Reziliere contract. Sentința nr. 5165/2013. Judecătoria CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 5165/2013 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 10-04-2013 în dosarul nr. 237/212/2012
DOSAR NR._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA C.
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR: 5165
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 10.04.2013
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: A.-A. S.
GREFIER: M. P.
Pe rol soluționarea cauzei civile având ca obiect reziliere contract, acțiune formulată de către reclamanții C. I. cu domiciliul în Navodari, ., ., . și C. E. cu domiciliul în Navodari, ., . în contradictoriu cu pârâții B. M. cu domiciliul în Navodari, ., J. C. și B. M. cu domiciliul în Navodari, ., J. C..
Dezbaterile asupra fondului și susținerile părților au avut loc în ședință publică din data de 20.03.2013, fiind consemnate în încheierea de la acea dată, parte integrantă din prezenta când, pentru a da posibilitate părților de a depune concluzii scrise instanța a amânat pronunțarea la data de 27.03.2013, având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea la data de 03.04.2013 și apoi având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea la data de 10.04.2013, hotărând următoarele:
INSTANȚA
Prin cererea înregistrată la data de 05.01.2012, sub nr._, reclamanții C. I. și C. E. au solicitat în contradictoriu cu pârâții B. M. și B. M. rezilierea antecontactului de vânzare-cumpărare a apartamentului proprietatea acestora, situat în Năvodari, ., ., jud. C., repunerea părților în situația anterioară, cu cheltuieli de judecată.
În motivare a arătat că la data de 28.03.2008 a convenit cu pârâții să se vândă apartamentul proprietatea acestora, situat în același . și reclamanții și pe aceeași scară.
Cu același prilej a achitat și suma de_ euro, cu titlu de avans și a fost redactat înscrisul sub semnătură privată, denumit „declarație pe proprie răspundere”.
Reclamanții menționează că în înscris nu s-a menționat nici imobilul care se va vinde și nici prețul care se va achita până la 01.07.2008. Profitând de aceste neajunsuri ale înscrisului, pârâții nu au eliberat la acea dată apartamentul și de câte ori le-a cerut să plătească restul de preț și să perfecteze vânzarea, de fiecare dată măreau prețul, ajungând în final să solicite_ euro.
Îndrept au fost invocate art. 1021 C. civ..
Pârâții B. M. și B. M. au solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
În motivare a arătat faptul că între părți a intervenit un antecontract de vânzare-cumpărare prin care de comun acord au convenit vânzarea în viitor a imobilului apartament. În scopul realizării vânzării, reclamanții au achitat cu titlu de arvună suma de_ euro, urmând ca la semnarea actelor de vânzare-cumpărare, respectiv la data de 01.07.2008 să achite diferența din prețul vânzării convenit. La termenul preconizat reclamanții nu s-au prezentat în vederea perfectării vânzării, precizând ferm și clar că nu mai intenționează cumpărarea imobilului.
Anterior promovării acțiunii reclamanții au încercat pe calea unei acțiuni în pretenții obligarea pârâților la restituirea avansului primit în vederea perfectării contractului de vânzare-cumpărare, acțiune care a fost respinsă.
Pârâții menționează că motivele invocate de reclamanți nu constituie motive de reziliere a unui act juridic.
La termenul din data de 17.10.2012, pârâții au invocat excepția autorității de lucru judecat.
La termenul din data de 12.12.2012, reclamanții și-au precizat obiectul acțiunii solicitând nulitatea absolută a antecontractului de vânzare cumpărare, înscris sub semnătură privată denumit „declarație pe propria răspundere.”
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
În ceea ce privește excepția autorității de lucru judecat, potrivit art. 166 C. proc. civ. „Excepția puterii lucrului judecat se poate ridica, de părți sau de judecător, chiar înaintea instanțelor de recurs”.
În conformitate cu dispozițiile art. 1201 C. civ., este lucru judecat atunci când a doua cerere în judecată are același obiect este întemeiată pe aceeași cauză și este același părți, făcută de ele și în contra lor în aceeași calitate.
Instanța constată faptul că părțile din prezenta cauza și părțile din dosarul nr._/212/2009 sunt aceleași și au aceeași calitate.
În ceea ce privește obiectul prezentei acțiuni și obiectul cauzei înregistrate sub nr._/212/2009, instanța apreciază că scopul final urmărit de către reclamanți este același, respectiv recuperarea sumei de_ euro. Astfel obiectul celor două acțiuni este același.
Cauza este fundamentul raportului juridic dedus judecății, temeiul juridic al acțiunii.
În prezenta acțiune, cauza raportului juridic dedus judecății este constatarea nulității absolute a Antecontactului de vânzare cumpărare denumit „declarație pe propria răspundere” pentru lipsă obiect.
