Plângere contravenţională. Sentința nr. 20/2013. Judecătoria CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 20/2013 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 20-12-2013 în dosarul nr. 1220/212/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA C.
SECTIA CIVILA
SENTINȚA CIVILĂ Nr._
Ședința publică de la 20 Decembrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. V. M.
Grefier D. R.
Pe rol solutionarea cauzei civile avand ca obiect plângere contraventională, actiune formulata de petenta . cu sediul în Poarta A., ., . C., în contradictoriu cu intimatul DIRECȚIA G. REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE G. prin Administrația Judeteană a Finantelor Publice Constanta- C. . nr. 18.
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 17.12.2013 și au fost consemnate în încheierea de amânare a pronunțării ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța având nevoie de timp pentru a delibera, a dispus amânarea pronuntării la data de 20.12.2013.
I N S T A N T A
Prin plângerea înaintată Judecatoriei C. și înregistrată pe rolul acestei instante la data de 18._, sub nr._, petenta . a solicitat ca în contradictoriu cu intimata DIRECȚIA G. REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE G. să se dispună anularea procesului-verbal de contravenție nr._/14.12.2012 întocmit de intimată, prin care petenta a fost sancționată contravențional cu o amendă de 1.000 lei, întrucât nu a depus declarația 3000 pentru luna iulie 2012..
În motivarea plângerii petenta a arătat că pentru a i se imputa faptul că nu a depus declarația 300, intimata avea obligația să comunice decizia privind anularea din oficiu a înregistrării în scopuri de TVA.
Intimata a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată.
În motovarea întâmpinări, intimata a arătat că potrivit informațiilor cuprinseîn vectorul fiscal organizat de AFP C., petenta figurează înregistrată ca plătitor de TVA pânăla data de 01.08._, astfel încât, pentru luna iulie 2012, anterioară scoterii din evidență ca plătitor de TCA, petenta avea obligația depunerii decontului TVA formular 300.
Instanța a încuviințat pentru ambele părți proba cu înscrisuri și proba testimonială cu audierea martorului B. G..
Analizând actele și lucrările dosarului instanța constată următoarele:
Prin procesul-verbal de contravenție nr._/14.12.2012, petenta a fost sancționat contravențional pentru săvârșirea contravenției prevăzută de art. 219 alin.1 lit. b) din OG nr. 92/2003, reținându-se în sarcina sa faptul că, din verificările nu a depus declarația D300 aferente anului 2012 pentru lunile iulie .
În urma examinării din oficiu a procesului verbal de contravenție din perspectiva cauzelor de nulitate expresă și absolută prevăzute de art. 17 din O.G. nr. 2/2001, s-a constatat că acesta nu este afectat de nici una dintre aceste cauze, motiv pentru care instanța a trecut la analiza susținerilor petentului privind netemeinicia procesului verbal, conform art. 34 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001.
Cu privire la temeinicia procesului verbal, instanța constată pentru început că prezentul litigiu trebuie să ofere garanțiile procesuale recunoscute și garantate de articolul 6 din Convenția europeană a drepturilor omului (care face parte din dreptul intern în baza articolului 11 din Constituția României și are prioritate în temeiul articolului 20 alin. 2 din legea fundamentală).
Aceasta deoarece, deși în dreptul nostru intern contravențiile au fost scoase de sub incidența dreptului penal și procesual penal, în lumina jurisprudenței CEDO (cauzele Engel c. Olandei, Lutz c. Germaniei, Lauko c. Slovaciei și Kadubec c. Slovaciei), acest gen de contravenție intră în sfera „acuzațiilor în materie penală” la care se referă primul paragraf al articolului 6 CEDO. La această încadrare conduc două argumente: 1. norma juridică ce sancționează astfel de fapte are caracter general; 2. amenda de 3000 lei (sancțiunea contravențională aplicabilă) urmărește un scop preventiv și represiv.
