Uzucapiune. Sentința nr. 17/2013. Judecătoria CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 17/2013 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 17-10-2013 în dosarul nr. 1353/212/2013
DOSAR NR._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA C.
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR:_
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 17.10.2013
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: L. F.
GREFIER: M. P.
Pe rol soluționarea cauzei civile având ca obiect uzucapiune, acțiune formulată de către reclamanții D. M. cu domiciliul în C., ., jud. C. și P. G. cu domiciliul în C., ., jud. C. în contradictoriu cu parații M. C. PRIN PRIMAR cu sediul în C., ., jud. C. și C. L. C. cu sediul în C., ., jud. C..
Dezbaterile asupra fondului și susținerile părților au avut loc în ședință publică din data de 10.10.2013, fiind consemnate în încheierea de la acea dată, parte integrantă din prezenta când, pentru a da posibilitate părților de a depune concluzii scrise instanța a amânat pronunțarea la data de 17.10.2013, hotărând următoarele:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată depusă pe rolul acestei instanțe în data de 21.01.2013 sub nr._ formulată de reclamanții D. M. și P. G. în contradictoriu cu pârâții M. C. PRIN PRIMAR și C. L. C. s-a solicitat:
1. să se dispună dobândirea dreptului de proprietate asupra imobilului - teren în suprafață de aproximativ 87,88 mp situat în C., ., prin efectul uzucapiunii de lungă durată, prin joncțiunea posesiei reclamanților cu posesia exercitată de autorii lor;
2. să se dispună dobândirea dreptului de proprietate asupra construcțiilor edificate pe teren, constând în următoarele clădiri, astfel cum sunt identificate în același raport de expertiză: C1- locuință cu supraf. construită de 112 mp; C2 – locuință P+E cu supraf. construită desfășurată de 44 mp; C3 – garaj cu supraf. construită de 23 mp ; C 4 – anexă gospodărească cu supraf. construită de 10 mp, ca efect al accesiunii imobiliare artificiale.
În motivare, reclamanții au arătat că în anul 1969 autorii lor, P. D. și P. E. au început a poseda o suprafață de teren de 800 mp, situată în C., ., fără a deține vreun titlu și fără a fi tulburați vreodată în posesia exercitată, de vreun terț care să pretindă vreun drept asupra bunului. Pe acest teren, au edificat o construcție cu destinația de locuință, compusă inițial din trei camere și dependințe, astfel cum rezultă din Încheierea din data de 09.12.1969, întocmită de C. Popular al Jud. C., urmare a Procesului-verbal de contravenție nr. 895/01.12.1969, construcție ce a fost ulterior extinsă.
Reclamanții au mai arătat că prin Titlul de proprietate nr._/1102/31.08.1994, emis de Comisia Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor C., transcris sub nr._/03.10.1994 la notariatul de Stat C., autorul P. D. a dobândit dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață de 780 mp, situat în C., ..
Cu ocazia măsurătorilor cadastrale efectuate, s-a constatat că suprafața de teren stăpânită inițial, începând cu anul 1969, este cu aproximativ 87,88 mp mai mare decât cea cu privire la care s-a eliberat titlul de proprietate nr._/1102/31.08.1994
Reclamanții au arătat că sunt succesorii autorilor inițiali și că posesia exercitată de autorii lor și continuată de aceștia asupra terenului în suprafață de 87,88 mp a întrunit cerințele legii pentru a fi utilă, fiind exercitată în mod continuu, neîntrerupt, netulburat, public și sub nume de proprietar, prin adăugarea duratei posesiei autorilor și reclamanților fiind împlinit și termenul de prescripție achizitivă de 30 de ani.
Reclamanții au mai invocat prezumțiile instituite de art. 492 V.C. Civ., în privința dobândirii dreptului de proprietate asupra construcțiilor edificate pe teren în temeiul accesiunii imobiliare artificiale.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 492, 645. 1846, 1847 și urm., 1860, 1890 C.civ., art. 58, 82 din Legea 71/2011.
