Plângere contravenţională. Sentința nr. 5705/2013. Judecătoria CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 5705/2013 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 17-04-2013 în dosarul nr. 27475/212/2012
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA C.
SECTIA CIVILĂ
Operator de date cu caracter personal nr. 3047
C., .; Tel. 0241 /_; Fax. 0241/_
Dosar civil nr._
SENTINȚA CIVILĂ nr. 5705
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE: 17.04.2013
COMPLETUL CONSTITUIT DIN:
PREȘEDINTE: A. I. SINCU-B.
GREFIER: L. B.
Pe rol soluționarea cauzei civile având ca obiect plângere contravențională împotriva procesului verbal . nr._/23.10.2012, cerere formulată de petentul A. O., cu domiciliul în Grantorto Padova, ./C, Italia, și domiciliul procesual ales la C.. Av. C. Lian din C., Bvd. F. nr.24, etaj 1, cam. 2-3, județ C., în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI C., cu sediul în C., județ C..
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 09.04.2013 și au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată care face parte integrantă din prezenta sentință. La acel termen de judecată, având nevoie de timp pentru a delibera, instanța a amânat pronunțarea pentru datele de 16.04.2013 și 17.04.2013, când a hotărât următoarele:
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin plângerea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._, petentul A. O. a solicitat, în contradictoriu cu intimatul IPJ C., anularea procesului – verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._/23.10.2012, restituirea armei și muniției ridicate și a sumei de 2001 lei.
În motivarea plângerii, petentul a arătat că la data de 21.10.2012 a intrat în România pentru a participa la o partidă de vânătoare, obținând permis temporar de vânătoare și autorizație de vânătoare, având de asemenea încheiat și contract de închiriere a unei arme de vânătoare și a muniției necesare. În data de 22.10.2012 a fost controlat de reprezentanți ai poliției, în timp ce se afla pe câmpul de vânătoare, fiind supus și unei percheziții în camera de hotel, ocazie cu care au fost ridicate armele și muniția. La data de 23.10.2012 a fost întocmit procesul-verbal de contravenție, fără a i se prezenta posibilitatea achitării a jumătate din cuantumul amenzii în termen de 48 de ore. De asemenea, acesta trebuia să cuprindă mențiuni privind locul săvârșirii faptei, înscris eronat ca fiind camera de hotel, când de fapt controlul a avut loc pe câmp. De asemenea, procesul-verbal nu cuprinde nici descrierea concretă a faptei. Cu privire la sancțiunea aplicată, aceasta depășește cuantumul legal, care este cuprins între 501-1000 lei. Se mai arată că exista și obligația asigurării unui interpret autorizat, procesul-verbal fiind încheiat împotriva unui cetățean străin. Petentului nu i s-a adus la cunoștință nici posibilitatea formulării de obiecțiuni. Pe fond, în ce privește elementul subiectiv, fapta nu s-a comis cu vinovăție, armele aflându-se asupra posesorilor legali, fără a se încălca siguranța păstrării.
În drept, au fost invocate dispozițiile OG 2/2001 și ale Legii 295/2004.
Legal citat, intimatul nu a formulat întâmpinare, dar a depus documentația ce a stat la baza încheierii procesului-verbal contestat.
În probațiune, a fost administrată proba cu înscrisuri și cea testimonială.
Analizând materialul probatoriu administrat în cauză, instanța reține următoarea situație de fapt:
Prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._/23.10.2012, petentul a fost sancționat contravențional pentru fapta prevăzută de art.26 lin.1) din Legea 295/2004, constând în aceea că deținea o armă de vânătoare neasigurată conform prevederilor legale în camera hotelului în care era cazat. Sancțiunea aplicată a fost amenda în cuantum de 2001 lei.
Analizând plângerea formulată prin prisma probelor administrate, a textelor de lege incidente și a motivelor de nelegalitate și netemeincie invocate, instanța reține că aceasta este neîntemeiată, pentru argumentele ce urmează a fi expuse.
