Pretenţii. Sentința nr. 26/2013. Judecătoria CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 26/2013 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 26-09-2013 în dosarul nr. 8065/212/2013
DOSAR NR._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA C.
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR:_
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 26.09.2013
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: L. F.
GREFIER: M. P.
Pe rol soluționarea cauzei civile având ca obiect pretenții, acțiune formulată de către reclamanta . – CUI RO13457951, cont bancar RO73BTRL_330XX cu sediul în București, ., . în contradictoriu cu pârâta . cu sediul în C.,., ., jud. C..
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă pentru reclamantă av. Banioti C. care depune la dosar împuternicire avocațială, lipsă fiind pârâții.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul de către grefierul de ședință care evidențiază părțile, obiectul pricinii, stadiul procesual și modalitatea de îndeplinire a procedurii de citare.
Instanța, în temeiul art. 131 C. proc. civ., procedează la verificarea competenței și pune în discuție competența instanței.
Reprezentanta reclamantei precizează că Judecătoria C. este competentă în soluționarea prezentei cauze.
În temeiul art. 94 pct. 1 lit. j Cod procedură civilă, coroborat cu art. 107 Cod procedură civilă, instanța se consideră competentă material și teritorial să judece prezenta cerere.
În temeiul art. 238 C. proc. civ., instanța acordă cuvântul asupra estimării duratei procesului.
Instanța estimează durata procesului ca fiind de 3 luni.
Nemaifiind alte cereri de formulat, chestiuni prealabile de discutat ori excepții de invocat, instanța acordă cuvântul asupra propunerii de probe.
Reprezentanta reclamantei solicită încuviințarea probei cu înscrisurile aflate la dosar și a probei cu interogatoriul pârâtei.
În temeiul art. 255 coroborat cu art. 258 C. proc. civ., instanța încuviințează pentru reclamantă proba cu înscrisurile aflate la dosar.
În temeiul art. 254 alin. 1 C. proc. civ. instanța va respinge proba cu interogatoriul pârâtei având în vedere că a fost solicitată cu depășirea termenului legal, intervenind sancțiunea decăderii.
Nemaifiind alte cereri de formulat și alte incidente de soluționat, instanța declară deschise dezbaterile și acordă cuvântul asupra fondului cauzei.
Reprezentanta reclamantei solicită admiterea cererii astfel cum a fost formulată cu obligarea pârâtei la plata facturilor neachitate. Cu cheltuielile de judecată reprezentând taxa judiciară de timbru și timbru judiciar.
În temeiul art. 394 C. proc. civ., instanța declară închise dezbaterile și rămâne în pronunțare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 25.03.2013 pe rolul Judecătoriei C. sub nr. 8065, . a solicitat, în contradictoriu cu pârâta . obligarea la plata sumei de 5656,78 lei, reprezentând contravaloarea facturilor fiscale neachitate și dobânda legală calculată, potrivit Normelor BNR de la data scadenței până la achitarea integrală a debitului.
În fapt, reclamanta a arătat că între cele două societăți comerciale s-au desfășurat relații comerciale în formă simplificată, în baza cărora, reclamanta a livrat produsele solicitate de către debitor. Mai arată reclamanta că a urmat, potrivit art.7201 din Codul de procedură civilă, procedura de conciliere directă, însă pârâta nu s-a prezentat la data stabilită în acest sens.
În drept, reclamanta a invocat dispozițiile art. 1170, 1270, 1271, 1516 și urm. din Codul civil.
În sustinerea cererii, reclamanta a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, după cum urmează:
- facturile neachitate de către pârâtă;
- convocarea la conciliere directă;
- confirmarea de primire la convocarea de conciliere directă;
- procesul-verbal de conciliere.
Totodată, reclamanta a solicitat judecarea cauzei și în lipsă, potrivit dispozițiilor art. 411 alin. (2) din Codul de procedură civilă, precum și cheltuieli de judecată.
