Pretenţii. Sentința nr. 9535/2013. Judecătoria CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 9535/2013 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 26-06-2013 în dosarul nr. 24610/212/2012
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA C. – SECȚIA CIVILĂ
Operator de date cu caracter personal nr. 3047
Dosar nr._
SENTINȚĂ CIVILĂ NR.9535
Ședința publică din data de 26.06.2013
Instanța constituită din:
Președinte: F. N.
Grefier: A. S.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamanta ., cu sediul în C., ., jud C., în contradictoriu cu pârâta ., cu sediul în Tulcea, ., jud Tulcea și chematul în garanție . GROUP SA, cu sediul ales pentru comunicarea actelor de procedura la cabinet de avocat P. D., în Bucuresti, . 1, . A3, sector 5, având ca obiect pretenții.
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din 25.06.2013 și au fost consemnate în încheierea de ședință din acea dată care face corp comun cu prezenta sentință, când instanța având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea la 26-06-2013, iar după ce a deliberat în secret, conform art. 256 C. proc. civ., instanța a adoptat următoarea hotărâre:
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, reține următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 27.09.2012 sub numărul_, reclamanta .. a solicitat în contradictoriu cu pârâta S.C. G. T. S.R.L. obligarea acesteia la plata sumei de 4187,45 lei, reprezentând contravaloare reparații conform facturii nr. S1200829/28.02.2012 precum și a sumei de 1905,29 lei, reprezentând penalități de întârziere, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea în fapt a cererii, reclamanta a arătat că în baza contractului nr._/17.10.2011 încheiat cu pârâta, a reperat autovehiculul marca Isuzu cu nr. de înmatriculare_ și a emis factura fiscală nr. S1200829/28.02.2012.
Reclamanta a mai arătat că a expediat factura pârâtei în data de 28.02.2012 prin Fan Courier Express însă pârâta a refuzat plata acesteia.
S-a mai susținut că la data de 26.09.2011 S.C. O. S.A. - Sucursala C. a deschis dosarul de daună aferent autovehiculului în cauză, însă ulterior la data de 08.11.2011 aceasta le-a comunicat că polița nu este valabilă întrucât nu s-au plătit ultimele 3 rate și astfel reparația o plătește clientul.
Reclamanta a învederat instanței că a notificat pârâta privind debitele restante iar penalitățile sunt calculate în procent de 0,25%/zi de întârziere în baza art. 5 din contract.
În drept s-au invocat prevederile art. 1270 alin. 1 C.civ..
În probațiune a depus factura fiscală nr. S1200829/28.02.2012, factura fiscală nr._/07.03.2012 (aplicare reducere), contractul de reparație, comanda nr._/17.10.2011, refuz plată asigurator, proces-verbal de constatare, borderouri și notificare nr. 174/21.03.2012.
Pârâta a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată.
În motivare pârâta a arătat că recunoaște prestațiile reclamantei și înscrisurile prezentate în dovedirea pretențiilor acesteia precum și cuantumul sumelor pe care aceasta este în drept să le primească, însă obligația de plată a acestor sume îi revine societății asiguratoare S.C. O. V. INSURANCE GROUP S.A., întrucât la data producerii accidentului autovehiculul era asigurat la această societate.
Pârâta a formulat cerere de chemare în garanție împotriva S.C. O. V. INSURANCE GROUP S.A. prin care a solicitat obligarea acesteia la plata sumelor pe care i le pretinde reclamanta precum și la plata cheltuielilor de judecată.
În motivare pârâta a arătat că în data de 23.09.2011 autovehiculul marca Isuzu cu nr. de înmatriculare_ aparținând acesteia a suferit o . avarii, fiind necesare lucrări de reparații.
Pârâta a arătat că s-a adresat asiguratorului S.C. O. V. INSURANCE GROUP S.A., care la data de 26.09.2011, a inspectat autovehiculul și a eliberat înscrisul intitulat „Document intrare reparație. Notă de constatare/notă reconstatare”, aceasta constituind proba irefutabilă a faptului că S.C. O. V. INSURANCE GROUP S.A. se socotea asiguratorul pârâtei.
Pârâta a mai arătat că societatea de asigurare a respins cererea acesteia de despăgubire cu motivarea că nu a achitat ultimele trei rate și că astfel poliția nu ar fi valabilă. Pârâta a susținut că rata aferentă lunii septembrie 2011 a fost achitată încă din 08.08.2011 iar faptul că ulterior a renunțat a mai prelungi poliția nu are relevanță întrucât accidentul a avut loc în timpul când poliția era valabilă.
În drept a invocat prevederile art. 60 C.proc.civ..
În probațiune a depus decont prime nr. 36/08.08.2011 și acord derulare tranzacție.