În probațiune, au solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, a probei testimoniale și a probei cu expertiza tehnică imobiliară și au depus la dosarul cauzei, în copii: proces- verbal de contravenție nr. 895/01.12.1969, Încheierea din data de 09.12.1969, Titlul de proprietate nr._/1102/31.08.1994, Contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr._/27.10.1995 la Notariatul de Stat C., plan de amplasament, Certificatul de Moștenitor nr. 178/21.10.1997, Contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 3645/10.11.1997, Certificatul de Moștenitor nr. 158/31.10.2012.
Cererea a fost legal timbrată.
Pârâții, legal citați, nu au depus întâmpinare.
Sub aspectul probatoriului, instanța a încuviințat și administrat proba cu înscrisuri, proba testimonială cu doi martori, proba cu expertiza tehnică imobiliară având ca obiective identificarea imobilelor, stabilirea valorilor de circulație. La solicitarea instanței, au fost depuse la dosar, de către SPITVBL istoricul de rol și de către Primăria C. situația juridică a imobilelor.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține:
În ceea ce privește terenul a cărui uzucapiune se cere a fi constatată, conform raportului de expertiză tehnică judiciară (f. 59-69), terenul din . are o suprafață de 473 mp, conform măsurătorilor (385,12 mp în acte), cu următoarele vecinătăți: la N (N-E) – . (S-V) – P. G. și P. M.; la E – V. Ș.; la V - .> În ceea ce privește construcțiileedificate pe terenul în cauză, a căror accesiune se cere a fi constatată, acestea au fost identificate sub aspectul locației si suprafeței, prin același raport de expertiză tehnică realizat în cauză, conform căruia, imobilele sunt alcătuite din C1- locuință parter; C2 – locuință P+E; C3 – anexă gospodărească; C 4 – anexă gospodărească.
Suprafața de 87,88 mp constată în plus la măsurători, ce face obiectul primului capăt de cerere, a fost identificată convențional prin raportul de expertiză întocmit – f. 66.
În ce privește primul capăt de cerere, privitor la constatarea dobândirii de către reclamantă a dreptului de proprietate asupra terenului situat în ., prin uzucapiune de lungă durată, instanța reține că uzucapiunea reprezintă un mod originar de dobândire a dreptului de proprietate și ea poate fi opusă doar adevăratului proprietar sau moștenitorilor acestuia.
De asemenea, potrivit situației juridice a imobilului litigios – f. 42, nu rezultă că suprafața de 87,88 mp face parte din domeniului privat al Mun. C., însă potrivit raportului de expertiză întocmit în cauză, ea rezultă din măsurători. Instanța apreciază că neinventarierea terenului de 87,88 mp in domeniul privat al Mun. C., nu poate îngreuna situația celor care ocupă acest imobil. Atâta timp cât nu este înregistrată o persoană ca titular al dreptului de proprietate asupra terenului litigios, ultimul proprietar figurând cu mult înainte de anul 1969, în anii 1936-1938, acest teren este fără stăpân. Având situația juridică a unui teren fără stăpân, terenul este de drept în proprietatea statului, conform art. 646 Cod civil, drept exercitat prin unitatea administrativ-teritoriala, conform dispozițiilor Legii nr. 215/2001.
Conform art. 1890 C.civ., pentru a opera uzucapiunea de 30 de ani este necesară exercitarea unei posesii utile și neîntrerupte în termenul prevăzut de lege. În primul rând pentru existența posesiei este necesară întrunirea celor două elemente ale sale, și anume cel material - corpus care presupune contactul direct, efectiv cu lucrul, și cel intențional - animus possidendi, care se caracterizează prin voința celui care stăpânește lucrul de a se comporta cu privire la acesta ca un proprietar.
Potrivit istoricului de rol fiscal emis de SPITVBL C. (fila 50 - 51), la adresa din ., Mun. C., a figurat în perioada 1966-1975 numitul P. D.. Astfel cum rezultă din Încheierea din data de 09.12.1969, întocmită de C. Popular al Jud. C., urmare a Procesului-verbal de contravenție nr. 895/01.12.1969, numitul P. D. a construit la această adresă o locuință pe un teren atribuit de CAP – f. 8. În aceste condiții, instanța reține că P. D. a început a poseda terenul în discuție din ., Mun. C. în anul 1969.
