Plângere contravenţională. Sentința nr. 6341/2013. Judecătoria CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 6341/2013 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 29-04-2013 în dosarul nr. 24303/212/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA C. – SECȚIA CIVILĂ
Operator de date cu caracter personal nr. 3047
SENTINȚA CIVILĂ NR. 6341
SEDINTA PUBLICA DIN 29.04.2013
COMPLETUL CONSTITUIT DIN:
PREȘEDINTE – M. A. C.
GREFIER: F. S.
Pe rol soluționarea cauzei civile având ca obiect plângere contravențională, cerere formulată de petentul . SRL, în contradictoriu cu intimatul I. T. REGIM SILVIC ȘI VÂNĂTOARE BUCUREȘTI.
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 23.04.2013 și au fost consemnate în încheierea de amânare a pronunțării de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, în temeiul art.260 al.1 Cod pr.civilă, a amânat pronunțarea la data de 29.04.2013, dată la care s-a pronunțat
IN S T A N T A
Prin plângerea înaintata Judecătoriei Constanta si înregistrata pe rolul acestei instanțe sub nr._, petentul . SRL a solicitat ca in contradictoriu cu intimatul I. T. REGIM SILVIC ȘI VÂNĂTOARE BUCUREȘTI sa se dispună anularea procesului verbal de contravenție . nr._/11.09.2012.
In motivarea plângerii, petentul a invocat, în esență, nelegalitatea și netemeinicia procesului-verbal contestat.
Intimatul a formulat întâmpinare, solicitând respingerea plângerii.
În cauză, instanța a administrat proba cu înscrisuri.
Analizând actele si lucrările dosarului instanța constata următoarele:
Prin procesul verbal de contravenție . nr._/11.09.2012, petentul a fost sancționat contravențional întrucât a primit cherestea rășinoase fără a avea completată rubrica „RP . număr filă”, neindicându-se în acest fel proveniența legală a mărfii (trebuiau completate . și poziția registrului), fapta fiind prevăzută și sancționată de dispozițiile Legii 171/2010.
Verificând, potrivit art. 34 al. 1 din O.G. nr. 2/2001, legalitatea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat, instanța reține că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu, conf. art. 17 din OG 2/2001.
Chiar daca criticile aduse de petent modalitatii de intocmire a procesului-verbal ar fi reale, instanta apreciaza că lipsa unor mențiuni care, potrivit art.17 din OG 2/2001 interpretat per a contrario, nu sunt prevazute sub sanctiunea nulitatii, poate determina anularea procesului-verbal de contraventie numai daca se dovedeste existenta unei vatamari, ca efect al omisiunii, care nu poate fi inlaturata decât prin anularea actului constatator. Or, in cauza de față, petentul nu a facut dovada unei vatamari care sa nu poata fi inlaturata decât prin anularea procesului-verbal, neadministrând nici un mijloc de proba in acest sens.
Sub aspectul temeiniciei, instanța apreciază ca in situația sancționării unor contravenții, procesul verbal constituie un mijloc de proba, el dovedind o situație de fapt care a dus la încheierea sa si care conduce in mod rezonabil la o acuzație ce se bazează pe împrejurări de fapt ce, pentru a putea fi înlăturate, necesita susțineri întărite de probe din partea celui sancționat. Instanța apreciază că propriile constatări ale agentului constatator se bucură de o prezumția relativă de temeinicie, atribut al autorității exercitate de reprezentanții statului.
Potrivit art. 19 alin. 1 lit. i din Legea 171/2010, constituie contravenții silvice și se sancționează cu amendă de la 2.000 lei până la 5.000 lei și confiscarea materialelor lemnoase în cauză următoarele fapte: i)primirea, depozitarea și/sau prelucrarea de către deținătorii depozitelor, ai altor spații destinate depozitării temporare și/sau ai instalațiilor de prelucrare a materialelor lemnoase cu aviz de însoțire din care nu rezultă proveniența legală;
Normele din 27 august 2008 referitoare la proveniența, circulația și comercializarea materialelor lemnoase, la regimul spațiilor de depozitare a materialelor lemnoase și al instalațiilor de prelucrat lemn rotund, prevăd următoarele:
Art. 3
(1)Documentele de proveniență a materialelor lemnoase sunt: actul de punere în valoare, avizul de însoțire, declarația vamală de import, documentele intracomunitare, registrul de intrări-ieșiri material lemnos.
