Plângere contravenţională. Sentința nr. 2013/2013. Judecătoria CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2013/2013 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 04-11-2013 în dosarul nr. 8304/212/2013
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA C. – SECȚIA CIVILĂ
Operator de date cu caracter personal nr. 3047
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR._/2013
Ședința din data de 04.11.2013
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: D. D.
GREFIER: M. DĂNUȚA M.
Pe rol judecarea cauzei civilă privind pe petent D. R. și pe intimat P. MUNICIPIULUI CONSTANTA, având ca obiect plângere contravenționala_/06.03.2013.
Dezbaterile asupra fondului au avut loc la data de 21.10.2013 fiind consemnate în încheierea de ședința de la aceea dată care face corp comun cu prezenta hotărâre, când instanța, în aceeași compunere a completului de judecată, având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea la data de 28.10.2013 și la data de 04.11.2013 când,
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin plângerea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 26.03.2013, sub nr._, petentul D. R. a solicitat în principal anularea procesului–verbal de constatare a contravenției nr._/06.03.2013 și în subsidiar înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale cu sancțiunea „avertismentului”.
În motivarea cererii, petentul a precizat faptul că în data de 11.03.2013 a primit prin poștă, un plic, din partea Primăriei Municipiului Constanta – Direcția Poliției Locală, Serviciul Protecția Mediului, care conținea procesul verbal de constatare a contravenției nr._/06.03.2013, din care rezulta faptul că, în urma controlului efectuat la data de 14.01.2013, ora 11.00, la terenul intravilan, situat în C., . 253/15 lot 3, județ C., s-a constatat faptul că nu a fost asigurată curățenia pe terenul menționat.
Petentul arată că procesul verbal nr._/06.03.2013 nu a fost semnat și ștampilat de către organul constatator, nu se știe dacă persoana care a semnat procesul verbal de constatare a contravenției avea delegări din partea primarului pentru a semna procesul verbal contestat, și chiar dacă ar exista o asemenea delegare de competență, lipsa ștampilei duce la anularea procesului verbal de constatare a contravenției.
Petentul arată de asemenea că, astfel cum rezultă din înscrisul contestat, terenul se află situat în intravilanul localității C., . 253/15, lot 3, județ C., însă de fapt, este un teren situat la marginea Municipiului C., (între municipiul C. și orașul O.), terenul fiind un intravilan agricol, pentru care nu s-a întocmit PUZ-ul și PUD-ul. Astfel, în această situație, nici unul dintre aceste terenuri aflate în aceea zonă nu sunt îngrădite și este foarte greu de identificat, cu exactitate, limita de proprietate a fiecărui lot (lotul personal al petentului făcând parte dintr-o suprafață totală de câteva hectare).
Petentul mai arată că terenul menționat mai sus, nu este primul de la marginea străzii, acesta aflându-se în adâncime, fapt pentru care nu se poate intra cu camioanele pentru a se arunca moloz.
Totodată, arată că procesul verbal pe care l-a primit este adresat numitului D. R., dar în încheierea acestuia, se vorbește de D. I., o altă persoană.
Petentul mai arată că terenul său este liber și pe el nu se află depozitat nici un fel de resturi, precizând mai departe că pe un teren învecinat se află depozitate de către persoane necunoscute, moloz și alte resturi de materiale de construcție. Pentru faptul că terenurile nu sunt delimitate, a fost foarte ușor pentru agentul constatator, să fi încurcat loturile și să fi apreciat că terenul pe care se află moloz este terenul proprietatea sa.
Mai arată că în luna noiembrie, cât și în luna martie, a făcut poze, pe care le-a depus la dosar, și din care rezultă că pe terenul personal nu se află depozitate nici un fel de resturi, însă precizează faptul că terenul personal cât și celelalte terenuri învecinate sunt în câmp deschis, în permanență sunt purtate de vânt hârtii, pungi de plastic, și alte resturi ușoare, dar pentru faptul că sunt ușoare aceste resturi nu rămân întotdeauna pe acest teren.