Prin Titlul de proprietate nr._/1102/31.08.1994 – f. 9-10, emis de Comisia Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor C., transcris sub nr._/03.10.1994 la Notariatul de Stat C., autorul P. D. a dobândit dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață de 780 mp, situat în C., ..
Prin Contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr._/27.10.1995 la Notariatul de Stat C. – f. 11 -12, autorii au transmis dreptul de proprietate asupra suprafeței de teren de 394,98 mp din suprafața totală de 780 mp, astfel, 172,80 mp numiților P. I. și P. M., 228,18 mp numitului P. G.. Urmare a decesului autorului P. D., dreptul de proprietate asupra terenului rămas în patrimoniul acestuia, în suprafață de 385,12 mp, precum și cota de ½ din dreptul de proprietate asupra construcției cu destinație de locuință s-a transmis către succesorii P. E. și P. I., conform Certificatului de Moștenitor nr. 178/21.10.1997.
Prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 3645/10.11.1997, rectificat, P. M. a vândut către P. E. cota de ¼ din dreptul de proprietate asupra terenului în suprafața de 385,12 mp și cota de 1/8 din dreptul de proprietate asupra construcției.
Astfel cum rezultă din Certificatul de moștenitor nr. 15/31.10.2012, reclamanta D. M. a dobândit cota de 6/8 din dreptul de proprietate asupra locuinței, precum și cota de 2/4 din dreptul de proprietate asupra terenului de 385,12 mp urmare a deschiderii succesiunii defunctei P. E..
Reclamanții figurează pe rolul fiscal al administrației financiare ca plătitori de impozit pentru un teren în suprafață de 385,12 mp aflat în proprietate, astfel cum reiese din Istoricul de rol fiscal emis de SPITVBL C. (fila 50).
Autorii reclamanților au stăpânit imobilul din anii 1966 - 1975, suprafața de teren deținută neschimbându-și împrejmuirile pe parcursul anilor curși până în prezent.
În consecință, instanța constată că, drept urmare a aplicării prezumției instituite de art. 1854 Cod civil, care face din elementul material al posesiei dovada elementului intențional, prezumție ce nu a fost răsturnată în cauză printr-o dovadă contrară, reclamanții au probat posesia exercitată până în prezent, posesie unită cu cea a autorilor lor succesivi, exercitată din anul 1969, conform art. 1860 Cod civil.
Prin urmare, reclamanții au avut pe parcursul stăpânirii materiale a terenului în litigiu și elementul intențional - animus possidendi. Fiind întrunite ambele elemente ale posesiei, instanța constată calitatea de posesori în sensul art. 1846 C.civ. a reclamanților.
Din declarațiile martorilor audiați în prezenta cauză, rezultă că reclamanții împreună cu autorii au stăpânit neîntrerupt terenul în cauza, nefiind tulburați de nimeni în exercitarea atributelor dreptului de proprietate, cei din jur considerându-i pe reclamanți „proprietarii” terenului în litigiu.
Având în vedere aceste aspecte, instanța constată că sunt îndeplinite prevederile art. 1847 C.civ. și următoarele, astfel încât posesia exercitată de reclamanți este una utilă, ea îndeplinind condițiile de a fi „continuă, neîntreruptă, netulburată, publică și sub nume de proprietar”.
În ce privește termenul pe durata căruia reclamanții trebuie să exercite posesia utilă pentru a uzucapa, conform art. 1890 C. Civ., dobândirea dreptului de proprietate are loc prin simpla exercitare a posesiei utile timp de 30 de ani, fără ca persoana care posedă să fie ținută a produce vreun titlu și fără să i se poată opune reaua credință. Din materialului probator analizat, instanța reține că termenul de prescripție achizitiva în favoarea reclamanților a început să curgă la data când a intrat în posesia terenului, posesie unită cu cea a autorului său, exercitată din anul 1969.
