Ordonanţă de plată - OUG 119/2007 / art.1013 CPC ş.u.. Sentința nr. 05/2013. Judecătoria CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 05/2013 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 05-11-2013 în dosarul nr. 19371/212/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA C.
SECTIA CIVILA
SENTINȚA CIVILĂ Nr._
Ședința publică de la 05 Noiembrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. V. M.
Grefier D. R.
Pe rol judecarea cauzei Civil privind pe creditoarea C. N. PENTRU CONTROLUL CAZANELOR, INSTALATIILOR DE RIDICAT SI RECIPIENTELOR SUB PRESIUNE SA și pe pârât ., având ca obiect ordonanță de plată - OUG 119/2007 / art.1013 C. ș.u.
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 22.10.2013 și au fost consemnate în încheierea de amânare a pronunțării ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța având nevoie de timp pentru a delibera, a dispus amânarea pronunțării la data de 05.11.2013.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, reține următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei C. sub nr._ la data de 23.07.2013, reclamanta-creditoare C. Națională pentru Controlul Cazanelor, Instalațiilor de Ridicat și Recipientelor sub Presiune S.A.-CNCIR S.A. a chemat în judecată pe pârâta-debitoare . solicitând instanței emiterea unei ordonanțe de plată prin care aceasta din urmă să fie obligată la plata sumei de 1.550 lei cu titlu de contravaloare servicii de inspecție tehnică, la plata sumei de 129 lei cu titlu de dobândă legală penalizatoare aferente debitului neachitat, calculate de la data scadenței facturii și până la data introducerii cererii de chemare în judecată, la plata penalităților de întârziere actualizate de la data introducerii cererii de chemare în judecată și până la data plății efective a debitului principal, precum și la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 296 lei constând în taxă judiciară de timbru 200 lei, timbru judiciar 3 lei, cheltuieli poștale 15 lei și onorariu avocat 78 lei.
În motivarea în fapt, reclamanta creditoare a arătat că între reclamanta creditoare, în calitate de prestator, și pârâta debitoare, în calitate de client, s-au stabilit raporturi contractuale în baza cărora reclamanta creditoarea a prestat pârâtei debitoare servicii de verificări tehnice în utilizare la o . echipamente și instalații deținute de aceasta, procedând în acest sens la întocmirea raportului de verificare tehnică nr. 180/471 și la emiterea facturii fiscale nr._/16.11.2011 în valoare de 1.550 lei, cu scadență în 15 zile calendaristice de la data emiterii.
A arătat că pârâta debitoare nu și-a îndeplinit obligația corelativă de plată a sumei facturate la termenul de scadență, astfel că aceasta din urmă datorează reclamantei creditoare atât suma de 1.550 lei cu titlu de debit principal, cât și dobândă legală penalizatoare calculate prin raportare la valoarea debitului principal neachitat începând cu data scadenței obligației de plată până la data formulării cererii de chemare în judecată și în continuare, până la plata efectivă a debitului principal.
A precizat că deține o creanță certă, lichidă și exigibilă împotriva pârâtei debitoarei care reprezintă o sumă de bani ce rezultă din factura fiscală și din raportul de verificare tehnică însușite de către pârâta debitoare prin semnătură și ștampilă.
În drept, reclamanta creditoare a invocat dispozițiile art. 1013 și urm. C. pr. civ. art. 1017 alin. 2 pct. 3 C. pr. civ, art. 1523 alin. 2 lit. d din C. civ., art. 451-453 C. pr. civ., legea nr. 31/1990, O.G. nr. 13/2011, legea 146/1997.
În dovedirea cererii, a solicitat proba cu înscrisuri, în cadrul căreia a depus în copie certificată pentru conformitate cu originalul: centralizator mod de calcul al dobânzii legale penalizatoare (f.7), somație nr. 484 din 04.06.2013 (f.10), factură_/16.11.2011, raport de inspecție nr. 180-471/09.11.2011, alte înscrisuri.
Cererea a fost legal timbrată cu suma de 200 lei taxă judiciară de timbru.
Pârâta-debitoare, legal citată, nu a depus întâmpinare și nici nu s-a prezentat în fața instanței pentru a-și face apărări.
Instanța a încuviințat pentru ambele părți proba cu înscrisurile depuse la dosar.
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța constată următoarele:
Între reclamanta-creditoare, în calitate de prestator servicii și pârâta-debitoare, în calitate de beneficiar servicii s-a încheiat un contract de prestări servicii de verificări tehnice la o . echipamente și instalații conform raportului de inspecție nr. 180-471/09.11.2011, în temeiul căruia a fost emisă factura fiscală seria_/16.11.2011 în valoare de 1.550,00 lei, scadentă la data de 01.12.2012.
