Plângere contravenţională. Sentința nr. 04/2013. Judecătoria CONSTANŢA

Sentința nr. 04/2013 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 04-10-2013 în dosarul nr. 8519/212/2013

Dosar nr._

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA C.

Operator de date cu caracter personal nr. 3047

Secția Civilă

SENTINȚA CIVILĂ NR._

Ședința publică din data de 04.10.2013

Instanța constituită din:

Președinte: V. Ticea

Grefier: M. D.

Pe rol soluționarea cauzei civile având ca obiect plângere contravențională, H_, formulată de contestatoarea ., cu sediul procesual ales în C., . nr. 58, . în contradictoriu cu intimata C. G. al Gărzii Financiare - Garda Financiară C., cu sediul în C., ., județ C..

Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din 26.09.2013 și au fost consemnate în cuprinsul încheierii de ședință din acea dată, încheiere ce face corp comun cu prezenta hotărâre, pentru când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 04.10.2013, când s-a dat următoarea soluție:

INSTANȚA,

Deliberând asupra cauzei civile de față constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._ la data de 28.03.2013, petenta . a solicitat instanței în contradictoriu cu intimata C. G. AL GĂRZII FINANCIARE- GARDA FINANCIARĂ C., ca prin hotărârea ce o va pronunța în principal să anuleze procesul verbal de contravenție . nr._ din data de 21.03.2013 și în subsidiar înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale în sumă de 8.000 lei și a celei complementare privind suspendarea activității unității pe o perioadă de 3 luni, cu aceea a avertismentului.

Petenta a învederat instanței că la data de 21.03.2013, orele 13°°, doi comisari ai Gărzii Financiare au realizat un control la punctul de lucru al societății, unde se comercializează produse alimentare. S-a constatat faptul că suma de 56,85 lei nu a fost marcată fiscal (în casa de marcat).

Precizează petenta că în ziua de 20.03.2013 a fost încasată suma de 102,30 lei. Conform chitanței . nr._ a achitat în aceeași zi suma de 50 lei către S.C. S. Foods E.M. S.R.L. Rezultă o diferență de 52,30 lei.

Arată petenta că nu a săvârșit contravenția, suma de bani găsită la data de 21.03.2013 a fost lăsată pentru a avea cu ce da rest clienților a doua zi și că mai lasă astfel de sume, de la o zi la alta, în acest scop.

În esență, învederează petenta, având în vedere garanțiile prevăzute de art.6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, prin jurisprudența actuală, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că, și în procedura contravențională, beneficiază de prezumția de nevinovăție.

Mai învederează că sancțiunile i-au fost aplicate în mod cu totul nefondat, datorită faptului că singurul motiv pentru care avea în casă suma rezultată ca diferență a fost acela că era necesară pentru a da rest clienților a doua zi, nicidecum nu era o sumă pe care ar fi încasat-o în ziua respectivă, fără s-o înregistreze în casa de marcat.

Precizează petenta că sancțiunile ce i-au fost aplicate sunt excesive și în contradicție cu dispozițiile art. 1 din Protocolul adițional nr. 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Caracterul excesiv al sancțiunii poate fi evidențiat și prin raportare la sancțiunile penale aplicabile persoanei juridice, potrivit dispozițiilor Codului penal, minimul general al pedepsei amenzii aplicabile este de 2.500 lei, adică cu mult inferior minimului special prevăzut de art. 11, alin. (1), lit. b), din O.U.G. nr. 28 / 1999. Consideră petenta că este posibil ca o persoană juridică să comită o infracțiune și să fie sancționată cu amenda de numai 2.500 lei, adică cu mult mai puțină severitate decât pentru contravenția reținută în sarcina ei.

În drept, petenta și-a întemeiat acțiunea pe dispozițiile din OG nr. 2/2001, O.U.G. nr. 28 / 1999

În dovedire, petenta a solicitat administrarea probei cu înscrisuri.

Potrivit dispozițiilor art. 36 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, forma în vigoare la data sesizării instanței, plângerea împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției este scutită de taxa judiciară de timbru.

La data de_, intimata C. G. AL GĂRZII FINANCIARE- GARDA FINANCIARĂ C. a depus întâmpinare (f.3, dosar atașat), solicitând respingerea ca neîntemeiată a plângerii, deoarece petenta nu aduce elemente de natură a înlătura răspunderea contravențională stabilită în sarcina sa.

Cu privire la capătul subsidiar, opinează intimata că în cazul aplicării sancțiunii avertismentului, scopul de a responsabiliza și conștientiza operatorul economic, este lipsit de eficientă, clemența de care ar da dovadă instanța, fiind dimpotrivă un argument și o încurajare în a continua săvârșirea unor astfel de fapte contravenționale, în mod deosebit în cazul persoanelor juridice, datorită disipării responsabilității și a particularităților de organizare ale unei persoane juridice, ca în cazul de față.

