Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 10/2014. Judecătoria CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 10/2014 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 10-12-2014 în dosarul nr. 24838/212/2014
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA C.
SECȚIA CIVILĂ
Operator de date cu caracter personal nr.3047
Dosar nr._
Sentinta civila nr._
Ședința publică din 10.12.2014
Completul compus din:
Președinte: M. R.
Grefier: M. D.
Pe rol soluționarea cauzei civile având ca obiect cerere cu valoare redusa, acțiune formulata de reclamanta R.A.D.E.T. CONSTANTA cu sediul in Constanta, ..14A în contradictoriu cu paratul N. G. O. domiciliat in Constanta, ..34.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezinta reclamanta prin cj E. F., lipsa fiind paratul.
Procedura este legal îndeplinită cu părțile potrivit art 153 C..
Instanța este legal învestită, timbrajul fiind asigurat corespunzător.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, dupa care:
Aparatorul reclamantei depune la dosar delegatie de reprezentare.
Aparatorul reclamantei pune concluzii de admitere a actiunii astfel cum au fost formulata, cu cheltuieli de judecata.
În temeiul disp.art.394 Cod procedură civilă, instanța constată încheiate dezbaterile asupra fondului cauzei și rămâne în pronunțare .
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 04.08.2014, sub nr._, reclamanta R. AUTONOMĂ DE DISTRIBUIRE A ENERGIEI TERMICE C. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul N. G. O., obligarea acestuia la plata sumei de 2041,38 lei reprezentând contravaloare facturi fiscale energie termică aferentă perioadei 30.09._14, precum și la plata sumei de 197,90 lei reprezentând penalitati de intarziere. Totodată reclamanta a solicitat cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamanta a susținut că între părți a fost încheiat contractul de furnizare a energiei termice nr. 164C/30.01.2002 în temeiul căruia reclamanta și-a îndeplinit obligațiile contractuale, în sensul că a furnizat energie termică pentru încălzire și apă caldă de consum. Pentru furnizarea acestor servicii, reclamanta a emis facturile fiscale .
Reclamanta a mai arătat că neachitarea de către consumator, în termen de 30 zile de la data scadenței facturilor emise atrage penalități de întârziere, stabilite conform clauzelor contractuale și a dispozițiilor legale în materie.
În drept cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 969 și 970 C.civ., ale Legii 325/2006, Ordinului 91/2007, Legii 51/2006, precum și pe dispozițiile art. 1025-1032 Cod de procedură civilă privind cererile de valoare redusă.
Reclamanta nu a solicitat dezbateri orale.
În probațiune, reclamanta a atașat înscrisuri.
Cererea a fost legal timbrată cu 200 lei taxă judiciară de timbru, conform art. 6 alin. 1 din O.U.G. 80/2013.
Pârâtul, deși legal citat, nu a formulat răspuns la cererea de chemare în judecată în termenul prevăzut de art. 1029 alin. 4 C.proc.civ.
Instanța a încuviințat proba cu înscrisuri.
Conform art. 1025 C.proc.civ.: „(1) Prezentul titlu se aplica atunci când valoarea cererii, fără a se lua în considerare dobânzile, cheltuielile de judecata și alte venituri accesorii, nu depășește suma de 10.000 lei la data sesizării instanței. (2) Prezentul titlu nu se aplica în materie fiscală, vamală sau administrativă și nici în ceea ce privește răspunderea statului pentru acte sau omisiuni în cadrul exercitării autorității publice. (3) De asemenea, prezenta procedură nu se aplica cererilor referitoare la: a) starea civila sau capacitatea persoanelor fizice; b) drepturile patrimoniale născute din raporturile de familie; c) moștenire; d) insolvența, concordatul preventiv, procedurile privind lichidarea societăților insolvabile și a altor persoane juridice sau alte proceduri asemănătoare; e) asigurări sociale; f) dreptul muncii; g) închirierea unor bunuri imobile, cu excepția acțiunilor privind creanțele având ca obiect plata unei sume de bani; h) arbitraj; i) atingeri aduse dreptului la viața privată sau altor drepturi care privesc personalitatea.”
Instanța reține că în speță sunt aplicabile dispozițiile titlului X din codul de procedură civilă privind cererile de valoare redusă, întrucât creanța pretinsă de reclamantă este sub nivelul de_ lei și nu este incident niciunul din cazurile de excepție prevăzute de alin. 2 și 3 ale art. 1025 C.proc.civ.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarea situație de fapt:
Între reclamanta R. AUTONOMĂ DE DISTRIBUIRE A ENERGIEI TERMICE C., în calitate de furnizor, și pârâtul N. G. O., în calitate de utilizator, a fost încheiat contractul de furnizare a energiei termice nr. 164C/30.01.2002.
