Uzucapiune. Sentința nr. 27/2013. Judecătoria CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 27/2013 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 27-11-2013 în dosarul nr. 25153/212/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA C.
SECȚIA CIVILĂ
Operator de date cu caracter personal nr. 3047
SENTINȚA CIVILĂ NR._
Ședința publică din data de 27.11.2013
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: B. MERAL
GREFIER: Ș. F. C.
Pe rol, soluționarea cauzei civile având ca obiect uzucapiune, acțiune formulată de reclamantul V. O., prin mandatar V. V., domiciliat în C., ., județul C. în contradictoriu cu pârâtul A. D. domiciliat în comuna Agigea, .. 12, județul C., și intervenientul D. R. domiciliat în C., ., județul C..
Dezbaterile asupra excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtului A. D. și asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din data de 20.11.2013 și au fost consemnate în încheierea de amânare a pronunțării ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a dispus amânarea pronunțării la data de 27.11.2013.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
P. cererea de chemare în judecată depusă pe rolul acestei instanțe în data de 03.10.2012 sub nr._ formulată de reclamantul V. O. a solicitat în contradictoriu cu pârâtul A. D. constatarea dobândirii dreptului de proprietate asupra imobilului- teren intravilan în suprafață de 220 mp și construcție de 6 camere și dependințe, prin efectul prescripției achizitive lungi de 30 de ani, cu joncțiunea posesiilor autorilor.
În motivare, reclamantul a arătat că în data de 31.07.1991 părinții săi, V. I. și M. au cumpărat prin actul sub semnătură privată imobilul din C. . compus din teren de 220 mp și construcție de la pârâtul A. D.. Pârâtul cumpărare imobilul în cauză de la D. L. în data de 12.03.1972, astfel cum rezultă din chitanța eliberată. Construcțiile au fost edificate de către pârât fără autorizație de construcție. Potrivit certificatului de moștenitor emis în data de 10.09.2009 reclamantul este singurul moștenitor al părinților săi. S-a mai învederat faptul că imobilul a fost în posesia reclamantului, a autorilor săi și a autorilor autorilor săi din anul 1972 până în prezent.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 930 Cciv.
În probațiune, s-au depus la dosarul cauzei înscrisuri.
Pârâtul a depus întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității procesual pasive. Acesta a învederat instanței că a dobândit imobilul în cauză de la D. L. prin chitanță de mână, în anul 1972, precizând că nu a încheiat cu vânzătoarea actul în formă autentică din cauza contextului legislativ din perioada comunistă. Ulterior, a vândut la rândul său imobilul către părinții reclamantului prin antecontract de vânzare- cumpărare, urmând a se încheia ulterior actul autentic.
La termenul de judecată din data de 04.06.2013 în temeiul art 57 alin 3 și 4 reclamantul a formulat cerere de chemare în judecată a lui D. R., în calitate de moștenitor al lui D. L., arătând că în temeiul art 58 C proc civ acesta are calitatea de intervenient în interes propriu, iar hotărârea ce se va pronunța îi va fi opozabilă.
Sub aspectul probatoriului, instanța a încuviințat pentru reclamantă proba cu înscrisuri, proba testimonială cu doi martori, proba cu expertiza tehnică imobiliară
În cadrul probei cu înscrisuri, la solicitarea instanței s-au depus la dosar: situația juridică a imobilului, istoric de rol fiscal, extras carte funciară.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține:
În data de 31.07.1991 între V. I. în calitate de cumpărător și A. D. în calitate de vânzător s-a încheiat antecontractul de vânzare- cumpărare sub forma unui înscris sub semnătură privată având ca obiect imobilul din C. . compus din teren de 220 mp și construcție .
Pârâtul A. D. a dobândit imobilul în cauză de la D. L. în data de 12.03.1972, astfel cum rezultă din chitanța eliberată.
Potrivit certificatului de moștenitor emis în data de 10.09.2009 reclamantul este singurul moștenitor al părinților săi, V. I. și M..
Instanța reține că uzucapiunea constituie un mod de dobândire a proprietății, bazat pe posesia utilă exercitată în timpul prescris de lege. Rațiunea acestei instituții constă în punerea de acord a stării de drept cu starea de fapt. Pe de-o parte, există o persoană care exercită în fapt toate atributele dreptului de proprietate, cu intenția de a stăpâni bunul pentru sine, iar pe de altă, parte adevăratul proprietar, care se dezinteresează de bun și permite ca acesta să fie stăpânit vreme îndelungată de o terță persoană.
Având în vedere că uzucapiunea constituie, din punctul de vedere al proprietarului nediligent, o sancțiune, acțiunea prin se cere constatarea uzucapiunii trebuie introdusă în contradictoriu cu proprietarul inițial al terenului, sau cu succesorii săi în drepturi. Numai acesta are calitate procesuală pasivă în cauză, întrucât acțiunea constată stingerea dreptului de proprietate în patrimoniul său, și nașterea sa în patrimoniul reclamanților. De altfel, numai proprietarul ar avea interesul să formuleze apărări față de acțiunea reclamanților, arătând, spre exemplu, că nu s-a dezinteresat de bun, ori că aceștia nu au exercitat o posesie utilă.
Atât din motivarea acțiunii, cât și din actele depuse la dosar, rezultă că nu se poate reține calitatea de proprietar a pârâtului A. D., având în vedere modalitatea în care acesta a intrat în posesia bunului, în speță în temeiul unei chitanțe de mână, ce nu putea transmite în mod legal dreptul de proprietate.
Pârâtul A. D. nu are calitate procesuală pasivă, chiar dacă se cere constatarea joncțiunii posesiilor, întrucât nu există identitate între pârât și subiectul pasiv al raportului juridic litigios. Acesta din urmă nu poate fi decât adevăratul proprietar, întrucât el suportă sancțiunea pasivității sale.
P. urmare, în temeiul art. 137 alin.1 C.pr.civ. și al art. 1890 C.civ., față de istoricul de rol fiscal și înscrisurile privind dovada dreptului de proprietate, instanța va admite excepția lipsei calității procesuale pasive, și va respinge acțiunea, ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesuală.
În ceea ce privește cererea reclamantului de a-l chema în judecată pe D. R. în temeiul art 57 și 58 C proc civ, în scopul opozabilității hotărârii, instanța reține că terțul chemat în judecată în cadrul acestei proceduri nu are poziția procesuală a pârâtului, astfel încât această formă de intervenție nu poate fi folosită pentru introducerea în proces a unui alt pârât.
Așadar, se va respinge cererea reclamantului de chemare în judecată în temeiul art 57 și 58 C proc civ a intervenitului D. R..
În consecință, se va reține culpa procesuală a reclamantului în declanșarea prezentului litigiu, astfel încât va fi obligat la plata către pârât a sumei de 400 lei reprezentând cheltuieli de judecată constând în onorariu de avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului A. D..
Respinge cererea formulată de reclamantul V. O. domiciliat în C., ., județul C. în contradictoriu cu pârâtul A. D. domiciliat în comuna Agigea, .. 12, județul C. și intervenientul D. R. domiciliat în C., ., județul C., ca fiind formulată în contradictoriu cu o persoană lipsită de calitate procesuală pasivă.
Obligă reclamantul la plata către pârât a sumei de 400 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 27.11.2013.
PREȘEDINTE, GREFIER,
B. MERAL Ș. F. C.
Red.Jud.B.M.5ex./09.12.2013
Tehnored.Ș.F.C.
3com.
| ← Somaţie de plată. Sentința nr. 18/2013. Judecătoria CONSTANŢA | Plângere contravenţională. Sentința nr. 29/2013.... → |
|---|