Mai arată intimata că în circumstanțierea faptei contravenționale și respectiv reindividualizarea sancțiunii, este important comportamentul făptuitorului cu ocazia constatării faptei, ulterior acestui moment dar și în cazul susținerii plângerii. Or, atât timp cât petenta nu a recunoscut săvârșirea faptei ci, dimpotrivă, și-a preconstituit probe „pro cauza” în vederea argumentării plângerii, (factura fiscală și chitanța- înscrisuri despre care nu a făcut vorbire nici cu ocazia controlului și nici la momentul încheierii actului de control) nu poate fi primită cererea de reindividualizare a sancțiunii principale.

În drept, intimata a invocat dispozițiile din art.34 din OUG.2/2001, art. 1, art. 11, alin. 1 lit. b, art. 14 din OUG 28/1999 rep. și HG 479/2003.

În dovedire, a solicitat administrarea probelor cu înscrisuri.

La data de_, petenta a depus răspuns la întâmpinare (f. 34) reluând argumentele de fapt și de drept din plângerea contravențională. Nu există nici un fel de probe preconstituite, iar comportamentul petentei este unul firesc, nu este deloc nesincer și nu poate conduce la sancționarea sa excesivă. Apreciază că persoana care a efectuat controlul a avut un comportament nesincer și incorect, cerându-i vânzătoarei (de a cărei teamă a profitat) să scrie ceea ce i s-a dictat, asigurând-o că așa este cel mai bine.

În temeiul art. 258 alin. (1) C.proc.civ. raportat la art. 255 cod de procedură civilă, la termenul din_ instanța a încuviințat pentru fiecare dintre părți proba cu înscrisuri.

Au fost depuse în fotocopii conforme cu originalul următoarele înscrisuri: proces verbal de constatare a contravenției . nr._ din_ f. 7 dosar scos rol; notă explicativă din_ f. 8 din dosar scos rol; monetar f. 9 dosar scos rol; chitanță . nr._ pt 57 lei confiscați f. 10 dosar scos rol; certificat de înregistrare f. 10; chitanța SFK nr._ f. 13; registru de casă din_ f. 15; declarație privind impozitul pe profit f. 16 – 18; certificat de încadrare a copilului într-un grad handicap valabil din_ f. 18; hotărâre nr. D283 f. 19; plan de recuperare f. 20; sentința civilă nr. 5769 f. 21 – 22; certficat constatator ONRC f. 27 – 28.

Analizând cererea de chemare în judecată prin prisma motivelor invocate, pe baza probatoriului administrat și a dispozițiilor legale aplicabile, instanța reține următoarele:

În fapt, se reține că la data de_, a fost încheiat procesul-verbal de contravenție . nr._ (f. 7 dosar atașat), prin care petenta . a fost sancționată cu amenda în cuantum de 8000 lei în temeiul art. 11 alin. 1 lit. b din O.U.G. nr. 28/1999 privind obligația agenților economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscal. De asemenea, în temeiul art. 11 alin. 3 din aceeași ordonanță de urgență, a fost confiscată suma de 56,85 lei pentru care nu au fost emise bonuri fiscale, iar în temeiul art. 14 alin. 2 suspendarea activității punctului de lucru pe o perioadă de 3 luni începând cu data de_ . Petenta a fost sancționată cu avertisment pentru fapta prevăzută de art. 41 pct. 2 lit. b din Legea nr. 82/1991.

S-a reținut în procesul verbal de constatare al contravenției . nr._ faptul că . nu a eliberat bonuri de marcat fiscale pentru încasări în sumă de 56,85 lei, rezultată ca diferență între numerarul existent la începutul controlului și raportul de citire X al casei de marcat. De asemenea, se precizează că registrul de casă nu era actualizat din data de_ . Procesul verbal a fost semnat de administratorul ., fiind aplicată ștampila ..

Anexă la procesul verbal menționat mai sus s-au făcut: nota explicativă din_ (f. 8 din dosar scos rol); monetarul din aceeași zi (f. 9 dosar scos rol).

Instanța reține că petenta nu a pus în discuție legalitatea și temeinicia contravenției constând în nerespectarea reglementărilor emise de Ministerul Finanțelor Publice, respectiv de instituțiile cu atribuții de reglementare în domeniul contabilității prevăzute la art. 4 alin. (3), cu privire la utilizarea și ținerea registrelor de contabilitate, faptă prevăzută și sancționată de 2. art. 41 pct. 2 lit. b din Legea nr. 82/1991. Astfel, petenta a recunoscut în mod tacit că registrul de casă nu era actualizat la data controlului (_ ) din data de_ .