Procedura ordonanței de plată reglementată de 1013 și urm. C. pr. civ. se întemeiază pe o aparență a dreptului de creanță a creditorului, în cadrul acesteia nefiind posibilă cercetarea pe fond a raportului juridic născut între creditor și debitor. Potrivit art. 1013 alin. 1 C. pr. civ., procedura emiterii ordonanței de plată este aplicabilă numai creanțelor certe, lichide și exigibile, reprezentând obligații de plată a unor sume de bani, care izvorăsc dintr-un contract civil, inclusiv din cele încheiate între un profesionist și o autoritate contractantă, constatat printr-un înscris ori determinate potrivit unui statut, regulament sau altui înscris, însușit de părți prin semnătură ori alt mod admis de lege.
Prin urmare, admisibilitatea unei cereri întemeiate pe prevederile art. 1013 și urm. C.p.c. este supusă dovedirii de către creditor a următoarelor condiții cumulative: formularea unei cereri care să aibă ca obiect plata unei sume de bani, obligația care are ca obiect plata unei sume de bani să rezulte dintr-un contract civil constatat printr-un înscris ori determinate potrivit unui statut, regulament sau altui înscris, însușit de părți prin semnătură ori alt mod admis de lege, iar din actul în cauză, să rezulte o creanță certă, lichidă și exigibilă.
Cercetând actele dosarului sub aspectul condițiilor de admisibilitate mai sus invocate instanța constată că acestea sunt îndeplinite în speță. Astfel, obligația a cărei executare se solicită are ca obiect o sumă de bani și este născută dintr-un contract civil încheiat între profesioniști, respectiv contractul de prestări servicii constatat raportul de inspecție nr. 180-471/09.11.2011, în temeiul căruia a fost emisă factura fiscală seria_/16.11.2011, semnată și stampilată de către o persoană autorizată să angajeze răspunderea debitoarei.
Cât privește caracterul cert, lichid și exigibil al creanței reclamantei-creditoare, instanța urmează să constate că în cauză aceste caractere ce trebuie îndeplinite în mod cumulativ sunt îndeplinite.
Potrivit art. 662 alin. 2 C.pr.civ., creanța certă este aceea a cărei existență rezultă din însuși actul de creanță sau și din alte acte, chiar neautentice, emanate de la debitor sau recunoscute de dânsul. Prin urmare, ceea ce conferă caracter cert unei creanțe este constatarea acesteia într-un act scris semnat de debitor. În speța de față, instanța constată că factura emisă în temeiul convenției a fost semnată de debitoare și are aplicată ștampila acesteia.
În ceea ce privește caracterul lichid al creanței, instanța constată că art. 662 alin. 2 C. pr. civ., dispune ca o creanță este lichidă când câtimea ei este determinată prin însuși actul de creanță sau când este determinabilă cu ajutorul actului de creanță sau și a altor acte neautentice, fie emanând de la debitor, fie recunoscute de dânsul, fie opozabile în baza unei dispoziții legale sau a stipulațiilor conținute în actul de creanță, chiar dacă prin această determinare ar fi nevoie de o deosebită socoteală. Analizând înscrisurile de la dosar, instanța constată că suma pe care debitoarea o datorează creditoarei cu titlu de contravaloare a serviciilor prestate este determinată în factura emisă, astfel că și această condiție cumulativă a admisibilității ordonanței este îndeplinită în speță.
În ceea ce privește ultima condiție, respectiv aceea a exigibilității obligației, instanța constată că exigibilitatea unei obligații echivalează cu ajungerea ei la termen, respectiv cu momentul în care un creditor poate să solicite debitorului executarea acesteia de bunăvoie, putând, însă, să apeleze, în caz de nevoie, la forța de constrângere a statului prin intermediul formulării unei acțiuni în justiție. Analizând înscrisurile depuse de către reclamanta creditoare la dosarul cauzei, instanța constată că factura_/16.11.2011 a fost emisă la data de 16.11.2012 și a ajuns la scadență la data de 01.12.2012, astfel că, la data introducerii acțiunii, respectiv data de 23.07.2013, termenul de scadență era deja împlinit, fiind îndeplinită și cerința cumulativă a exigibilității creanței.
Întrucât, în speța de față, reclamanta creditoare, prin înscrisurile administrate la dosar a făcut dovada existenței unui contract valabil și executarea propriilor obligații, afirmând în același timp neexecutarea obligațiilor de către pârâta debitoare, instanța reține că acesteia din urmă îi revenea sarcina de a dovedi că si-a executat propriile obligații.