Având în vedere toate aceste aspecte, instanța constată că, în speță sunt îndeplinite toate condițiile prevăzute de lege pentru constatarea dobândirii dreptului de proprietate ca efect al uzucapiunii de lungă durată, astfel încât va admite capătul de cerere privitor la constatarea dobândirii prin uzucapiunea de lungă durată a dreptului de proprietate asupra terenului în suprafață de 87,88 m.p., situat în C., ..
În ceea ce privește al doilea capăt de cerere, privitor la constatarea dobândirii, prin accesiune, a dreptului de proprietate asupra construcțiilor edificate pe terenul în litigiu, conform art. 492 C. civ. orice construcție, plantație sau lucru făcut în pământ sau asupra pământului sunt prezumate a fi făcute de către proprietarul acelui pământ cu cheltuiala sa și cu cheltuiala lui, până ce se dovedește din contra.
Astfel, conform acestui articol, există o prezumție relativăpotrivit căreia proprietarul terenului este și proprietarul construcției.
In speță, instanța constată din declarațiile martorilor că nimeni nu i-a tulburat niciodată pe reclamanți în exercitarea atributelor dreptului de proprietate asupra construcțiilor. Întrucât nu exista nici vreo altă contestare a calității de proprietar a reclamanților asupra construcțiilor în cauză, astfel încât, neexistând o răsturnare a prezumției legale instituite de art. 492 C. civ., instanța apreciază că s-a probat dreptul de proprietate al reclamanților și asupra construcțiilor edificate pe terenul din ..
Având in vedere toate aceste aspecte, instanța va admite și cel de-al doilea capăt de cerere și va constata dobândirea dreptului de proprietate asupra construcțiilor, ca efect al accesiunii imobiliare artificiale.
Instanța va lua act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
În baza art. 35 alin. 5 din Legea nr. 7/1996, republicată, va dispune comunicarea unei copii de pe hotărârea rămasă irevocabilă către Oficiul de cadastru și Publicitate Imobiliară C..
În temeiul art. 771 alin. 6 din Legea 571/2003 republicată, va dispune ca în termen de 30 de zile de la rămânerea irevocabilă a prezentei hotărâri, un exemplar al acesteia cu documentația aferentă să fie comunicată la organul fiscal competent.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite cererea de chemare în judecată formulată de reclamanții D. M. cu domiciliul în C., ., jud. C. și P. G. cu domiciliul în C., ., jud. C. în contradictoriu cu M. C. PRIN PRIMAR cu sediul în C., ., jud. C. și C. L. C. cu sediul în C., ., jud. C..
Constată că reclamanții au dobândit prin efectul uzucapiunii de 30 de ani dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață de 87,88 m.p., situat în C., ., identificat prin raportul de expertiză tehnică imobiliară în specialitatea construcții civile și industriale efectuat în cauză de expert tehnic judiciar B. M., și prin efectul accesiunii imobiliare artificiale dreptul de proprietate asupra construcțiilor edificate pe terenul situat în C., ., constând în următoarele clădiri, astfel cum sunt identificate în același raport de expertiză: C1- locuință parter; C2 – locuință P+E; C3 – anexă gospodărească; C 4 – anexă gospodărească.
Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
În baza art. 35 alin. 5 din Legea nr. 7/1996, republicată, dispune comunicarea unei copii de pe hotărârea rămasă irevocabilă către Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară C..
În temeiul art. 771 alin. 6 din Legea 571/2003 republicată, dispune ca în termen de 30 de zile de la rămânerea irevocabilă a prezentei hotărâri, un exemplar al acesteia cu documentația aferentă să fie comunicată la organul fiscal competent.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 17.10.2013.
PREȘEDINTE GREFIER
L. F. M. P.
Red. Jud. L.F. /09.12.2013
M.P. 09 Decembrie 2013
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 2013/2013.... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 26/2013. Judecătoria... → |
|---|