(10)În situația depozitelor de materiale lemnoase, a altor spații destinate depozitării temporare, precum și a instalațiilor de transformat lemn rotund, documentul de proveniență este registrul de intrare-ieșire a materialului lemnos, identificat prin poziția la care a fost înregistrată .> Art. 4
(11)Avizele de însoțire se completează după cum urmează:
b)în cazul vânzării materialelor lemnoase, expeditorul este persoana vânzătoare, iar destinatarul este persoana cumpărătoare:
- poziția din registrul de intrare-ieșire de material lemnos în care a fost înregistrată ieșirea materialului lemnos, în cazul în care expedierea se realizează dintr-un depozit;
Art. 6
(3)Documentele se completează în mod obligatoriu la toate pozițiile din formular, iar acolo unde nu este cazul a fi înscrise date, poziția respectivă se barează cu o linie orizontală.
În speță, raportând situația de fapt la dispozițiile legale anterior menționate, instanța constată că avizul de însoțire secundar nr._/25.08.2012 nu a fost completat corespunzător (nu a fost completată rubrica „RP . număr filă”) și nu indică proveniența legală a materialului lemnos.
Petentul a administrat probe, dar acestea nu au fost de natură să răstoarne prezumția relativa de legalitate si temeinicie de care se bucura procesul verbal de contravenție, simplele sale afirmații din cuprinsul plângerii nefiind suficiente pentru a forma convingerea instanței in sensul ca cele stabilite prin procesul verbal de contravenție nu corespund realității.
Față de prevederile art. 6 din Convenția EDO, pentru faptele constatate personal de către agenții care întocmesc procesul verbal, acesta se bucură de prezumția de legalitate și temeinicie, până la ceea ce instanța de contencios european numește „o limită rezonabilă impusă de necesitatea respectării drepturilor apărării, sub toate aspectele”.
Este adevărat că, pe cale jurisprudențială, Curtea Europeană a subliniat în mod repetat faptul că elementul esențial pentru a stabili dacă art.6 paragraf 1 CEDO este aplicabil în latura sa penală este caracterul preventiv și sancționator al sancțiunii aplicate.
În speță, sancțiunea principală aplicată petentului este amenda contravențională, sancțiune care nu urmărește acoperirea unui prejudiciu, ci are exclusiv o funcție represivă și preventivă.
Tot pe cale jurisprudențială, Curtea a stabilit că prezumția de nevinovăție nu este una absolută, admițând posibilitatea existenței și a altor prezumții de drept sau de fapt în cadrul sistemelor de drept național.
Chiar după pronunțarea hotărârii în cauza A. c.României, doctrina de specialitate și în acord cu ea practica judiciară au statuat că „în acord cu jurisprudența Curții de la Strasbourg, în privința prezumțiilor și a limitei rezonabile pe care statele nu trebuie să o depășească în folosirea lor, una din limitele până la care poate opera prezumția de temeinicie a procesului verbal trebuie să fie dată de constatarea personală a faptei de către agent. Astfel, în situația în care fapta este constatată personal, procesul verbal, legal întocmit, se bucură de prezumția de temeinicie și, în absența altor probe propuse de petent pentru răsturnarea acesteia, plângerea va fi respinsă”.
Cum în procesul verbal de contravenție se menționează că petentul a primit cherestea fără a avea completată rubrica „RP . număr filă”, neindicându-se în acest fel proveniența legală a mărfii, iar susținerile în sens contrar ale petentului au rămas la nivel de simple afirmații, nefiind administrate probe care să conducă la o concluzie contrară, nu se poate susține cu temei că prezumția de legalitate și temeinicie a fost răsturnată.
În ceea ce privește individualizarea sancțiunii contravenționale, în raport cu dispozițiile art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001, instanța reține că amenda contravențională aplicată petentului reprezintă minimul prevăzut de lege pentru fapta săvârșită de petent. Instanța remarcă faptul că stabilirea unor limite ale amenzii contravenționale într-un cuantum atât de ridicat înseamnă că fapta este considerată de legiuitor ca prezentând o gravitate sporită, scopul aplicării acestor sancțiuni fiind acela de prevenire și combatere a evaziunii fiscale și a activității comerciale ilicite cu material lemnos.
Prin urmare, având în vedere dispozițiile legale evocate și situația de fapt reținută, instanța apreciază că probele administrate nu au fost de natură să răstoarne prezumția de veridicitate și legalitate a procesului-verbal de contravenție contestat, ci, dimpotrivă, că acestea conduc la concluzia că petentul se face vinovat de săvârșirea contravenției pentru care a fost sancționat. Pentru aceste motive, instanța urmează să mențină dispozițiile procesului-verbal și, în consecință, să respingă plângerea contravențională formulată, ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge plângerea contravențională formulată de petentul . SRL, cu sediul în CONSTANTA, ., ., în contradictoriu cu intimatul I. T. REGIM SILVIC ȘI VÂNĂTOARE BUCUREȘTI, cu sediul în clădirea HORTING, sector 4, București, .. 1A, ..
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 29.04.2013.
P. GREFIER
M. A. C. F. S.
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 6184/2013.... | Rezoluţiune contract. Hotărâre din 23-12-2013, Judecătoria... → |
|---|