În ceea ce privește capătul accesoriu de cerere, respectiv obligarea pârâtei la plata sumei de 129 lei cu titlu de dobândă legală penalizatoare aferente debitului principal neachitat la data introducerii prezentei ordonanțe de plată, calculate de la data scadenței facturii și până la data introducerii cererii de chemare în judecată, la plata penalităților de întârziere actualizate de la data introducerii cererii de chemare în judecată și până la data plății efective a debitului principal, instanța apreciază că potrivit art. 1535 C.civil, în cazul în care o sumă de bani nu este plătită la scadență, creditorul are dreptul la daune moratorii, de la scadență până în momentul plății, în cuantumul convenit de părți sau, în lipsă, în cel prevăzut de lege fără a trebui să dovedească vreun prejudiciu. În acest caz, debitorul nu are dreptul să facă dovada că prejudiciul suferit de creditor ca urmare a întârzierii plății ar fi mai mic.
Potrivit O.G. nr. 13/2011 privind dobânda legală remuneratorie și penalizatoare pentru obligații bănești, precum și pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale în domeniul bancar, în cazul în care, potrivit dispozițiilor legale sau prevederilor contractuale, obligația este purtătoare de dobânzi remuneratorii și/sau penalizatoare, după caz, și în absența stipulației exprese a nivelului acestora de către părți, se va plăti dobânda legală aferentă fiecăreia dintre acestea.
În speță, instanța constată că sunt pe deplin îndeplinite condițiile cerute de lege pentru curgerea de drept a dobânzilor penalizatoare și anume: obligația pârâtei debitoare constă în plata unei sume de bani, este lichidă și exigibilă, iar prin neplata la scadență a sumei de bani datorate se prezumă că lipsa de folosință a acesteia a produs reclamantei creditoare un prejudiciu, ce se impune a fi reparat prin acordarea dobânzii legale penalizatoare calculate pe durata întârzierii în executare, potrivit O.G. nr. 13/2011, motiv pentru care va admite capătul de cerere formulat de reclamanta-creditoare.
Din considerentele arătate, instanța va ordona debitoarei să plătească creditoarei 1.550 de lei, reprezentând contravaloare servicii de inspecție tehnică și suma de 129 lei, reprezentând dobânda legală aferentă debitului principal, calculată de la data scadenței obligației de plată și până la data introducerii acțiunii, în termen de 20 de zile de la comunicare, precum și să plătească creditoarei dobândă legală penalizatoare aferentă debitului principal, pentru perioada 18.07.2013 și până la achitarea integrală a debitului principal, în termen de 20 de zile de la comunicare
Fiind în culpă procesuală, în conformitate cu dispozițiile art. 451 C.pr.civ., instanța va obliga pârâta-debitoare și la plata sumei de 278 lei reprezentând cheltuieli de judecată, respectiv taxă judiciară de timbru și onorariu avocat, conform chitanțelor depuse.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite cererea formulată de către creditoarea C. NAȚIONALĂPENTRU CONTROLUL CAZANELOR, INSTALAȚIILOR DE RIDICAT ȘI RECIPIENTELOR SUB PRESIUNE SA-C.N.C.I.R. SA ( CUI_) cu sediul în sector 1, București, .-11, în contradictoriu cu debitoarea . cu sediul în Constanta, .. 3, J. C. ( J_ ; CUI_).
Ordonă debitoarei să plătească creditoarei suma de 1.550 de lei, reprezentând contravaloare servicii de inspecție tehnică și suma de 129 lei, reprezentând dobânda legală aferentă debitului principal, calculată de la data scadenței obligației de plată și până la data introducerii acțiunii, în termen de 20 de zile de la comunicare.
Ordonă debitoarei să plătească creditoarei dobânda legală aferentă debitului principal, pentru perioada 18.07.2013 și până la achitarea integrală a debitului principal, în termen de 20 de zile de la comunicare.
Obligă debitoarea să plătească creditoarei cheltuieli de judecată în sumă de 278 lei.
Cu drept de cerere în anulare pentru debitoare, în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței, astăzi 05.11.2013.
PREȘEDINTE, GREFIER,
M. V. M. D. R.
Red.jud. – MVM – 22.11.2013
Tehnred.gref. – DR -25.11.2013
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 03/2013.... | Ordonanţă de plată - OUG 119/2007 / art.1013 CPC ş.u..... → |
|---|
