Plângere contravenţională. Sentința nr. 2013/2013. Judecătoria CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2013/2013 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 07-11-2013 în dosarul nr. 21533/212/2012
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA C.
SECTIA CIVILĂ
DOSAR NR._
SENTINTA CIVILA NR._/2013
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 07.11.2013
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN
PREȘEDINTE: R. M. D.
GREFIER: R. GALIU
Pe rol soluționarea cauzei civile având ca obiect plângere contravenționala DPLC_, acțiune formulată de petent D. B. cu domiciliul in CONSTANTA, N. I., nr. 22, ., ., în contradictoriu cu intimat P. M. CONSTANTA DIRECTIA POLITIA LOCALA cu sediul in CONSTANTA, ., nr. 103, J. C..
La apelul nominal făcut în ședință publică se constata lipsa părților.
Procedura este legal îndeplinită.
Prezenta acțiune este scutita de plata taxei de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședința care învederează instanței următoarele: procedura este legal îndeplinită.
Instanta constata ca prin serviciul de registratura s-a depus la dosarul cauzei la data de 07.11.2013 din partea IJJ Arges dovada demersurilor efectuate pentru aducerea la îndeplinire a mandatului de aducere dispus de instanța la termenul anterior, din care rezulta ca martorul C. R. nu a fost găsit.
Instanta având in vedere ca organele abilitate au comunicat faptul ca nu au putut prezenta martorul, instanța face aplicarea art. 98 alin. 3 Cod procedura civila si pășește la judecarea cauzei.
Nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de ridicat si probe de administrat in cauza, si constatând ca s-a solicitat judecarea cauzei in lipsă, in temeiul art. 150 Cod procedura civila, instanța constata cauza in stare de judecata si retine cauza spre soluționare.
INSTANȚA
Deliberand asupra cauzei civile de fata, constata urmatoarele:
Prin plângerea înregistrată la data de 22.08.2012, pe rolul Judecătoriei Constanta sub nr._ /2011, petentul D. B. a solicitat, în contradictoriu cu intimatul Directia Politia Locala prin P. M. Constanta , anularea procesului verbal de constatare si sanctionare a contraventiilor . nr._ din 21.08.2012.
În fapt, petentul arata ca in zona respectiva exista indicator aferent opririi interzise, insa nu se considera oprire imobilizarea vehiculului atat timp cat este necesra pentru imbarcarea sau debarcarea unor persoane, daca prin aceasta manevra nu a fost perturbata circulatia pe drumul respectiv, potrivit art. 63 alin. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 195/2002.
In drept, plangerea nu a fost motivata.
În susținerea plângerii, petentul a depus in copie procesul verbal de contraventie atacat.
Plângerea împotriva procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției este scutită de taxa judiciară de timbru în temeiul art. 36 din O.G. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor. Conform art. 1 alin. 2 din O.G. 32/1995, nu s-a aplicat timbru judiciar.
Intimatul, legal citat, nu a formulat intampinare si nu a solicitat incuviintarea de probe in aparare.
In cauza au fost incuviintate proba cu inscrisuri si proba testimoniala, fiind administrata numai proba cu inscrisuri.
Analizand probele si sustinerile partilor din dosar, instanta retine urmatoarele:
In fapt:
Prin procesul verbal de constatare si sanctionare a contraventiilor . nr._ din 21.08.2012, s-a retinut ca petentul a oprit voluntar cu autovehiculul marca Dacia pe . raza de actiune a indicatorului ˝Oprirea interzisa˝, fapta care constituie contraventie conform art. 142 lit. a) din R.A. O.U.G. nr. 195/2002 si sanctionata conform art. 99 alin. 2 din acelasi act normativ, pentru care i s-a aplicat o amenda de 280 lei (4x70). S-a mentionat de catre contravenient faptul ca nu este de acord cu sanctiunea pe care o considera abuziva.
In drept:
Art. 142 din Regulamentul de aplicare a O.U.G. nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice: Se interzice oprirea voluntara a vehiculelor: a) in zona de actiune a indicatorului "Oprirea interzisa".
Art. 99 din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice: (2) Amenda contraventionala prevazuta la alin.(1) se aplica si conducatorului de autovehicul sau tramvai care savarseste o fapta pentru care se aplica 2 puncte de penalizare, conform art.108 alin.(1) lit.a).
Aprecierea instantei
Potrivit art. 34 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001, instanta competenta sa solutioneze plangerea, dupa ce verifica daca aceasta a fost introdusa in termen, asculta pe cel care a facut-o si pe celelalte persoane citate, daca acestia s-au prezentat, administreaza orice alte probe prevazute de lege, necesare in vederea verificarii legalitatii si temeiniciei procesului-verbal, si hotaraste asupra sanctiunii, despagubirii stabilite, precum si asupra masurii confiscarii.
