Pretenţii. Sentința nr. 28/2013. Judecătoria CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 28/2013 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 28-10-2013 în dosarul nr. 9947/212/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA C.
OPERATOR DE DATE CU CARACTER PERSONAL NR. 3047
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR._
Ședința din Camera de Consiliu din data de 28.10.2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE: D. C.
GREFIER: Z. SELMA
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamanta ., cu sediul în C., .. 135, cam. 4, jude4țul C. și pe pârâtul B. C., cu domiciliul în C., . nr. 130, .. A, ., având ca obiect pretenții.
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 21.10.2013 și au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Instanța a amânat pronunțarea la data de 28.10.2013, când în aceeași compunere a hotărât următoarele:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei C. la data de 10.04.2013, având nr._, reclamanta ., în contradictoriu cu pârâtul B. C., a solicitat instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța să dispună obligarea pârâtului:
- la plata sumei totale de 1136,77 lei, reprezentând debit restant;
- 89,11 lei reprezentând dobândă contractuală restantă în cuantum de 2,2 % calculată începând cu data de 14.09.2007 și până la data formulării acțiunii;
- la plata sumei de 1136,77 lei reprezentând penalități convenționale în cuantum de 1% pe fiecare zi de întârziere, limitat la valoarea ratelor pentru care au fost calculate;
- la plata chletuielilor de judecată.
În fapt, reclamanta precizează că între părți s-a încheiat contractul de vânzare cumpărare nr._/14.09.2007 cu plata în rate lunare pe o perioadă totală de 4 ani, prin care a achizitionat bunuri electrocasnice conform anexei 1 la contract.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 1025 și urm. din Noul C.pr.civ. și dispozițiile Codului civil privitoare la convențiile încheiate între părți.
În dovedirea acțiunii, reclamanta a depus la dosar următoarele înscrisuri: contractul de vânzare cumpărare cu plata în rate lunare nr._/14.09.2007, anexa la contract cuprinzând eșalonarea ratelor și bunurilor achiziționate, situația plăților efectuate de debitor la data de 05.04.2013, angajamentul de plată al debitorului, precum și copia cărții de identitate a pârâtului.
Prezenta acțiune a fost legal timbrată, conform dispozițiilor legale, cu 50 lei taxă timbru și 1,5 lei timbru judiciar.
Pârâta, legal citată cu un exemplar al formularului de cerere, nu a depus la dosar răspuns.
La termenul de judecată din data de 21.10.2013, fixat în camera de consiliu fără citarea părților, instanța a încuviințat proba cu înscrisurile depuse la dosar și a reținut cauza spre soluționare.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța constată următoarele:
Reclamanta este titulara unui drept de creanță asupra pârâtei, rezultată din neîndeplinirea de către pârâtă a obligației de plată a sumei de 1136,77 lei, reprezentând debit restant, conform contractului de vânzare cumpărare cu plata în rate lunare nr._/14.09.2007, 89,11 lei reprezentând dobândă contractuală restantă în cuantum de 2,2 %, calculată începând cu data de 14.09.2007 și până la data formulării acțiunii, 1136,77 lei reprezentând penalități convenționale în cuantum de 1% pe fiecare zi de întârziere, limitat la valoarea ratelor pentru care au fost calculate, precum și la plata chletuielilor de judecată.
Față de aceste înscrisuri, instanța constată că între reclamantă și pârât există un raport civil profesional constând în prestarea de servicii de către reclamantă, pârâtul neîndeplinindu-și obligațiile de plată a prețului corespunzător serviciilor de care a beneficiat.
Conform prevederilor art.662 alin.2, 3și 4 Cod civil: (2) Creanța este certă când existența ei neîndoielnică rezultă din însuți titlul executoriu. (3) Creanța este lichida atunci când obiectul ei este determinat sau când titlul executoriu conține elementele care permit stabilirea lui. (4) Creanța este exigibilă dacă obligația debitorului este ajunsă la scadență sau acesta este decăzut din beneficiul termenului de plată”
Instanța constată că între reclamantă și pârâtă există un contract, iar conform prevederilor art. 969 Cod civil; "contractul valabil încheiat are putere de lege între părțile contractante".
Așadar, contractul legal încheiat are forță obligatorie atât pentru părțile acestuia, cât și pentru organul de jurisdicție investit cu soluționarea unui litigiu decurgând dintr-un asemenea de act, astfel încât, instanța este obligată să asigure executarea actului juridic încheiat, ținând seama în interpretarea clauzelor lui de voința părților.
În aceste condiții, dat fiind faptul că în cauză raportul obligațional creat este unul contractual, atâta vreme cât pârâta nu a făcut dovada intervenirii unei cauze de forță majoră sau a unui caz fortuit care să o exonereze de răspundere, dovada existenței creanței făcută de către reclamantă generează în temeiul art. 1082 C. civ. două prezumții: prezumția de neîndeplinire de către pârât a obligațiilor asumate prin contract (în speță cea privind plata ratelor) și prezumția de culpă a pârâtului în ceea ce privește neîndeplinirea obligației.
