Pretenţii. Sentința nr. 9941/2013. Judecătoria CONSTANŢA
Comentarii |
|
Sentința nr. 9941/2013 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 05-07-2013 în dosarul nr. 739/212/2013
ROMANIA
JUDECATORIA CONSTANTA
SECTIA CIVILA
Operator de date cu caracter personal nr. 3047
DOSAR CIVIL NR._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 9941
SEDINTA PUBLICA DIN DATA DE 05.07.2013
INSTANTA CONSTITUITA DIN:
P. – L. M.
GREFIER – C. C.
Pe rol, soluționarea cauzei civile având ca obiect pretenții, acțiune formulata de reclamant . cu sediul în C., . A, județul C. în contradictoriu cu pârâtul . CAPE MIDIA SHIPYARD SA cu sediul în Năvodari, Portul Midia, Incinta Șantierului Naval,județul C..
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publica din data de 21.06.2013, si au fost consemnate în încheierea de ședința din acea data, încheiere ce face corp comun cu prezenta hotărâre, pentru când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera a dispus amânarea pronunțării la data de 28.06.2013 și apoi la data de 05.07.2013, pentru când s-a dat următoarea soluție.
INSTANȚA
Prin cererea înregistrată la data de 11.01.2013, reclamanta S.C. F. C. S.R.L, în contradictoriu cu pârâta S.C. 2 X 1 H. SA CAPE MIDIA SHIPYARD S.A. a solicitat obligarea pârâtei la plata sumei de 33.598 lei reprezentând penalități de întârziere pentru factura neachitată reprezentând contravaloarea lucrărilor de spălare a navei CARAVOS GALAXY, cu cheltuieli de judecată.
În motivare, reclamanta a arătat că prin Sentința civilă nr. 3031/14.02.2011 a Judecătoriei C. pronunțată în cadrul Dosarului civil_/212/2009, a fost obligată pârâta la plata sume de 10.996 lei reprezentând contravaloarea lucrării de spălare a navei CARAVOS GALAXY, dosar în care a renunțat la capătul de cerere privind penalitățile de întârziere aferente; a mai arătat că debitul principal a fost achitat de către pârâtă la data de 22.09.2011.
Cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 969 și 1066 din Codul civil.
În probațiune, reclamanta a depus în copie contractul cadru de cooperare pentru lucrări nr. 1476/06.05.2003, Sentința civilă nr. 3031/2011, Decizia civilă nr. 1517/21-12-2011, raport de expertiză, factura fiscală, dovada concilierii directe.
Prin întâmpinare, pârâta a invocat excepția prescripției dreptului material la acțiune.
Conform art. 137 din Codul de procedură civilă, „instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură și asupra celor de fond care fac de prisos, în totul sau în parte, cercetarea în fond a pricinii.”
Conform art. 1 din Decretul nr. 167/1958, „(1) dreptul la acțiune, având un obiect patrimonial, se stinge prin prescripție, dacă nu a fost exercitat în termenul stabilit în lege, (2) odată cu stingerea dreptului la acțiune privind un drept principal se stinge si dreptul la acțiune privind accesorii”, iar conform art. 3 din același act normativ, „termenul prescripției este de 3 ani”.
Prescripția extinctivă are ca fundament lipsa de convingere a titularului dreptului în privința temeiniciei pretenției sale, dedusă din starea lui de pasivitate și prezumția relativă de conformitate a situației de fapt a celui în favoarea căruia curge, cu starea de drept.
În speță, dreptul la acțiune pentru plata penalităților se naște din ziua următoare aceleia în care se împlinește termenul de plată suspensiv convenit de părți conform art. 5.6 și 5.7 din contractul cadru de cooperare nr. 1476/06.05.2003.
Astfel, termenele încep să curgă la datele de 28.03.2004 pentru rata I, 28.04.2004 pentru rata a II a, 28.05.2004 pentru rata a III a, 24.08.2004 pentru garanție și se împlinesc în cursul anului 2007.
Conform art. 16 din decretul nr. 167/1958 „prescripția se întrerupe prin recunoașterea dreptului a cărui acțiune se prescrie, făcută de cel în folosul căruia curge prescripția; prin introducerea unei cereri de chemare în judecată ori de arbitrare, chiar dacă cererea a fost introdusă la o instanță judecătorească ori la un organ de arbitraj necompetent”.
În ceea ce privește incidența recunoașterii, ca și cauză de întrerupere a prescripției, instanța are în vedere faptul că plata s-a efectuat în cadrul dosarului de executare silită nr. 588/2011 al B. O. S. și nu de bună voie (C.S.J. Decizia nr. 4782/2001 Curierul Judiciar nr. 4/2001).
În ceea ce privește incidența introducerii unei cereri de judecată, în teoria de specialitate se prevede că „pentru a produce efectul întreruptiv, se cere ca acțiunea în justiție să fie efectivă, făcută cu scopul de a fi admisă, retragerea ori perimarea demonstrează neîndeplinirea acestei condiții” (G. B. – D. civil român Ediția a XIa București Universul Juridic 2007).
În speță se constată că, în cadrul dosarului civil nr._/212/2009 al Judecătoriei C., la termenul din 17.01.2001 pârâta reclamantă S.C. F. C. S.R.L a învederat că renunță la capătul de cerere privind penalitățile de întârziere (pag 3 din sentința civilă nr. 3031/14.02.2011, fila 25 din dosar).
Față de toate acestea, instanța va admite excepția prescripției dreptului la acțiune al reclamantului, cu consecința respingerii acțiunii civile ca prescrisă.
În temeiul art. 274 din codul de procedură civilă, constată că nu au fost solicitate cheltuieli de judecată de către pârâtă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția prescripției dreptului la acțiune al reclamantului.
Respinge acțiunea civilă formulată de reclamant . cu sediul în C., . A, județul C. în contradictoriu cu pârâtul . CAPE MIDIA SHIPYARD SA cu sediul în Năvodari, Portul Midia, Incinta Șantierului Naval,județul C. ca prescrisă.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 05.07.2013.
P., GREFIER,
L. M. C. C.
Red.jud.L.M. 09 Iulie 2013
Tehnored.C.C. 19.07.2013
← Plângere contravenţională. Sentința nr. 2013/2013.... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 9935/2013. Judecătoria... → |
---|