Verificând în conformitate cu dispozițiile art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, legalitatea și temeinicia procesului-verbal în privința aspectelor contestate instanța reține, în ce privește legalitatea, că nu există cauze de nulitate absolută a acestuia, fiind respectate la completarea sa dispozițiile art. 17 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor. Instanța reține, de asemenea, că petenta nu aduce critici de nelegalitate cu privire la întocmirea procesului verbal.

Cu privire la temeinicia procesului verbal de contravenție . nr._ din_, instanța reține următoarele.

Instanța arată că, procesul verbal de contravenție, fiind legal întocmit, face dovada deplină asupra stării de fapt reținute în cuprinsul său până la proba contrară. În aceste condiții, pentru a dovedi o altă situație decât cea reținută de agentul constatator, sarcina probei îi revine petentei, procesul-verbal de contravenție având caracterul unui mijloc de probă în condițiile în care agentul a făcut personal constatările.

S-a statuat la nivel de principiu că simpla conferire de forță probantă unui înscris nu echivalează cu încălcarea prezumției de nevinovăție, ci poate fi considerată o modalitate de stabilire legală a vinovăției în sensul art. 6 alin. 2 din Convenția europeană a drepturilor omului. Interpretarea contrară ar fi de natură să perturbe în mod grav funcționarea autorităților statului făcând extrem de dificilă sancționarea unor fapte antisociale. Instanța arată că procesul verbal . nr._ din_ constituie o probă a vinovăției contravenientului.

Va fi înlăturată apărarea petentei potrivit cu care banii găsiți în casa de marcat la momentul efectuării controlului proveneau din vânzările din ziua precedentă.

Astfel, instanța nu poate să ia în calcul înscrisurile depuse de petentă pentru motivele care urmează. Din analiza acestora rezultă faptul că registrul de casă este întocmit ulterior controlului efectuat de agenții din cadrul intimatei. În nota explicativă, administratorul societății arată că a omis să completeze registrul de casă după data de_, or, la dosar, petenta a depus un înscris completat și pentru zilele de_ și_ .

Trecând peste acest aspect, instanța reține de asemenea că în înscrisul completat de petentă nu se regăsește și chitanța chitanța SFK nr._ (f. 13) în rubrica ce corespunde plăților din ziua de_ . În mod cert aceste înscrisuri sunt întocmite pentru dovedirea unei situații de fapt care nu concordă cu realitatea.

De asemenea, un alt aspect din înscrisul prezentat de către petentă care nu concordă cu realitatea este faptul că în casa de marcat, agenții constatatori au găsit suma de 69,94 lei, nicidecum suma indicată ca fiind soldul inițial pentru ziua de_ (467,55 lei) sau o sumă superioară acesteia, în condițiile în care nu sunt înregistrate plăți ce au fost efetuate în ziua de_ .

Ca atare, nu există niciun dubiu cu privire la faptul că petenta a încălcat prevederile art. 10 lit. b din OUG nr. 28/1999 prin neemiterea bonului fiscal pentru toate bunurile livrate, probele administrate indicând culpabilitatea petentului.

Va fi înlăturată apărarea petentei cum că persoana care a efectuat controlul a avut un comportament nesincer și incorect, cerându-i vânzătoarei (de a cărei teamă a profitat) să scrie ceea ce i s-a dictat, asigurând-o că așa este cel mai bine. Astfel, instanța reține că vânzătoarea este chiar reprezentantul legal al societății (asociatul P. A.). Or, era in interesul acesteia sa prezinte situatia reala la momentul controlului.

Cu privire la modalitatea de individualizare a sancțiunii aplicată de către organul constatator, instanța arată că sunt neîntemeiate criticile petentei. Instanța are în vedere dispozițiile art. 21 alin. 3 din O.G. 2/2001 potrivit cărora aceasta se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și de mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului.

Prin procesul-verbal a fost aplicată amenda în cuantum de 8.000 lei. Instanța constată că aceasta este stabilită în limitele legii (art. 11 alin. 1 lit. b din OG nr. 28/1999 republicată), chiar la limita minimă.

Analizând și posibilitatea înlocuirii amenzii cu avertisment ori a reducerii amenzii, instanța constată că petenta nu a probat niciun motiv ce ar justifica această atenuare a sancțiunii.

Instanța reține că jurispudența CEDO indicată în plângere nu are relevanță în soluționarea cauzei. Astfel, în cauza Asito contra Moldovei, instanța de contencios european a avut de analizat ca situație de fapt casarea unor hotărâri, după ce ele au devenit irevocabile și fără drept de recurs, acaeasta constituind o ingerință în dreptul reclamantului la protecția proprietății, nicidecum aplicarea unei amenzi contravenționale. De asemenea, în cauza Chassagnou și alții contra Franței instanța europeană a considerat că dispozițiile legii naționale - privitoare la organizarea domeniilor de vânătoare care obligau pe micii proprietari de terenuri să admită ca acestea să facă parte din domeniile de vânătoare la dispoziția celor care o practicau, dar nu și pe marii proprietari de terenuri - constituie o discriminare bazată pe averea funciară, în sensul art. 14 al Convenției, și reprezintă atât o încălcare- a dispozițiilor acestui text prin raportare la cele ale art. 1 din Protocolul nr. I care garantează dreptul de proprietate.

