Actiune in raspundere contractuala. Sentința nr. 1208/2014. Judecătoria CONSTANŢA

Sentința nr. 1208/2014 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 06-02-2014 în dosarul nr. 19328/212/2013

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA C. – SECȚIA CIVILĂ

Operator de date cu caracter personal nr. 3047

Dosar nr._

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA C.

SECTIA CIVILA

SENTINȚA CIVILĂ Nr. 1208/2014

Ședința publică de la 06 Februarie 2014

Completul compus din:

PREȘEDINTE: L. F.

GREFIER: E. G.

Pe rol judecarea cauzei Civil privind pe reclamant R. A. EXPLOATAREA DOMENIULUI PUBLIC SI PRIVAT CONSTANTA cu seidul în C., ., jud. C. și pe pârât . SRL cu sediul în C., ., jud. C., având ca obiect actiune in raspundere contractuala pretentii.

Dezbaterile asupra fondului, au avut loc în ședința publică din data de 16.01.2014 și au fost consemnate în încheierea de amânare a pronunțării de la acea data ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea la data de 30.01.2014 și apoi la 06.02.2014, când:

INSTANȚA

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei C. sub nr._, reclamanta R. Autonomă Exploatarea Domeniului Public și Privat C. a chemat în judecată pârâta ., solicitând obligarea acesteia la plata sumei de 2704,26 euro cu titlu de daune, reprezentând contravaloarea lipsei de folosință a terenului în suprafață de 466 mp, situat în C., . și calculate pentru perioada iulie 2012-iulie 2013. Totodată, a solicitat obligarea acesteia la plata daunelor, în continuare, de 208.02 euro/lună (0,36 euro + TVA/mp, conform HCLM nr. 370/02.10.2001), începând cu luna august 2013, pentru întreaga perioadă a deținerii construcției de către pârâtă, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea în fapt a cererii, reclamanta a arătat că terenul situat în C., ., în suprafață de 466 mp, este în proprietatea Municipiului C., făcând parte din domeniul privat al acestuia, în temeiul H.C.L.M. nr. 109/28.02.2005, completată prin H.C.L.M. nr. 540/26.10.2007, anexa 18, fiind administrat de către reclamantă, în temeiul H.C.L.M. nr. 332/1996 și H.C.L.M. nr. 85/2008.

Pe terenul ce face obiectul prezentei cauze este amplasat imobilul în suprafață de 458 mp, construcție aflată în proprietatea ., în baza contractului de vânzare-cumpărare nr. 1507/26.05.2001, în temeiul u contract fiindu-i transmis pârâtei și dreptul de folosință asupra terenului aferent acestei construcții. Începând cu data semnării contractului de vânzare – 26.05.2011- noul proprietar al clădirii – pârâta - datora astfel contravaloarea folosinței terenului în suprafață de 466 mp.

A mai precizat reclamanta că prejudiciul astfel produs s-a calculat în baza Hotărârii Consiliului Local Municipal nr. 370 – Anexa 1 poziția 18 lit. 6.

În drept, a invocat disp. art. 555 alin. 1 C. civ., art. 868 alin. 2 C. civ., art. 1349 alin. 1 și 2.

În susținerea cererii sale, reclamanta a depus la dosar înscrisuri (f. 7-59).

Cererea a fost legal timbrată cu taxa judiciară de timbru în cuantum de 1366,26 lei (f. 8).

Pârâta nu a formulat întâmpinare la cererea de chemare în judecată și, deși legal citată, nu s-a prezentat în fața instanței prin reprezentant, pentru a invoca excepții și pentru a arăta dovezile și mijloacele sale de apărare.

Analizând ansamblul materialului probatoriu administrat în cauză, instanța reține următoarele:

În fapt, se reține că, prin notificarea nr. 5566/30.05.2013 (f. 26) reclamanta R. Autonomă Exploatarea Domeniului Public și Privat C. a somat debitoarea ., în calitate de proprietară a construcției situate pe terenul în suprafață de 466 mp aflat în C., ., să îi achite suma de 2288,25 Euro cu titlu de daune interese, reprezentând beneficiul de care reclamanta a fost lipsită pe perioada deținerii și folosinței de către pârât, fără titlu valabil, a terenului ocupat de această construcție în perioada iulie 2012-mai 2013.

Potrivit art. 1349 C. civ. „(1) Orice persoană are îndatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune și să nu aducă atingere, prin acțiunile ori inacțiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane. (2) Cel care, având discernământ, încalcă această îndatorire răspunde de toate prejudiciile cauzate, fiind obligat să le repare integral. (3) În cazurile anume prevăzute de lege, o persoană este obligată să repare prejudiciul cauzat de fapta altuia, de lucrurile ori animalele aflate sub paza sa, precum și de ruina edificiului. (4) Răspunderea pentru prejudiciile cauzate de produsele cu defecte se stabilește prin lege specială”. Potrivit art. 1.357 din același Cod, „(1) Cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârșită cu vinovăție, este obligat să îl repare.(2) Autorul prejudiciului răspunde pentru cea mai ușoară culpă”.

Instanța constată că în speță sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 1349 C. civ. și art. 1357 C. civ. care antrenează răspunderea civilă delictuală, atât sub aspectul faptei ilicite, al prejudiciului și al legăturii de cauzalitate dintre acestea, cât și cu privire la vinovăția pârâtului în săvârșirea faptei ilicite cauzatoare de pagubă.