Având în vedere vârsta înaintată, (85 ani), arată că nu poate să meargă cu regularitate să le strângă, însă dacă totuși instanța apreciază că aceasta constituie o nerespectare a disp. art. 3 alin. 1 din HCLM 10/2009, solicită înlocuirea sancțiunii amenzii judiciare cu avertisment.
Petentul mai arată că în cursul lunii ianuarie a primit o somație prin care i-a fost pus în vedere să asigure curățenia pe terenul proprietatea sa, însă la momentul deplasării a constatat că acesta era curat, cu excepția acelor hârtii purtate de vânt.
Petentul și-a întemeiat în drept plângerea pe dispozițiile art. 131 și urm. din OG nr. 2/2001.
În probațiune, petentul a depus la dosar copia procesului verbal contestat, planșe foto, somația nr._/23.2012.
Intimatul legal citat nu a formulat întâmpinare, însă a depus la dosar înscrisurile solicitate de instanță, respectiv înscrisurile care au stat la baza procesului-verbal contestat și planșe foto.
În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri.
Potrivit disp. art. 36 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, art. 15 lit. i din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru și art. 1 din O.G. nr.32/1995 privind timbrul judiciar, plângerea contravențională formulată de petent este scutită de plata taxelor judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
Analizând ansamblul materialului probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
Prin procesul-verbal de contravenție nr._ din 06.03.2013 s-a reținut în sarcina petentului fapta prevăzută de art. 3 alin. 1 din H.C.L.M. nr. 10/2009, respectiv faptul că la data controlului (14.01.2013) nu a asigurat curățenia pe terenul pe care îl deține în C., .. 3, petentul fiind sancționat cu amendă contravențională în cuantum de 500 lei, conform art. 4 din același act normativ.
Sub aspectul condițiilor de formă, instanța apreciază că procesul-verbal de contravenție este legal întocmit, respectând disp. art. 16-17 din O.G. nr. 2/2001.
Susținerile petentului cu privire la nelegalitatea procesului-verbal vor fi respinse ca neîntemeiate, acestea nevizând elementele obligatorii prevăzute sub sancțiunea nulității absolute de art. 17 din O.G. nr. 2/2001, iar în lipsa dovedirii unei vătămări, acestea nu reprezintă critici pertinente ce ar justifica anularea procesului-verbal în temeiul art. 16 din O.G. nr. 2/2001.
În ceea ce privește temeinicia procesului-verbal de contravenție, instanța reține că, din perspectiva jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, în raport de disp. art. 6 din Convenția europeană cu privire la drepturile omului, deși necalificată în dreptul intern ca fiind de natură penală, contravenția este subsumată noțiunii de „acuzație în materie penală”, având în vedere câmpul de aplicare general al normei, cât și preeminența caracterului represiv al sancțiunii contravenționale.
Din acest punct de vedere, se impune în mod necesar respectarea garanțiilor specifice recunoscute persoanei acuzate, între care și a prezumției de nevinovăție a petentului, ce privește și aspectul sarcinii probațiunii în cadrul soluționării unei plângeri contravenționale, care fără îndoială profită persoanei acuzate și incumbă intimatei.
Astfel, procesul-verbal de constatare și sancționare al contravenției trebuie să aibă la baza întocmirii sale mijloace de probă temeinice în ceea ce privește vinovăția petentului în săvârșirea faptei, mențiunile agentului constatator inserate în actul sancționator neputând singure servi drept temei pentru aplicarea sancțiunii contravenționale în absența altor mijloace de probă, cum ar fi de exemplu, planșe foto care să surprindă săvârșirea acestei fapte.
Instanța constată că mențiunile procesului-verbal de contravenție în cauză nu sunt susținute de un probatoriu aferent cu privire la existența faptei contravenționale, săvârșirea faptei de către petentă și vinovăția acesteia în comiterea contravenției.