În consecință, instanța apreciază că, în cauză, reclamanta a făcut dovada că are o creanță certă, în condițiile în care există un contract însușit de pârâtă, lichidă, fiind exprimată prin sumele de bani datorate de pârâtă în temeiul contractului de vânzare cumpărare cu plata în rate lunare nr._/14.09.2007, și exigibilă, deoarece prevedeau termene de scadență ce au fost cu mult depășite de pârâtă, la aceste aspecte adăugându-se și împrejurarea că aceasta nu a făcut nici o probă contrară în ceea ce privește, fie îndeplinirea obligațiilor, fie existența unei împrejurări care să o exonereze în cazul de față, de la plata debitului restant.
Astfel, reclamanta prin înscrisurile administrate la dosar, a făcut dovada existenței unui contract valabil și executarea propriilor obligații, afirmând în același timp neexecutarea în totalitate a obligațiilor de către pârâtă, iar acesteia din urmă îi revenea sarcina de a dovedi, potrivit art. 1169 Cod civil, că a executat propriile obligații.
Însă, așa cum rezultă din analiza înscrisurilor aflate la dosar, singura care a înțeles să administreze dovezi este reclamanta.
Pentru aceste motive, întrucât pârâtul nu și-a îndeplinit obligația de plată decurgând din contract, instanța urmează a admite capătul de cerere principal așa cum a fost formulat de reclamantă și va obliga pe pârâtă la plata sumei de 1136,77 lei, reprezentând debit restant.
Referitor la penalitățile de întârziere solicitate de către reclamantă, în cuantum de 1136,77 lei, instanța apreciază de asemenea că acest capăt de cerere este întemeiat, pentru considerentele care urmează:
În cauza de față, penalitățile de întârziere au fost stabilite prin contractul încheiat de părți, în virtutea acestor prevederi contractuale, creditoarea a calculat și penalități de întârziere pentru neachitarea la termen a sumelor datorate, penalități care sunt cuprinse în graficul atașat la dosar, motiv pentru care instanța apreciază că reclamanta este îndreptățită și la acordarea sumei de 1136,77 lei, cu titlu de penalități convenționale.
În ce privește dobânda legală solicitată, se reține că OUG nr. 13/2011 stabilește, la alineatul 3 al art. 1 că dobânda datorată de debitorul obligației bănești pentru neîndeplinirea obligației respective la scadență este denumită dobândă penalizatoare, iar în cuprinsul art. 2 că, în cazul în care, potrivit dispozițiilor legale sau prevederilor contractuale, obligația este purtătoare de dobânzi remuneratorii și/sau penalizatoare, după caz, și în absența stipulației exprese a nivelului acestora de către părți, se va plăti dobânda legală aferentă fiecăreia dintre acestea.
De asemenea, art. 3 din același act normativ stabilește că:
„(1) Rata dobânzii legale remuneratorii se stabilește la nivelul ratei dobânzii de referință a Băncii Naționale a României, care este rata dobânzii de politică monetară stabilită prin hotărâre a Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României.
(2) Rata dobânzii legale penalizatoare se stabilește la nivelul ratei dobânzii de referință plus 4 puncte procentuale.
(21) În raporturile dintre profesioniști și între aceștia și autoritățile contractante, dobânda legală penalizatoare se stabilește la nivelul ratei dobânzii de referință plus 8 puncte procentuale”.
Anterior intrării în vigoare a OUG nr. 13/2011, dobânda legală a fost datorată și trebuie calculată în temeiul OG nr. 9/2000.
Față de aceste dispoziții legale, instanța apreciază că și acest capăt de cerere este întemeiat, urmând să oblige pârâta la plata către reclamantă a dobânzii legale de 89,11 lei.
Potrivit dispozițiilor art. 1031 din Codul de procedură civilă, partea care cade în pretenții va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuielile de judecată, motiv pentru care instanța va obliga pârâta să achite reclamantei, cu titlu de cheltuieli de judecată, suma de 51,5 lei, din care 50 lei reprezentând taxă judiciară de timbru și 1,5 lei reprezentând timbru judiciar.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE
Admite cererea formulată de reclamanta ., cu sediul în C., .. 135, cam. 4, jude4țul C. în contradictoriu cu pârâtul B. C., cu domiciliul în C., . nr. 130, .. A, ..
Obliga pârâtul la plata către reclamanta a următoarelor sume: 1136,77 lei, reprezentând debit restant, 89,11 lei, reprezentând dobânda contractuală restantă în cuantum de 2,2% pe lună, calculată începând cu data de 14.09.2007 si pana la data formulării acțiunii; 1136,77 lei, reprezentând penalități convenționale în cuantum de 1% pe fiecare zi de întârziere, limitat la valoarea ratelor pentru care au fost calculate.
Obliga pârâta la plata către reclamantă a cheltuielilor de judecată în valoare de 51,5 lei, constând în taxa judiciara de timbru (50 lei) și timbru judiciar (1,5 lei).
Executorie.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la data comunicării.
Dată în camera de consiliu și pronunțată în ședință publică, astăzi, 28.10.2013
P. GREFIER
D. C. Z. SELMA
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 11/2013.... | Pretenţii. Sentința nr. 9470/2013. Judecătoria CONSTANŢA → |
|---|