În ce privește legalitatea procesului-verbal contestat, din perspectiva dispozițiilor art.16-17 din O.G 2/2001, instanța constată că acesta cuprinde toate mențiunile prevăzute de lege sub sancțiunea nulității.
Astfel, cu privire la mențiunea referitoare la locul săvârșirii faptei, în cuprinsul procesului-verbal acesta este indicat ca fiind Hotel Jiul, din Eforie Sud. Faptul că inițial petentul a fost supus unui control pe fondul de vânătoare C. Văii, astfel cum rezultă din documentația depusă la dosarul cauzei (f.15), și ulterior condus la locul de cazare pentru a verifica condițiile de depozitare a armamentului nu atrage nulitatea procesului-verbal.
Potrivit art.26 alin.1) din Legea 295/2004 R, „Titularul dreptului de deținere a armelor letale are obligația să păstreze armele și munițiile înscrise în permisul de armă, asigurate astfel încât să nu permită accesul la ele al persoanelor neautorizate, în condițiile prevăzute în normele metodologice de aplicare a prezentei legi”.
Rezultă din interpretarea acestui text de lege că obligația de a depozita armele este distinctă de cea de a le utiliza conform permisului, iar în lipsă de dispoziție legală contrară, poate fi suspusă verificării oricând. Astfel, chiar dacă inițial controlul a început pe fondul de vânătoare, nimic nu interzice verificarea condițiilor de depozitare a armelor la locul unde acestea sunt păstrate, iar faptul că petentul se afla în momentul controlului la vânătoare nu ăl exonerează de obligația de a asigura în camera de hotel spațiul necesar, prevăzut de lege, pentru păstrarea armei.
Prin urmare, pentru contravenția reținută în procesul-verbal, respectiv neasigurarea armei în condițiile legale, actul sancționator cuprinde locul săvârșirii faptei, care este și cel suspus verificării.
În ce privește lipsa descrierii faptei, instanța apreciază că de asemenea este o critică nefondată, elementele cuprinse în procesul-verbal fiind suficiente pentru a permite identificarea contravenției și încadrarea juridică a acesteia., din perspectiva controlului de legalitate exercitat de instanță.
Cu privire la neasigurarea unui interpret autorizat, instanța constată că procesul-verbal a fost semnat de un traducător (pentru care nu există rubrică specială pe formularul tipizat al procesului-verbal), semnătura nefiind dată în calitate de martor, astfel cum reiese și din adresa nr._/28.02.2013 emisă de IPJ C.. Mai mult decât atât, în cuprinsul procesului-verbal încheiat la data de 22.10.2012, partea finală, se arată că a fost adus la cunoștință cetățenilor italieni în prezența numitului Rizzi A., cunoscător de limba română, acesta fiind semnat inclusiv de petent, astfel că și pentru actele prealabile procesului-verbal de contravenție a fost asigurată traducerea.
Referitor la lipsa posibilității petentului de a formula obiecțiuni, instanța reține pe e o parte că aceasta este o susținere nereală, la rubrica respectivă fiind consemnat că petentul „recunoaște și regretă fapta”, aspect necontestat de acesta.
Mai mult decât atât, sancțiunea aplicabilă în acest caz nu ar putea fi decât nulitatea relativă, condiționată de dovedirea unei vătămări produse petentului și care nu ar putea fi înlăturată decât prin anularea actului, împrejurare nedemonstrată în cauză, cu atât mai mult cu cât petentul a avut posibilitatea contestării procesului-verbal pe calea prezentei plângeri.
Instanța apreciază ca neîntemeiată și critica referitoare la posibilitatea achitării amenzii în termen de 48 de ore, care nu ar fi fost adusă la cunoștința petentului, având în vedere că această mențiune este inserată în chiar formularul tipizat al procesului-verbal, pe care petentul l-a semnat și al cărui conținut i-a fost adus la cunoștință prin intermediul unui traducător.