Curtea europeană a drepturilor omului a considerat cu alte ocazii (cauzele Eanady c. Slovaciei, Ziliberberg c. Moldovei, Maszni c. României, hotărârea din 21.09.2006, A. c. României, N. c. România) că aceste criterii (care sunt alternative, iar nu cumulative) sunt suficiente pentru a demonstra că fapta în discuție are în sensul art. 6 din Convenție caracter penal.
Pe cale de consecință, petentului îi sunt recunoscute și garanțiile specifice în materie penală din art. 6 Convenție printre care și prezumția de nevinovăție.
Instanța constată că, potrivit procesului verbal de contravenție petenta a fost sancționată contravențional cu amendă de 1.000 lei întrucât pentru luna iulie 2012 nu a depus declarația D300.
În continuare, instanța apreciază că, în temeiul art. 34 alin. (1) din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, dar și din întreaga economie a actului normativ indicat, procesele-verbale de sancționare contravențională se bucură de o prezumție de temeinicie cu privire la faptele constatate personal de agenții constatatori (ex proprii sensibus), fiind acte autentice de natură administrativă, întocmite de funcționari publici aflați în exercitarea atribuțiilor de serviciu.
Instanța va respinge apărările petentei cu privire la faptul că nu i-au fost comunicată Decizia de anulare a codului de plătitor de TVA, pentru următoarele considerente.
În primul rând instanța reține că până la data emiterii Decizia de anulare a codului de plătitor de TVA, petenta avea obligația depunerii declarației 300 pentru perioada în care figura ca plătitor de TVA, or, faptul că susține că nu a avut cunoștință că societatea petentă a fost scoasă din evidență ca plătitor de TVA nu e de natură a o scuti de la depunerea declarației, dimpotrivă, câtă vreme era înregistrată ca plătitoare de TVA, avea obligația, potrivit HG nr. 183/2011 de a depune declarația cu cod 300.
În același timp, instanța reține că Decizia nr._/02.08.2012 a fost comunicată prin poștă și returnată cu mențiunea „nimeni să semneze”, fiind apoi îndeplinită procedura de comunicare prin publicitate prin procesul verbal nr._/23.11.2012 și prin anunțul colectiv nr._/01.11.2012 (f. 35-41), conform art. 44 alin.3 din OG nr.92/2003.
În cele din urmă, instanța reține că din depoziția martorului audiat, propus de către petentă, că doar din ianuarie 2013 nu a venit corespondență de la organele fiscale, iar corespondența primită a predat-o administratorului societății petente, însă martorul împreună cu soția lui lucrează între 8:30 și 18:30, în această perioadă nefiind nimeni acasă. Societatea petentă care nu mai funcționa la sediul declarat la ORC și la organele fiscale nu-și poate invoca propria culpă în nedeclararea noului sediu în care funcționează și unde poate primi corespondența.
În consecință, față de mijloacele de probă administrate în cauză instanța constată că a fost răsturnată prezumția de nevinovăție.
Conform art. 34 din OG nr. 2/2001 instanța competentă să soluționeze plângerea hotărăște asupra sancțiunii, iar potrivit art. 21 alin. 3 din OG nr.2/2001, sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul verbal.
Având în vedere aceste criterii, instanța reține că sancțiunea amenzii de 1.000 lei pentru fapta de a nu a depus declarația D300, este proporțională cu gradul de pericol social al faptei. Pentru toate aceste considerente de fapt și de drept mai sus enunțate, instanța urmează să respingă ca neîntemeiată plângerea formulată și să mențină procesul verbal de constatare a contravenției.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge plângerea formulată de petentul . cu sediul în Poarta A., ., . C., în contradictoriu cu intimatul DIRECȚIA G. REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE G. prin Administrația Judeteană a Finantelor Publice Constanta- C. . nr. 18, ca neîntemeiată.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare.
Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței, astăzi 20.12.2013.
P. GREFIER
M. V. M. D. R.
Red.jud. MVM – 04.04.2014
Tehnred.gref. DR – 07.04.2014
| ← Pretenţii. Sentința nr. 13/2013. Judecătoria CONSTANŢA | Pretenţii. Sentința nr. 6261/2013. Judecătoria CONSTANŢA → |
|---|
