Plângere contravenţională. Sentința nr. 4143/2013. Judecătoria CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 4143/2013 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 21-03-2013 în dosarul nr. 29261/212/2012
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA C. – SECȚIA CIVILĂ
Operator de date cu caracter personal nr. 3047
Dosar nr._
Sentința civilă nr. 4143
Ședința publică din data de 21.03.2013
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: M. TRANTU
GREFIER: L. S.
Pe rol soluționarea cauzei civile având ca obiect plângere contraventionala, formulată de petent C. M. cu domiciliul în Năvodari, ., ., . în contradictoriu cu intimat I. DE P. AL JUDETULUI CONSTANTA SERVICIUL POLITIEI RUTIERE cu sediul în C., jud. C..
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din 14.03.2012 și au fost consemnate în încheierea de ședință din acea dată, când instanța având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la 21.03.2013, când după ce a deliberat în secret, conform art. 256 C. proc. civ., instanța a pronunțat următoarea hotărâre:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 20.11.2012 sub nr._, petentul C. M., în contradictoriu cu intimata I. DE P. AL JUDETULUI CONSTANTA, a solicitat instanței anularea procesul-verbal . nr._/18.11.2012.
În motivare, petentul a arătat că, prin procesul-verbal . nr._/18.11.2012, a fost sancționat de către un agent constatator din cadrul SPR C. cu amendă contravențională, reținându-se în sarcina sa că a oprit autoturismul cu nr. de înmatriculare_ în dreptul altui autovehicul stânjenind participanții la trafic. Petentul a mai arătat că nu a imobilizat autovehiculului, ci a alergat până la farmacie, având motorul pornit, deoarece avea copilul foarte bolnav care aștepta în mașină. De asemenea, petentul a mai arătat că a explicat acest lucru agentului constatator, dar acesta, într-un exces de zel a înțeles să îl amendeze.
Petentul a mai precizat că, după ce a semnat procesul-verbal, agentul constatator i-a luat procesul-verbal sub contextul că a uitat să scrie ceva, și a completat obiecțiunile ulterior semnării acestuia.
În drept au fost invocate art. 31 alin. 1 din OUG 2/2001.
A fost atașat originalul procesului-verbal contestat, copie a cărții de identitate și copie a rețetei medicale.
Legal citat, intimata nu a formulat întâmpinare, dar, la solicitarea instanței, a depus la dosarul cauzei raportul agentului constatator.
La termenul din data de 31.01.2013, în temeiul art. 167 C.proc.civ., instanța a încuviințat părților administrarea probei cu înscrisuri, iar petentului și a probei testimoniale, acesta fiind citat pentru termenul din data de 14.03.2013 cu mențiunea de a indica numele și domiciliul martorului pe care înțelege să îl propună în vederea audierii, pentru a fi citat, sau de a asigura prezența acestuia, petentul neconformându-se însă acestei dispoziții a instanței.
Analizând ansamblul probatoriu administrat în cauză, instanța reține următoarele:
Prin procesul-verbal . nr._/18.11.2012, petentul C. M. a fost sancționat contravențional cu amenda în cuantum de 280 lei pentru săvârșirea faptei prevăzute de art. 142 lit. h din Regulamentul de aplicare al OUG nr. 195/2002 și sancționate de art. 100 alin. 2 din OUG nr. 195/2002.
În fapt, s-a reținut că, în data de 18.11.2012, în Năvodari, . autoturismul cu număr de înmatriculare_ pe ., în dreptul altui autoturism, stânjenind participanții la trafic.
În cadrul secțiunii „alte mențiuni”, petentul a precizat că a oprit deoarece are fata bolnavă și nu găsea la farmacie.
Conform art. 34 alin. 1 din OG nr. 2/2001, instanța constată că plângerea contravențională a fost introdusă în termenul de 15 zile de la înmânare prevăzut de art. 31 din OG nr. 2/2001.
Fiind învestită, potrivit dispozițiilor art. 34 alin. 1 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu verificarea legalității și temeiniciei procesului-verbal, instanța constată următoarele:
Sub aspectul legalității procesului-verbal contestat, instanța apreciază că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor art. 17 din OG nr. 2/2001 referitoare la mențiunile obligatorii ce trebuie prevăzute sub sancțiunea nulității și care pot fi invocate și de instanță din oficiu.
De asemenea, instanța reține că, prin plângerea contravențională, petentul nu a invocat motive de nulitate a procesului-verbal, contestând doar temeinicia faptei reținute în sarcina sa.
Sub aspectul temeiniciei, instanța arată că, în ce privește sarcina probei, potrivit art. 1169 Codul civil din 1864 (aplicabil în speță), revine petentului să probeze criticile aduse, respectiv de a demonstra că procesul-verbal este netemeinic.