Pentru aceste considerente, instanța apreciază că în speță nu s-a dovedit existența unei cauze de nelegalitate a procesului-verbal, acesta întrunind toate cerințele reglementate de art.16-17 din OG 2/2001.
Cu privire la temeinicia procesului-verbal, instanța reține că potrivit art.1 teza a II-a din OG 2/2001, „Constituie contravenție fapta săvârșită cu vinovăție, stabilită și sancționată prin lege, ordonanță, prin hotărâre a Guvernului sau, după caz, prin hotărâre a consiliului local al comunei, orașului, municipiului sau al sectorului municipiului București, a consiliului județean ori a Consiliului General al Municipiului București.”
Contravenția reținută în sarcina petentului este prevăzută de disp.art.26 alin.1) din Legea 295/2004, potrivit cu care „Titularul dreptului de deținere a armelor letale are obligația să păstreze armele și munițiile înscrise în permisul de armă, asigurate astfel încât să nu permită accesul la ele al persoanelor neautorizate, în condițiile prevăzute în normele metodologice de aplicare a prezentei legi”.
Instanța va reține însă că aceasta este reglementarea generică a contravenției, reiterată de prevederile art.31 alin.1) și 2) din Legea 295/2004, potrivit cu care „(1)Titularul dreptului de a purta și folosi arme letale are obligația de a păstra arma și muniția înscrisă în permisul de armă în condiții de securitate, astfel încât să nu permită accesul la acestea al persoanelor neautorizate. (2)Păstrarea armei și muniției prevăzute la alin. (1) la domiciliul sau reședința deținătorului se face în locuri special destinate, în condițiile prevăzute în normele metodologice de aplicare a prezentei legi”.
Conform art.14 din HG nr.130/2005, „1)Titularul dreptului de deținere este obligat să păstreze armele și munițiile letale la domiciliul sau la reședința menționată în permisul de armă, în dulapuri sau casete metalice special amenajate, omologate de Autoritatea Națională pentru Omologarea Armelor și Munițiilor, care sunt asigurate cu cel puțin două sisteme de închidere independente, cu cheie sau cifru, astfel încât să nu permită accesul persoanelor neautorizate. (2) Dulapurile sau, după caz, casetele prevăzute la alin. (1) trebuie să fie prevăzute cu compartimente diferite care să fie asigurate fiecare cu câte un sistem de închidere, pentru păstrarea muniției separat de arme, a închizătoarelor aparținând carabinelor și, după caz, a piesei a treia la arme letale lungi cu țevi basculante. Armele letale lungi cu sistem de funcționare semiautomat se păstrează numai asigurate cu dispozitiv special, omologat în condițiile legii, destinat pentru blocarea trăgaciului. (3)În cazul unui număr mai mare de 15 arme letale, deținătorul are obligația de a asigura la adresa prevăzută în permis o încăpere special amenajată pentru depozitare, în condițiile prevăzute la alin. (1) și (2), dotată cu sisteme electronice de alarmare, avizate de organele de poliție și conectate la dispeceratele de alarmare și intervenție specializate”.
Potrivit declarației dată de petent la 23.10.2012 (f.34), reiese că acesta depozita arma în camera de hotel, într-un dulap de lemn. Pornind chiar de la această declarație a petentului, rezultă că arma pe care o deținea nu era depozitată în conformitate cu prevederile legale, care impun obligativitatea păstrării armei în dulapuri sau casete metalice special amenajate, omologate de Autoritatea Națională pentru Omologarea Armelor și Munițiilor, care sunt asigurate cu cel puțin două sisteme de închidere independente, cu cheie sau cifru, prevăzute cu compartimente diferite care să fie asigurate fiecare cu câte un sistem de închidere, pentru păstrarea muniției separat de arme, a închizătoarelor aparținând carabinelor și, după caz, a piesei a treia la arme letale lungi cu țevi basculante
Instanța urmează a înlătura declarația martorului B. C., audiat în cauză, care vine în contradicție chiar cu cea scrisă de petent. Acest martor a arătat că fișetele pentru depozitarea armelor erau instalate în apartamentul nr.119 al numitului Rizzi A., compus din două camere, una în care era amplasat un fișet și una în care erau amplasate două fișete, în care erau păstrate armele vânătorilor. Cu toate acestea, din declarația petentului rezultă că acesta păstra arma în camera sa, într-un dulap de lemn, astfel că declarația martorului B. nu este de natură a răsturna prezumția de legalitate a procesului-verbal.