Trecând peste aceste aspecte, instanța arată că stabilirea unei amenzi contravenționale în cuantum ridicat nu este în contradicție cu principiul reglementat în art. 1 Protocol 1. Privarea de proprietate este admisibilă atunci cand sunt respectate trei condiții: legalitatea măsurii, justificarea măsurii de o cauză de utilitate publică și proporționalitatea măsurii cu scopul vizat. Aceste condiții sunt respectate în speță.

Proporționalitatea se verifică după criteriile dezvoltate de Curte: valoarea amenzii, gravitatea faptei comise, posibilitatea aplicării și a altor sancțiuni, acordând însă statelor o marjă de apreciere extrem de ridicată.

Stabilirea unui minim special într-un cuantum ridicat duce la concluzia că fapta este considerată de legiuitor ca prezentând o gravitate sporită, urmarea imediată a faptei petentei constă în crearea unei stări de pericol social cu privire la încasarea sumelor de bani reprezentând obligații fiscale. Obiectivele de politică socială ale statului nu trebuiesc îndeplinite doar pe seama unor persoane private, nu este acceptabil, întrucat costurile de politică socială trebuie suportate de întreaga colectivitate. Ca atare, și societatea petentă este datoare să păstreze contabilitatea în mod regulat. În caz contrar, statul are obligația să disciplineze persoanele juridice care, prin atitudinea adoptată, aduc atingere, printre altele, și concurenței loiale față de persoanele juridice care realizează în mod regulat obligațiile impuse în domeniul contabil și fiscal.

Instanța punctează că petenta este o societate. Comercianții trebuie să își desfășoare activitatea cu respectarea legii, ca și profesioniști, motiv pentru care, având în vedere și limitele mari ale sancțiunii amenzii prevăzute de legiuitor în scopul descurajării săvârșirii faptelor contravenționale ce ar aduce atingere valorilor sociale ocrotite prin OG nr. 28/1999 republicată.

Pentru acest motiv, pentru realizarea prevenției generale, dar mai ales a celei speciale, pentru a nu încuraja petenta în înfrângerea normelor de drept, reținând calitatea petentei de profesionist ce desfășoară activități economice în scopul obținerii de venituri, în vederea realizării scopului și obiectului societății, calitate în care petenta trebuie să îndeplinească obligații specifice prevăzute de OG nr. 28/1999, având obligația de a se comporta ca un profesionist, luând act de faptul că petenta nu a recunoscut niciun moment încălcarea obligației legale și săvârșirea contravenției, instanța constată că nu se justifică înlocuirea amenzii cu avertisment, rolul educativ, preventiv și punitiv al sancțiunii realizându-se doar în modalitatea amenzii contravenționale, în cuantumul aplicat de agentul constatator.

Cu privire la proporționalitatea sancțiunii complementare, în lumina tuturor criteriilor prevăzute de art. 21 din OG nr. 2/2001, reținând că fapta prezintă un grad ridicat de pericol social, aspect ce se reflectă prin chiar sancțiunea principală aplicată, instanța constată că sancțiunea complementară este de asemenea proporționată în raport cu toate criteriile de mai sus, că se justifică suspendarea activității societății petente pe 3 luni pentru fapta constatată.

Pentru toate considerentele de fapt și de drept mai sus enunțate, instanța va respinge ca neîntemeiată plângerea contravențională formulată de . împotriva procesului-verbal . nr._ din_, în contradictoriu cu intimata C. G. AL GĂRZII FINANCIARE- GARDA FINANCIARĂ C..

PENTRU ACESTE MOTIVE,

JUDECĂTORIA, ÎN NUMELE LEGII,

HOTĂRĂȘTE :

Respinge plângerea contravențională formulată de contestatoarea ., cu sediul procesual ales în C., . nr. 58, ., . în contradictoriu cu intimata C. G. al Gărzii Financiare - Garda Financiară C., cu sediul în C., ., jud. C., ca neîntemeiată.

Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare. Cererea de apel se depune la Judecătoria C..

Pronunțată în ședință publică, azi, 04.10.2013.

Președinte, Grefier,

V. Ticea M. D.

Red. și tehn. Jud. V.Ticea /04.11.2013

/4 ex./2 .

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Plângere contravenţională. Sentința nr. 04/2013. Judecătoria CONSTANŢA