Chemata în garanție S.C. O. V. INSURANCE GROUP S.A. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii de chemare în garanție și obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
În motivare a arătat că autovehiculul marca Isuzu cu nr. de înmatriculare_ a fost asigurat auto facultativ la aceasta în baza poliției casco . nr._ iar pentru avariile auto parțiale suferite în evenimentul produs la data de 23.09.2011 s-a înregistrat dosarul de daună nr. RA-018/TL/_/26.09.2011 și s-a emis documentul de intrare în reparație în care s-au consemnat avariile și soluția tehnologică de reparații.
Chemata în garanție a arătat că acest document fost semnat de reprezentantul pârâtei sub rezerva faptului că respectivul document nu constituie nota tehnică finală de constatare a daunelor și nici obligație de plată din partea asiguratorului, astfel cum este menționat și în document.
S-a mai susținut că pe timpul efectuării reparațiilor, asiguratorul a verificat valabilitatea poliției de asigurare casco . nr._ sub aspectul plății ratelor scadente și s-a constatat că la data producerii daunei, 23.09.2011, poliția nu era valabilă, pârâta neachitând ultimele 3 rate de casco.
S-a arătat că în aceste condiții, conform prevederilor art. 16 și 8.2. lit. a din contract, aceasta este exonerată de obligația de plată a despăgubirilor.
În probațiune a depus dosarul de daună și situația ratelor contractuale, poliță de asigurare și contract.
S-a administrat proba cu înscrisuri.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarea situație de fapt:
În baza contractului de reparații nr._/17.10.2011 reclamanta a reparat autovehiculul marca Isuzu cu nr. de înmatriculare_, al cărei utilizator era societatea pârâtă.
Contravaloarea reparații s-a ridicat conform facturii nr. S1200829/28.02.2012 și a celei de discount cu nr. S1200978/07.03.2012 la suma de 4187,45 lei, iar factura a fost comunicată pârâtei.
Deși pârâta a recunoscut raportul contractual dintre cele două părți, aceasta nu a achitat contravaloarea acestor reparații susținând că suma ar fi trebuit achitată de societatea cu care avea încheiat contract de asigurare facultativă.
În drept, instanța reține că potrivit art. 1270 Cod civil: „Contractul valabil încheiat are putere de lege între părțile contractante.”
În aceste condiții, pârâta avea conform dispozițiilor contractului nr._/17.10.2011 (art. 5.1) obligația de a achita contravaloarea reparațiilor la data scadenței menționate pe factură. Pârâta nu poate opune reclamantei contractul de asigurare facultativă încheiat cu asiguratorul Casco, întrucât față de aceste raporturi reclamanta este terț, aceasta fiind în raporturi contractuale doar cu pârâta în urma comenzii de reparare a autovehiculului.
Instanța reține că reclamanta a făcut dovada, conform art. 1169 vechiul C.civ., a raporturilor juridice dintre părți și a prestației efectuate pârâtului, însă pârâta nu a făcut dovada îndeplinirii obligațiilor asumate, respectiv plata facturii fiscale nr. S1200829/28.02.2012 scadentă de 14.03.2012, astfel că în ce privește debitul de 4187,45 lei pretențiile reclamantei sunt întemeiate.
În ce privește suma de 1905,29 lei, reprezentând penalități de întârziere, instanța reține că la art. 5.5 din contract (fila 7 verso) s-a prevăzut o clauză penală care îndreptățește pe reclamantă să calculeze penalități de întârziere în procent de 0,25%/zi, în cazul neachitării la scadență a facturii.
Această clauză este o aplicarea dispozițiilor art. 1535 cod civil potrivit cărora: „(1) În cazul în care o sumă de bani nu este plătită la scadență, creditorul are dreptul la daune moratorii, de la scadență până în momentul plății, în cuantumul convenit de părți sau, în lipsă, în cel prevăzut de lege, fără a trebui să dovedească vreun prejudiciu.
În baza acestei clauze penale, reclamanta a calculat corect conform tabelului de la fila 5, penalități de întârziere, pentru neplata la termen a sumei de 4187,45 lei, de la 28.03.2012 la 26.09.2012, în sumă de 1905,29 lei.
Față de aceste considerente, instanța va admite cererea și va obliga pârâta să plătească reclamantei suma de 4187,45 lei, reprezentând contravaloare reparații conform facturii nr. S1200829/28.02.2012 precum și suma de 1905,29 lei, reprezentând penalități de întârziere în procent de 0,25%/zi calculate la debitul principal de la 28.03.2012 la 26.09.2012.
Având în vedere că pârâta a căzut în pretenții, în baza art. 274 alin. 1 C.proc.civ. va fi obligată la plata către pârâtă a sumei de 508,15 lei reprezentând cheltuieli de judecată, din care 505,15 lei taxă judiciară de timbru și 3 lei timbru judiciar.