Mai mult decât atât, din cuprinsul procesului-verbal întocmit la 22.10.2012, cu ocazia verificării incintei camerelor de cazare din hotelul Jiul, rezultă că toate armele și munițiile verificate, cu excepția celor din camera 119/1, nu erau asigurate conform legii (f.32), iar în camera 119/1 se afla numitul Farinello Enrico (f.30), iar nu petentul. Totodată se va reține cp acest proces-verbal, adus la cunoștința petentului prin intermediul unui cetățean italian cunoscător de limba română (f.32), a fost semnat de către petent fără obiecțiuni cu privire la aspectele consemnate.
În ce privește împrejurarea învederată de petent, că arma era închiriată de la o firmă specializată, aceasta fiind cea care le colecta după partida de vânătoare și le depozita, instanța de asemenea urmează a o înlătura ca nefiind relevantă.
Astfel, obligația de depozitare a armelor deținute este, astfel cum s-a arătat anterior, una de sine stătătoare, de care deținătorul nu este exonerat pe perioada în care arma se află în posesia sa, chiar dacă este o armă închiriată. Mai mult decât atât, petentul nu a făcut dovada condițiilor contractuale dintre el și armurier, respectiv că arma nu rămânea în păstrarea sa decât pe perioada partidei de vânătoare. Din contră, chiar martorul audiat în cauză a declarat că după partida de vânătoare, armele erau curățate, depozitate în fișet și apoi colectate de firma de închiriere.
Pentru aceste considerente, instanța apreciază că petentul nu a reușit, prin probele administrate, să răstoarne prezumția de adevăr de care se bucură procesul-verbal de contravenție.
În privința sancțiunii aplicate, instanța reține că aceasta a fost aplicată în cuantum legal. Astfel, potrivit art.129 din Legea 295/2004, fapta reținută în sarcina petentului, constituie contravenție, iar potrivit art.130 alin.1) lit.d) din Legea 295/2004, amenda este cuprinsă între 2001-5000 lei, petentului fiindu-i aplicat cuantumul minim.
În ce privește solicitarea de restituire a armei și a muniției, instanța reține că prin procesul-verbal nu s-a dispus luarea acestei măsuri complementare. Potrivit mențiunii din procesul-verbal încheiat la data de 22.10.2012 (f.28), armele și munițiile au fost ridicate de lucrători AESP în vederea continuării cercetărilor. Rezultă așadar că instanța nu poate dispune restituirea lor pe calea prezentei plângeri, nefiind o măsură complementară de confiscare, luată de organul constatator pe calea procesului-verbal, petentul putând formula o cerere pe cale administrativă, adresată organului ce a dispus ridicarea armei și muniției pentru cercetări.
Pentru toate considerentele expuse, instanța urmează a respinge plângerea contravențională ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge plângerea contravențională formulată de petentul A. O., cu domiciliul în Grantorto Padova, ./C, Italia, și domiciliul procesual ales la C.. Av. C. Lian din C., Bvd. F. nr.24, etaj 1, cam. 2-3, județ C., în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI C., cu sediul în C., județ C., ca neîntemeiată.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 17.04.2013.
PREȘEDINTE, GREFIER,
A. I. SINCU-B. L. B.
Red. Jud. A.I.S.-B. / 13.09.2013;
Tehnored. Grf. L.B. / 13.09.2013 / 4 exp.
Comunicat 2 exp. / .
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 4285/2013.... | Plângere contravenţională. Hotărâre din 06-09-2013,... → |
|---|