Astfel, din planșele foto depuse la dosar de petent, rezultă că de o parte și de alta a drumului, sunt depozitate gunoaie și moloz. Din aceste planșe nu rezultă însă data la care au fost făcute, respectiv dacă au fost realizate la 14.01.2013, și locul unde au fost făcute.
Având în vedere faptul că în unele planșe foto este surprinsă și oglinda unui autoturism, se poate deduce faptul că ele au făcute la marginea unui drum principal, practicabil traficului cu autoturisme.
Însă, astfel cum rezultă din înscrisurile depuse la dosar de petent, terenul acestuia (fila 65) nu are deschidere la drumul principal, fiind al doilea lot de la drum, situat la o distanță de 18,60 m într-o parte și peste 20 de m în cealaltă parte, iar din planșele foto depuse la dosar de ambele părți rezultă că loturile nu sunt separate prin garduri și nu sunt îngrădite sau delimitate în niciun fel.
Din ansamblul probelor administrate în cauză, instanța constată că fapta care s-a reținut în sarcina petentei nu a fost constatată personal de agentul constatator. Astfel, chiar dacă agentul a constatat personal faptul că pe anumite terenuri era de depozitat moloz, acesta nu a constatat personal, prin propriile simțuri, faptul că molozul era depozitat pe terenul petentului, nedepunând la dosar nici o dovadă în acest sens.
Astfel, sub aspectul temeiniciei, procesul-verbal de constatare a contravenției, în condițiile în care faptele nu sunt constatate prin propriile simțuri de către agentul constatator, așa cum este cazul în prezenta cauză, nu reprezintă un înscris care se bucură de o prezumție relativă de veridicitate, în sensul că până la proba contrarie acesta este considerat că reprezintă adevărul, intimatului revenindu-i obligația de a face dovada faptelor constatate în procesul-verbal.
Or, în cauza de față, intimatul nu a făcut dovada faptului că terenul pe care se aflau depozitate gunoaie și moloz aparținea petentului și nu a dovedit modalitatea în care a delimitat la fața locului parcelele de teren, pentru a stabili cărui proprietar îi aparține fiecare.
Pentru aceste considerente, apreciind că intimata nu a făcut dovada celor menționate în actul de constatare, respectiv faptul că petentul este proprietarul terenului pentru care nu s-a asigurat curățenia, instanța, în temeiul disp. art. 34 alin. 1 din O.G. nr.2/2001, va admite plângerea contravențională și pe cale de consecință, va anula procesul-verbal de contravenție . netemeinic întocmit.
Raportat la art. 34 alin. 2 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, coroborat cu art. 468 alin. 1 C.proc.civ. și la art. 471 alin. 1 C.proc.civ., prezenta hotărâre este supusă numai apelului la Tribunal – Secția de C. Administrativ și Fiscal, în termen de 30 de zile de la comunicare, cererea de apel depunându-se, sub sancțiunea nulității, la Judecătoria C. (instanța a cărei hotărâre se atacă).
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRAȘTE:
Admite plângerea contravențională formulată de petentul D. R. cu domiciliul în CONSTANTA, ., nr. 150, .. B, ., J. C..
Anulează procesul-verbal de contravenție nr._/06.03.2013 emis de PRIMĂRIA MUNICIPIULUI C. – DIRECȚIA POLIȚIA LOCALĂ cu sediul în CONSTANTA, J. C..
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare la Tribunalul C..
Pronunțată în ședință publică, azi, 04.11.2013.
PREȘEDINTE, GREFIER,
D. DUMITRUMIRELA DĂNUȚA M.
M.M. 05 Noiembrie 2013
Red. Jud. D.D.2ex/ 10.03.2014
Emis 2 comunicări, la data de 11.03.2014
| ← Încuviinţare executare silită. Sentința nr. 6932/2013.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 6862/2013.... → |
|---|