Această interpretare este conformă jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, care recent a statuat că prezumția de nevinovăție, prevăzută de art. 6 par. 2 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, nu este încălcată în situația în care petentul are sarcina probei în judecarea plângerii contravenționale. În acest sens, Curtea a reamintit că prezumția de nevinovăție nu se opune unei prezumții relative de legalitate și de conformitate cu realitatea a procesului-verbal de contravenție, în lipsa căreia ar fi imposibil în mod practic de a sancționa contravențiile în materie de circulație rutieră (decizia din 13 martie 2012 în cauza H. contra României, paragraf 12).
Instanța reține că, prin plângerea contravențională, petentul a arătat că, dacă timpul necesar pentru urcarea sau coborârea din autovehicul nu este considerat de către legiuitor ca fiind oprire, cu atât mai mult că nu este considerată oprire timpul necesar în care a cumpărat niște medicamente, fiind astfel vorba de o stare de necesitate.
Din coroborarea mijloacelor de probă administrate în cauză, instanța apreciază că petentul nu a reușit să răstoarne prezumția de temeinicie a procesului-verbal pentru aspectele constatate de agent prin propriile simțuri, nefăcându-se dovada contrară celor reținute prin actul sancționator și nici dovada stării de necesitate invocate de petent, deși instanța a încuviințat inclusiv administrarea probei testimoniale și a dispus citarea acestuia pentru termenul din data de 14.03.2013 cu mențiunea de a preciza datele de identificare ale martorului propus în vederea audierii, petentul neconformându-se însă acestei dispoziții a instanței.
În consecință, instanța constată că, în mod temeinic, s-a reținut în sarcina petentului, prin procesul-verbal contestat, săvârșirea faptei prevăzute de art. 142 lit. h din Regulamentul de aplicare al OUG nr. 195/2002 și sancționate de art. 100 alin. 2 din OUG nr. 195/2002.
Referitor la sancțiunea aplicată petentului prin procesul-verbal, instanța reține că, potrivit art. 7 alin. 3 din OG nr. 2/2001, avertismentul se poate aplica și în cazul în care actul normativ de stabilire și sancționare a contravenției nu prevede această sancțiune.
Art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001 prevede criteriile în funcție de care se apreciază gradul de pericol social al faptei săvârșite, respectiv: împrejurările în care a fost săvârșită fapta, modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, scopul urmărit, urmarea produsă și circumstanțele personale ale contravenientului și alte date înscrise în procesul-verbal.
Având în vedere aceste criterii, instanța apreciază că fapta săvârșită de petent prezintă un grad de pericol social redus, motiv pentru care va înlocui sancțiunea amenzii cu sancțiunea avertismentului. Pentru a decide astfel, instanța are în vedere circumstanțele personale ale petentului, precum și faptul că a recunoscut implicit, prin plângerea contravențională, săvârșirea faptei reținute prin procesul-verbal contestat și că nu s-au produs urmări grave.
Față de aceste aspecte, instanța apreciază că sancțiunea avertismentului este proporțională cu gradul de pericol social, apreciind că scopul sancțiunii contravenționale poate fi atins și prin aplicarea avertismentului.
În temeiul art. 7 alin. 1 din OG nr. 2/2001, atrage atenția petentului asupra pericolului social al faptei săvârșite și îi pune în vedere să respecte dispozițiile legale.
Prin urmare, instanța va admite în parte plângerea contravențională formulată de petentul C. M. în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție al Județului C. și va modifica în parte procesul-verbal . nr._/18.11.2012 în sensul că va înlocui sancțiunea amenzii contravenționale în cuantum de 280 lei cu sancțiunea avertismentului, păstrând restul dispozițiilor actului sancționator.
Instanța va lua act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată, care, potrivit art. 274 alin. 1 C.proc.civ., se acordă doar la cerere.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Admite în parte plângerea contravențională formulată de petentul C. M. cu domiciliul în Năvodari, ., ., ., jud. C. în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție al Județului C. cu sediul în C., jud. C..
Modifică în parte procesul-verbal . nr._/18.11.2012 în sensul că înlocuiește sancțiunea amenzii contravenționale în cuantum de 280 lei cu sancțiunea avertismentului, păstrând restul dispozițiilor actului sancționator.
Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, 21.03.2013.
PREȘEDINTE, GREFIER,
M. TRANTU L. S.
Red.Jud.M.T./07.05.2013
Tehn.Red.L.S./ex4/
| ← Actiune in raspundere contractuala. Sentința nr. 3591/2013.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 4137/2013.... → |
|---|