În acțiunea înregistrată sub nr._/212/2009, cauza raportului juridic dedus judecății este pretenții, restituirea sumei de_ euro, reprezentând avans dat pârâților la data de 23.03.2008. În Sentința civilă nr._ din data de 16.09.2010, pronunțată în Dosar nr._/212/2009 de Judecătoria C., instanța nu a analizat obiectul antecontractului de vânzare cumpărare denumit „declarație pe propria răspundere”. Astfel, cauza celor două acțiuni este diferită.
Pentru aceste considerente, instanța va respinge excepția autorității de lucru judecat.
Pe fondul cauzei, instanța reține că la data de 23.08.2008 s-a încheiat „Declarație pe propria răspundere” prin care „B. M. declară că a primit de la C. I. suma de_ euro, reprezentând acont vânzare apartament. Restul sumei se va achita până la data când se fac actele de vânzare-cumpărare 1 iulie 2008”. „Declarația pe propria răspundere” a fost semnată de B. M., B. M., C. I. și C. E..
Printr-un antecontract de vânzare cumpărare părțile se obligă să încheie contractul de vânzare cumpărare deși s-au înțeles asupra prețului și asupra lucrului. Astfel, pentru ca un antecontract să fie valabil încheiat încheiat trebuie ca părțile să stabilească lucrul care formează obiectul vânzării și prețul vânzării.
Prin obiect al actului juridic se înțelege conduita părților stabilită prin acel act juridic, adică acțiunile sau inacțiunile la care sunt îndreptățite ori de care sunt ținute părțile.
Obiectul constituie o condiție de fond, esențială, de validitate și generală a actului juridic civil. Sancțiunea care intervine în cazul lipsei obiectului este nulitatea absolută a actului juridic civil.
Potrivit art. 948 pct. 3 C.civ., coroborat cu art. 964 C.civ., „obligația trebuie să aibă de obiect un lucru determinat, cel puțin de specia sa”. Cerința ca obiectul să fie determinat trebuie respectată în toate cazurile, sub sancțiunea nulității absolute a actului juridic.
În „Declarația de propria răspundere”, părțile nu au stabilit imobilul care urmează să se vândă și nici prețul la care urmează să se vândă imobilul. Din răspunsurile părților la interogatorii, pârâții susțin că s-au înțeles asupra prețului de_ euro, iar reclamanții asupra prețului de_ euro, iar martora M. M. a declarat că nu a asistat la nici o discuție dintre părți cu privire la prețul stabilit.
Astfel, instanța apreciază că obiectul antecontractului de vânzare cumpărare denumit „declarație pe propria răspundere” nu este determinat. Prin urmare, antecontractul de vânzare cumpărare denumit „Declarație pe propria răspundere” este lovit de nulitate absolută. De aceea, instanța va constata nulitatea absolută a antecontractului de vânzare cumpărare denumit „Declarație pe propria răspundere”.
Reclamanții au solicitat repunerea părților în situația anterioară.
Principiul restabilirii situației anterioare este acea regulă de drept potrivit căreia tot ce s-a executat în baza unui act juridic anulat trebuie restituit, astfel încât părțile raportului juridic să ajungă în situația în care acel act juridic nu s-ar fi încheiat.
Ca urmare a constatării nulității absolute a antecontractului de vânzare cumpărare denumit „Declarație pe propria răspundere”, instanța va repune părțile în situația anterioară, în sensul obligării pârâților B. M. și B. M. la plata către reclamanții C. I. și C. E. a sumei de_ euro.
Reclamanții au solicitat obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată. Față de aceste considerente, instanța va admite, capătul de cerere privind obligarea la plata cheltuielilor de judecată și astfel, în temeiul art. 274 C. proc. civ., instanța va obliga pârâții B. M. și B. M. către reclamanții C. I. și C. E. la plata sumei de 3926 lei, reprezentând contravaloare taxă judiciară de timbru (2421 lei), timbru judiciar (5 lei) și onorariu avocat (1500 lei), cu titlu de cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge excepția autorității de lucru judecat, ca neîntemeiată.
Admite cererea formulată de reclamanții C. I. cu domiciliul în Navodari, ., ., . și C. E. cu domiciliul în Navodari, ., ., . în contradictoriu cu pârâții B. M. cu domiciliul în Navodari, ., J. C. și B. M. cu domiciliul în Navodari, ., J. C..
Constată nulitatea absolută a antecontractului de vânzare cumpărare denumit „Declarație pe propria răspundere”.
Repune părțile în situația anterioară, în sensul obligării pârâților B. M. și B. M. la plata către reclamanții C. I. și C. E. a sumei de_ euro.
Obligă pârâții B. M. și B. M. către reclamanții C. I. și C. E. la plata sumei de 3926 lei, reprezentând contravaloare taxă judiciară de timbru (2421 lei), timbru judiciar (5 lei) și onorariu avocat (1500 lei), cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cu recurs in 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică,azi,10.04.2013.
PREȘEDINTE GREFIER
A.-A. S. M. P.
Red. Jud. A.A.S/10.04.2013
M.P. 10 Aprilie 2013
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 12/2013. Judecătoria... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 8314/2013.... → |
|---|