Sub aspectul cererii de chemare în garanție, instanța reține că pentru autoturismul marca Isuzu cu nr. de înmatriculare_ pârâta a încheiat cu chemata în garanție contractul de asigurare facultativă constatat prin polița . nr._.
Polița de asigurare era încheiată pe 61 luni, cu începere de la 12.08.2008 până la 31.08.2013 iar primele de asigurare urmau să fie achitate de către pârâtă în rate conform scadențarului din cuprinsul poliției.
Deși raportat la termenul pentru care a fost încheiat contractul de asigurare, autoturismul era asigurat la data accidentului, 23.09.2011, instanța reține că, față de neîndeplinirea de către pârâtă a obligației de a achita ratele de asigurare la scadență, obligația corelativă a chematei în garanție de a suporta riscul asigurat nu subzista la data de 23.09.2012.
În acest sens instanța reține că în conformitate cu condițiile generale contractuale (filele 43-51), societatea de asigurare este îndreptățită să nu acorde despăgubiri în cazul în care asiguratul nu își îndeplinește obligațiile decurgând in poliță și condițiile generale contractuale (art. 8.2. lit. a). Din art. 16 din aceleași condiții generale contractuale reiese că principala obligație a asiguratului era să achite la scadență primele de asigurare.
De asemenea potrivit art. 15.3 lit. b liniuța a treia, răspunderea asiguratorului încetează înainte de termenul stabilit în contract dacă asiguratul nu a plătit la scadență ratele datorate cu titlu de primă de asigurare.
Prin urmare, potrivit tuturor prevederilor contractuale mai sus menționate, chemata în garanție era obligată să răspundă față de pârâtă în baza contractului de asigurare, dacă pârâta făcea dovada că a achitat ultima rată scadentă înainte de producerea riscului asigurat.
Confruntând scadențarul din cuprinsul poliței de asigurare cu înscrisurile ce fac dovada plății (filele 58-106), instanța reține că pârâta nu achitase la momentul accidentului (23.09.2011) rata nr. 37 ce avea scadența la 15.09.2011.
În acest sens, instanța reține că susținerile pârâtei conform cărora a achitat rata cu nr. 36 pentru luna septembrie 2011 la data de 12.08.2011 sunt neîntemeiate, întrucât această plată a fost efectuată în contul acestei rate, dar care era scadentă la 15.08.2011.
Nici susținerile chematei în garanție, potrivit cărora pârâta ar fi înregistrat la data de 23.09.2011 3 rate scadente neplătite, nu sunt întru totul reale, însă așa cum s-a reținut mai sus, pârâta înregistra o rată scadentă, cea cu nr. 37 și cu scadența la 15.09.2011.
Prin urmare, la data de 23.09.2011, chemata în garanție nu răspundea în baza poliției încheiate cu pârâta pentru riscul asigurat întrucât pârâta nu își îndeplinise obligația contractuală de a achita la scadență rata nr. 37.
Față de aceste considerente, instanța va respinge cererea de chemare în garanție ca neîntemeiată.
Având în vedere că pârâta a căzut în pretenții, în baza art. 274 alin. 1 C.proc.civ., instanța o va obliga la plata către chemata în garanței a cheltuielilor de judecată în cuantum de 1240 lei reprezentând onorariu avocat conform OP din 09.05.2013.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite cererea formulată de reclamanta .. cu sediul în C., ., jud C., împotriva pârâtei S.C. G. T. S.R.L. cu sediul în Tulcea, ., jud Tulcea.
Obligă pârâta să plătească reclamantei suma de 4187,45 lei, reprezentând contravaloare reparații conform facturii nr. S1200829/28.02.2012 precum și suma de 1905,29 lei, reprezentând penalități de întârziere în procent de 0,25%/zi calculate la debitul principal de la 28.03.2012 la 26.09.2012.
Respinge cererea pârâtei S.C. G. T. S.R.L. de chemare în garanție a S.C. O. V. INSURANCE GROUP S.A., cu sediul ales pentru comunicarea actelor de procedura la cabinet de avocat P. D., în Bucuresti, . 1, . A3, sector 5, ca neîntemeiată.
Obligă pârâta la plata către reclamantă a sumei de 508,15 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Obligă pârâta la plata către chemata în garanție S.C. O. V. INSURANCE GROUP S.A. a sumei de 1240 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 26.06.2013.
PREȘEDINTE, GREFIER,
F. NemethAlina S.
Red jud. F.N. /06.09.2013
Tehnored.gref. A.S./3com/09.09.2013
| ← Plângere contravenţională construcție fără autorizație.... | Succesiune. Sentința nr. 9936/2013. Judecătoria CONSTANŢA → |
|---|
