
În ceea ce privește fondul acțiunii, se rețin următoarele:
Reclamanta, în baza unui contract de închiriere înregistrat sub nr.415/14.06.1996 încheiat cu RAAEDPP C. a locuit în imobilul situat în municipiul Constanta, ..26, județul C., din anul 1990, în calitate de fiică, titular de contract fiind inițial Gaitone I. și Gaitone I., ulterior, conform declarației notariale nr.5/06.01.2009 fiind schimbați titularii respectivului contract de închiriere în favoarea numiților Gaitone M. R. și Gaitone P. F..
Se reține că imobilul a fost preluat de stat în baza Decretului 409/1955 astfel cum rezulta din Decizia 244/09.03.1960, iar reclamanta din prezenta cauză nici nu a invocat și nici nu a făcut dovada că s-a adresat pârâtei cu o cerere în temeiul disp. Legii nr.112/1995, în sensul cumpărării apartamentului ocupat în calitate de chiriaș, cerere care să nu fi fost soluționată favorabil .
Potrivit dispozitiilor art. 9 din Legea 112/1995 chiriasii titulari de contract ai apartamentelor care nu se restituie în natura fostilor proprietari sau mostenitorii acestora pot opta, dupa expirarea termenului prevazut la art. 14 (6 luni de la . legii) pentru cumpararea acestor apartamente cu plata integrala sau în rate a prețului.
De asemenea, potrivit art.9 alin 6 din acelasi act normativ, sunt exceptati de la aceasta stipulatie, chiriasii titulari sau membrii familiilor lor -sot, sotie,copii minori- care au dobandit sau au instrainat o locuinta proprietate personala dupa 01.01.1990, in localitatea de domiciliu.
Intepretand coroborat dispozitiile mentionate se constata ca dreptul de a cumpara imobilele care fac obiectul Legii nr.112/1995 il au nu numai titularii inchirierii, respectiv persoana care a incheiat in mod direct contractul cu locatorul,ci si chiriasul care este inscris in contract(in anexa contractului)si care astfel dobandeste un drept locativ generator, la randul sau,de drepturi si obligatii proprii.
De asemenea, acest chirias trebuie sa fi ocupat imobilul la data intrarii in vigoare a legii si trebuie sa nu fi instrainat-el sau membrii familiei sale:sot, sotie, copii minori-o locuinta dupa 01 ian.1990, iar locuinta sa nu fie exceptata de la vanzare,conform art.10 din lege .
Instanța, față de dispozițiile legale arătate și materialul probator administrat în cauză, respectiv înscrisuri, apreciind că reclamanta nu a făcut dovada că la data intrării în vigoare a Legii nr.112/1995 avea calitatea de chiriaș și ocupa imobilul, la dosarul cauzei fiind depus contractul de închiriere nr.415/12.03.2009 și nr.415/14.06.1996, și nici nu a făcut dovada că ea ,personal sau membrii familiei sale enumerați expres si limitativ in alin.6 al art.9, nu au dobândit sau înstrăinat vreun imobil dupa 01 ian.1990, instanța urmează să respingă acțiunea formulată, ca neîntemeiată.
În ceea ce privește cererea pârâtei Primăria M. C. de obligare a reclamantei la plata de cheltuieli de judecată, față de soluția de admitere a excepției lipsei capacității de folosință a acestei pârâte, Primăria reprezentând doar o structură funcțională, un aparat tehnic administrativ aflat în subordonarea primarului ca organ administrativ executiv, aparat creat pentru transpunerea în practică a atribuțiilor executive în cadrul unității administrativ teritoriale, fără patrimoniu propriu, instanța urmează să respingă cererea ca fiind formulată de o persoană lipsită de capacitate de folosință.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTARASTE
Admite excepția lipsei capacității de folosință a pârâtei Primăria M. C..
Respinge acțiunea formulată de reclamanta G. M.-R., domiciliata in CONSTANTA, .. 26 în contradictoriu cu pârâta Primăria C., ca fiind formulată împotriva unei persoane lipsită de capacitate de folosință.
Respinge acțiunea formulată de reclamantă în contradictoriu cu RAEDPP C., cu sediul in CONSTANTA, ., ca neîntemeiată.
Respinge cererea formulată de pârâta Primăria M. C., privind obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată, ca fiind formulată de o persoană lipsită de capacitate de folosință.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 15.03.2013.
P., GREFIER,
M. L. M. L.
Red.jud.M.L.S.-25.06.2013
Dact...06.2013
| ← Autorizarea intrării în încăperi. Art. 384 ind.1 al. 2... | Somaţie de plată. Sentința nr. 3183/2013. Judecătoria CONSTANŢA → |
|---|