Cu privire la legalitatea procesului verbal atacat
Instanta constata ca petentul nu a invocat nici una din situatiile nulitate relativa a procesului verbal prevazute de art. 16 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 si urmeaza sa aprecieze legalitatea actului atacat numai prin prisma dispozitiilor art. 17 din O.G. nr. 2/2001, care instituie cazurile de nulitate absoluta, a caror constatare revine si instantei din oficiu.
Conform art. 17, lipsa mentiunilor privind numele, prenumele si calitatea agentului constatator, numele si prenumele contravenientului, iar in cazul persoanei juridice lipsa denumirii si a sediului acesteia, a faptei savarsite si a datei comiterii acesteia sau a semnaturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal.
In concluzie, instanta apreciaza ca procesul verbal contine toate mentiunile prevazute de art. 17 sub sanctiunea nulitatii absolute.
Cu privire la temeinicia procesului verbal atacat
Instanta retine ca deși, în dreptul nostru intern, contravențiile au fost scoase de sub incidența dreptului penal și procesual penal, în lumina jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului (în continuare ”Curtea”, cauzele Engel c. Olandei, Lutz c. Germaniei, Lauko c. Slovaciei și Kadubec c. Slovaciei), acest gen de contravenții intră în sfera „acuzațiilor în materie penală” la care se referă primul paragraf al art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (în continuare ”Convenția”). La această concluzie conduc două argumente: norma juridică ce sancționează astfel de fapte are caracter general (Ordonanța de Urgență a Guvernului numărul 195/2002 se adresează tuturor cetățenilor); sancțiunile contravenționale aplicabile (amenda și sancțiunile complementare) urmăresc un scop preventiv și represiv.
Curtea a considerat cu alte ocazii (cauzele Eanady c. Slovaciei, Ziliberberg c. Moldovei, N. c. României, A. c. României) că aceste criterii (care sunt alternative, iar nu cumulative) sunt suficiente pentru a demonstra că fapta în discuție are în sensul art. 6 din Convenție „caracter penal”.
Conform jurisprudenței acesteia, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenție, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku c. Franței, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic c. Suediei, paragraf 113, 23 iulie 2002).
O.G. nr. 2/2001 nu contine dispozitii exprese privind valoarea probanta a procesului verbal de contraventie, insa, raportat la caracterul acestuia de act administrativ, rezulta ca acesta se bucura de prezumtia de legalitate si temeinicie, conform principiilor generale din dreptul administrativ. Coroborand aceasta prezumtie cu regula stabilita de art. 1169 c.civ., sarcina probei apartinea petentului, care avea obligatia de a propune si administra probe care sa dovedeasca netemeinicia celor retinute de agentul constatator in procesul verbal de contraventie.
Chiar daca in cadrul procedurii contraventionale, instanta „administreaza probele necesare”, adica orice probe pertinete si concludente, aceasta administrare trebuie sa fie conforma cu art. 167 alin. 1 C.proc.civ.. Avand in vedere dispozitiile art. 47 din O.G. nr. 2/2001 – „Dispozitiile prezentei ordonante se completeaza cu dispozitiile Codului de procedura civil.” – si caracterul mixt al probelor, in materie contraventionala sunt aplicabile atat reglementarile de drept procesual civil privind admisibilitatea, administrarea si aprecierea probelor, cat si cele de drept substantial, art. 1169 – 1206 C.civ..
Instanta retine ca petentul invoca faptul ca a oprit pentru a debarca un client, admitand ca in zona respectiva exista indicator ˝Oprirea interzisa˝.
In acelasi timp, desi a fost incuviintata proba testimoniala, petentul a indicat ca martori persoane care nu au putut fi aduse in fata instantei spre a fi audiate, in conditiile in care petentul a schimbat in repetate randuri identitatea acestora.
F. de lipsa petentului de la termenele de judecata, respectiv a oricaror probe in sustinerea acestei aparari, avand in vedere si cazierul auto al acestuia, instanta apreciaza plangerea ca fiind neintemeiata si urmeaza sa o respinga.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE
Respinge ca neîntemeiata plângerea formulată de petent D. B. cu domiciliul in CONSTANTA, N. I., nr. 22, ., ., în contradictoriu cu intimat P. M. CONSTANTA DIRECTIA POLITIA LOCALA cu sediul in CONSTANTA, ., nr. 103, J. C..
Cu drept de recurs in termen de 15 zile de la data comunicării.
Pronunțata in ședința publica, astăzi, 07.11.2013.
P., GREFIER,
R. M. D. R. GALIU
Red. jud. R.M.D./4ex/18.02.2014
Gref. R..G./07.02.2014/emis 2 comunicari .
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 3271/2013.... | Reziliere contract. Sentința nr. 2013/2013. Judecătoria CONSTANŢA → |
|---|