Pentru furnizarea energiei termice pentru încălzire și apă caldă de consum, reclamanta a emis facturi fiscale a caror scadenta a fost depasita, în cuantum de 2041,38 lei.
În drept, instanța constată următoarele:
I. Potrivit art. 969 C.civ., convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante.
Contractul de furnizare a energiei termice nr. 164C/30.01.2002 reprezintă un contract sinalagmatic. Fiecare dintre părțile din litigiu s-a obligat în considerarea contraprestației celeilalte părți. Astfel, reclamanta și-a asumat obligația de a furniza energie termică pentru încălzire și apă caldă de consum în considerarea prețului pe care îl va primi de la pârât, preț pe care acesta nu au înțeles să îl achite în totalitate pentru serviciile ce i-au fost furnizate în perioada 30.09._14.
Instanța reține că obligația de a plăti o sumă de bani este o obligație de a face, iar creditorului acestei obligații, în vederea obținerii executării acesteia prin intermediul unei acțiuni în justiție, nu-i revine decât sarcina de a proba existența contractului și executarea propriilor obligații, urmată de afirmarea neexecutării obligației debitorului, acestuia din urmă revenindu-i sarcina de a dovedi prin chitanțe de plată faptul că între cele două entități nu mai exista nici o obligație valabilă, aceasta fiind stinsă anterior prin plată.
În cauza de față, reclamanta, prin înscrisurile depuse la dosar, a făcut dovada existenței unui contract valabil și executarea propriilor obligații, afirmând în același timp neexecutarea obligațiilor de către pârât.
În ceea ce privește cuantumul acestui debit – 2041,38 lei, instanța constată că reprezintă contravaloarea energiei termice pentru încălzire și apă caldă de consum furnizată în perioada 30.09._14, evidențiată de facturile fiscale pe care reclamanta le pretinde spre plată.
Analizând probele administrate în cauză, instanța apreciază că s-a făcut dovada existenței în patrimoniul reclamantei a unei creanțe certe, lichide și exigibile, care este constatată prin înscrisurile administrate la dosar.
Astfel, se constată caracterul cert al creanței, în conformitate cu dispozițiile art. 662 C.pr.civ., existența acesteia rezultând din înscrisurile menționate (contract de furnizare a energiei termice însușit de părți prin semnătură, facturi fiscale emise în condițiile stipulate în contractul anterior menționat), precum și caracterul lichid, astfel cum este stabilit de art. 662 C.pr.civ., câtimea creanței fiind determinată prin același act de creanță, opozabil pârâtului.
Pe cale de consecință, instanța va admite cererea și va obliga pârâtul la plata către reclamantă a sumei 2041,38 lei reprezentând contravaloare facturi fiscale scadente și neachitate.
II. În ceea ce privește capătul accesoriu al cererii de chemare în judecată – obligarea pârâtului la plata penalitatilor de intarziere în cuantum de 197,90 lei, instanța constată că părțile au prevăzut în contract o clauză penală cuprinsă în art. 19, potrivit căreia neachitarea sumelor datorate în termen atrage penalități de întârziere. Dând eficiență principiului disponibilității părților în procesul civil coroborat cu principiul consensualismului ce guvernează actele juridice civile, instanța va admite și acest capăt de cerere și va obliga pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 197,90 lei cu titlu de penalitati de intarziere.
Față de soluția la care a ajuns instanța în urma deliberării, având în vedere dispozițiile art. 1031 alin. 1 C.proc. civ. care prevăd că partea care cade în pretenții va fi obligată, la cererea celeilalte părți, la plata cheltuielilor de judecată, instanța urmează să admită cererea reclamantei privind acordarea cheltuielilor de judecată. În acest sens, pârâtul va fi obligat la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând taxă judiciară de timbru.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Admite cererea formulata de reclamanta R.A.D.E.T. CONSTANTA cu sediul in Constanta, ..14A în contradictoriu cu paratul N. G. O. domiciliat in Constanta, ..34.
Obligă pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 2041,38 lei, reprezentând contravaloare facturi fiscale energie termică aferentă perioadei 30.09._14, precum și a sumei de 197,90 lei reprezentând penalitati de întârziere.
Obligă pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Executorie.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 10.12.2014.
PREȘEDINTE,GREFIER,
M. R. M. D.
Red.Jud. M.R
Tehnored. M.D
4 ex/ 11.12.2014
| ← Plângere contravenţională. Hotărâre din 20-06-2014,... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 8948/2014.... → |
|---|