Pârâta, legal citată, nu a formulat întâmpinare.
Analizând probele și susținerile părților din dosar, instanța reține următoarele:
. și pârâta . nu au încheiat un contract de livrare bunuri, ca act scris preconstituit care să dovedească raporturile comerciale existente între acestea. Potrivit susținerilor reclamantei, între cele două societăți s-au desfășurat relații comerciale în forma simplificată a comenzii urmată de executare, fără ca negotium-ul intervenit între aceasta și societatea debitoare să fie constatat printr-un înscris instrumentum.
Pentru dovedirea operațiunilor comerciale derulate cu societatea pârâtă, reclamanta a depus două facturi fiscale: factura fiscală nr. 344, emisă la data de 04.07.2011, în cuantum de 3.072,72 lei și, respectiv nr. 396 emisă la data de 03.08.2011 în cuantum de 2584, 06 lei, ambele nesemnate de către pârâtă.
Instanța constată că reclamanta a încercat soluționarea litigiului prin negociere cu cealaltă parte, potrivit dispozițiilor art. 7201 din Codul de procedură civilă, pentru data de 20.01.2011, însă pârâta nu s-a prezentat, fapt ce rezultă din procesul-verbal privind rezultatul concilierii directe încheiat la data de 20.01.2011.
Cu privire la facturile depuse în susținerea cererii, instanța constată că, întrucât acestea nu au fost semnate de către pârât, este necesar a se analiza dacă sunt incidente în cauză dispozițiile art. 277 alin. (2) din codul de procedură civilă care prevăd că înscrisul nesemnat, dar utilizat în mod obișnuit în exercițiul activității unei întreprinderi pentru a constata un act juridic, face dovada conținutului său, cu excepția cazului în care legea impune forma scrisă pentru însăși dovedirea actului juridic. Așadar, doar sub condiția și în măsura îndeplinirii acestor cerințe, facturile, chiar nesemnate de către destinatar, pot face proba împotriva acestuia.
După cum rezultă din textul legal, este necesar ca înscrisul nesemnat să fie utilizat în mod obișnuit în exercițiul activității pârâtei pentru a constata un act juridic, respectiv operațiunea comercială, iar această condiție trebuie probată de către cel care prezintă înscrisul în instanță, respectiv de către reclamantă.
Față de considerentele expuse, instanța apreciază că nu s-a putut proba îndeplinirea condițiilor pentru aplicarea în această cauză a dispozițiilor art. 277 alin. (2) din Codul de procedură civilă, respectiv recunoașterea valorii probante a înscrisurilor nesemnate – facturile nr. 344 emisă la data de 04.07.2011 în cuantum de 3.072,72 lei și nr. 396 emisă la data de 03.08.2011 în cuantum de 2584, 06 lei, nesemnate de către pârâtă.
În ceea ce privește capătul de cerere cu privire la plata dobânzii legale de la data scadenței până la achitarea integrală a debitului, în considerarea caracterului accesoriu al dobânzilor față de debitul principal, instanța urmează să respingă și acest capăt de cerere.
Cu referire la cererea de obligare a debitoarei la plata cheltuielilor de judecată, raportat la dispozițiile art. 453 alin. (1) din Codul de procedură civilă, instanța apreciază că nu se poate reține culpa procesuală a debitoarei față de soluția dată pe cererea introductivă de instanță, astfel că urmează să o respingă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge cererea formulată de către reclamanta . CUI RO13457951, cont bancar RO73BTRL_330XX cu sediul în București, ., . contradictoriu cu pârâta . cu sediul în C.,., ., jud. C., ca neîntemeiată.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare.
Cererea de apel se depune la Judecătoria C..
Pronunțată în ședință publică astăzi, 26.09.2013.
PREȘEDINTE GREFIER
L. F. M. P.
Red. L.F./Tehn. M.P.
| ← Revendicare imobiliară. Sentința nr. 9790/2013. Judecătoria... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 19/2013.... → |
|---|