Astfel, fapta ilicită constă în ocuparea și folosirea cu rea-credință un bun cu privire la care știa de la început că nu are nici un titlu. Așa cum rezultă din cuprinsul Contractului de vânzare autentificat sub nr. 1507/26.05.2011 (f. 19), pârâta și-a asumat obligația de a face demersurile necesare pentru a înștiința reprezentanții Municipiului C. cu privire la transmiterea dreptului de folosință asupra terenului aferent construcției ce a făcut obiectul vânzării, fiind deci conștientă că i-a fost transmis doar un drept de folosință asupra acelui teren.

În privința daunelor solicitate de reclamantă, constând în beneficiul nerealizat în intervalul iulie 2012-iulie 2013, prin lipsa de folosință a imobilului-teren în suprafață de 466 mp individualizat mai sus, se constată că s-a făcut dovada prejudiciului reclamat a fi reparat. Astfel, reclamanta a făcut trimitere la HCLM C. nr.370/02.10.2001, prin care au fost stabilite tarifele lunare de bază, de închiriere pentru spațiile cu altă destinație decât aceea de locuință, precum și pentru terenurile administrate prin RAEDPP C., diferențiate pe categorii de unități și zone de interes comercial, conform Anexei nr. 1 la H.C.L.M. C. nr. 370/02.10.2001 (f. 43), valoarea minima a unui metru pătrat de teren în . fiind de 0,36 euro + TVA. În concluzie, potrivit. fisei de calcul de la fila 24, pârâta datora reclamantei lunar suma de 167, 76 euro + TVA.

Fiind vorba despre un raport juridic născut între o persoană fizică și o persoană juridică, în legătură cu locațiunea unui imobil-teren inclus în domeniul privat al unității administrativ-teritoriale (Municipiul C.), chiar în lipsa unui act scris care să fie rezultatul acordului părților, contravaloarea folosirii efective a bunului nu poate fi decât la nivelul chiriilor stabilite prin acte normative ale autorităților locale, pentru imobile având un regim juridic asemănător cu cel în discuție.

Întrucât imobilul-teren de a cărui folosință a fost lipsită reclamanta este administrat prin R.A.E.D.P.P. C. și se înscrie astfel în categoria terenurilor la care se referă hotărârea Consiliului Local al Municipiului C. amintită anterior, este pe deplin justificată cuantificarea prejudiciului pretins de reclamantă în funcție de tarifele lunare de închiriere stabilite prin acest act normativ.

Pârâta nu a formulat niciun fel de apărări în fața instanței și nu a invocat ori dovedit existența vreunei cauze de natură a-i înlătura vinovăția cerută de art. 1357 C. civ., având în vedere că răspunderea civilă delictuală operează și pentru cea mai ușoară culpă.

De asemenea, între fapta ilicită imputată pârâtei și prejudiciul cauzat reclamantului există un raport de cauzalitate direct.

Pentru aceste considerente, apreciind că sunt întrunite condițiile răspunderii civile delictuale prevăzute de lege, instanța va admite primul capăt al cererii și va obligă pârâta să plătească reclamantei echivalentul în lei al sumei de 2704,26 euro, calculată la cursul BNR din ziua achitării efective, sumă reprezentând contravaloarea folosinței terenului situat în C., ., pentru perioada iulie 2012-iulie 2013.

În ceea ce privește cel de-al doilea capăt de cerere, și acesta este întemeiat, având în vedere că obligația pârâtei de a achita contravaloarea folosinței terenului va subzista atât timp cât aceasta va exercita atributele dreptului de proprietate asupra construcției situate pe acest teren, reclamanta fiind astfel îndreptățită să primească lunar suma de 208,02 euro/lună (TVA inclus) – echivalentul în lei la cursul BNR din ziua plății - în continuare, începând cu luna august 2013, pe toată perioada deținerii construcției situate pe terenul anterior menționat.

Față de solicitarea reclamantei, având în vedere că pârâta a căzut în pretenții, fiind reținută culpa sa procesuală, în temeiul art. 453 alin. 1 C. proc. civ.., instanța o va obliga la plata către reclamantă a sumei în cuantum de 1366,26 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxă judiciară de timbru.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite cererea formulată de către R. AUTONOMĂ EXPLOATAREA DOMENIULUI PUBLIC și PRIVAT C. cu sediul în C., ., jud. C. în contradictoriu cu pârâta . cu sediul în C., ., jud. C..

Obligă pârâta să plătească reclamantei echivalentul în lei al sumei de 2704,26 euro, calculată la cursul BNR din ziua achitării efective, sumă reprezentând contravaloarea folosinței terenului situat în C., ., pentru perioada iulie 2012-iulie 2013.

Obligă pârâta la plata sumei de 208,02 euro/lună – echivalentul în lei la cursul BNR din ziua plății - în continuare, începând cu luna august 2013, pe toată perioada deținerii construcției situate pe terenul anterior menționat.

În temeiul dispozițiilor art. 453 alin. 1 C. proc. civ., obligă pârâta la plata sumei de în favoarea reclamantei, a sumei de 1366,26 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată - taxa judiciară de timbru.

Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare. Apelul se depune la Judecătoria C..

Pronunțată în ședință publică astăzi, 06.02.2014.

P. GREFIER

L. FĂTUELENA G.

Red.jud.L.F./ 10.07.2014

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Actiune in raspundere contractuala. Sentința nr. 1208/2014. Judecătoria CONSTANŢA