Contestaţie la executare. Sentința nr. 11/2014. Judecătoria CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 11/2014 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 11-11-2014 în dosarul nr. 25237/212/2012*
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA C. – SECȚIA CIVILĂ
Operator de date cu caracter personal nr. 3047
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR._
Ședința din data de 11.11.2014
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: D. D.
GREFIER: M. DĂNUȚA M.
Pe rol judecarea cauzei civil privind pe contestator M. C. PRIN PRIMAR și pe intimat ., intimat B. O. S., având ca obiect contestație la executare.
Dezbaterile asupra fondului au avut loc la data de 28.10.2014 fiind consemnate în încheierea de ședința de la aceea dată care face corp comun cu prezenta hotărâre, când instanța, în aceeași compunere a completului de judecată, având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea la data de 04.11.2014 și la data de 11.11.2014 când,
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată:
Prin contestația la executare înregistrată pe rolul Judecătoriei C. sub nr._, contestatorul M. C. PRIN PRIMAR a solicitat în contradictoriu cu intimații S.C. S._ S.R.L. și BIROUL EXECUTORULUI JUDECĂTORESC O. S. suspendarea măsurii executării popririi și anularea adresei de înființare a popririi din 26.09.2012, iar în subsidiar, acordarea unui termen de grație și eșalonarea debitului.
În motivarea cererii, contestatoarea a arătat că adresa de înființare a popririi este nulă întrucât indică drept titlu o sentință comercială care nu are în cuprinsul său suma de 59.703,49 lei cheltuieli de executare.
Se apreciază, totodată, și că executorul judecătoresc nu era îndreptățit să perceapă cheltuieli maximale și pentru toate fazele executării silite, iar în cazul dedus judecății executorul judecătoresc în baza art. 2 din O.G. nr. 22/2002 nu putea emite decât somația și după 6 luni de la emitere putea întreprinde alte acte de executare, operând o suspendare de drept.
Contestatoarea a arătat și că pentru somație executorul judecătoresc putea încasa cel mult 200 lei, nicidecum_ lei.
Cererea fost întemeiată în drept pe dispozițiile art. 371 C.pr.civ. și O.G. nr. 22/2002.
Intimatul BIROUL EXECUTORULUI JUDECĂTORESC O. S. a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția autorității de lucru judecat, având în vedere că motivele invocate au făcut obiectul cercetării instanței și în dosarul nr._/212/2012 al Judecătoriei C., iar pe fondul contestației a arătat că nu se motivează nici în fapt nici în drept motivele de nelegalitate ale adresei de poprire.
Întâmpinarea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 115-119 C.pr.civ, art. 37-39 din Legea nr. 188/2000.
La termenul de judecată din data de 04.06.2013, contestatoarea a arătat că nu insistă cu privire la cererea de suspendare a executării silite.
La același termen de judecată instanța a respins, ca neîntemeiată, excepția autorității de lucru judecat, pentru considerentele reținute în încheierea de ședință.
În cauză a fost încuviințată și administrată proba cu înscrisuri. De asemenea, din dispoziția instanței, a fost atașat dosarul civil nr._/212/2012 al Judecătoriei C..
Prin Sentința civilă nr._/20.09.2013 instanța a respins ca neîntemeiată contestația la executare.
Contestatoarea a formulat recurs împotriva acestei sentințe, iar prin Decizia civilă nr. 500/18.06.2014 Tribunalul C. a admis recursul, a casat sentința recurată și a transmis cauza primei instanțe pentru rejudecare.
În considerentele deciziei pronunțate, Tribunalul C. a arătat că instanța de fond nu s-a pronunțat pe toate capetele de cerere, respectiv cererea de suspendare a executării silite și cererea de acordare a unui termen de grație sau de eșalonare a plății.
Instanța de recurs a dispus de asemenea ca instanța de fond să analizeze contestația la executare și pentru celelalte motive invocate de contestator în cadrul contestației la executare, inclusiv excepțiile invocate de intimați, pentru soluționarea unitară a cauzei.
Dosarul a fost reînregistrat pe rolul Judecătoriei C. la data de 07.08.2014, sub nr._ .
La termenul din 09.09.2014 instanța a invocat din oficiu excepția lipsei calității procesual pasive a B. O. S..
Instanța a dispus de asemenea depunerea de către B. O. S. a copiei dosarului de executare silită nr. 263/2012.
La termenul din 28.10.2014 instanța a respins ca neîntemeiată excepția autorității de lucru judecat și a unit cu fondul cauzei excepția lipsei calității procesual pasive a B. O. S..
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale active a B. O. S., instanța reține că părți în raportul juridic execuțional sunt creditorul urmăritor și debitorul urmărit, aceștia fiind subiectele ce pot avea calitate procesuală în cadrul contestației la executare, mijloc procedural prin care instanța de executare hotărăște cu privire la legalitatea executării silite însăși, precum și a actelor de executare efectuate.
Mai pot avea calitate procesuală pasivă terții ce invocă un drept de proprietate asupra bunurilor urmărite, precum și executorul judecătoresc, dar numai în situația în care creditorul urmăritor contestă refuzul de începe ori de a efectua executarea silită în condițiile prevăzute de lege, ceea ce nu este cazul în speța de față.
Executorul judecătoresc ce efectuează actele de executare nu are calitate procesuală pasivă în cadrul contestației la executare prin care debitorul pune în discuție legalitatea actelor de executare efectuate (contestație împotriva executării silite însăși sau împotriva unui act de executare), întrucât în contestația la executare nu sunt puse în discuție drepturi și obligații proprii ale organului de executare, care este străin de conținutul raportului juridic execuțional. Hotărârea pronunțată, prin care s-ar dispune anularea ori îndreptarea actelor de executare, este opozabilă executorului judecătoresc în temeiul legii, nefiind necesar ca acesta să figureze în proces ori să formuleze apărări proprii.
Față de aceste considerente, instanța va admite excepția lipsei calității procesual pasive a B. O. S. și va respinge contestația la executare formulată în contradictoriu cu acest intimat ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesual pasivă.
Pe fondul cauzei, instanța reține că la cererea creditorului S.C. S. 2001 S.R.L. a fost demarată procedura de executare silită a debitorului M. C. prin PRIMAR, în baza titlului executoriu constând în Sentința civilă nr. 1110/28.03.2012 pronunțată de Tribunalul V. în dosarul nr._, fiind constituit dosarul de executare silită nr. 263/2013 pe rolul B. O. S..
Executarea silită a fost încuviințată de Judecătoria C. prin Încheierea nr. 7230/13.06.2012, pronunțată în dosarul nr,_/212/2012.
Prin procesul-verbal din data de 29.06.2012, executorul judecătoresc a stabilit cheltuieli de executare în cuantum de 80.636,64 lei, iar la data de 29.06.2012 a emis o somație de plată către debitor prin care i-a pus în vedere să achite suma de 772.247,10 euro + 2.589.334,75 lei, reprezentând debit conform titlului executoriu, onorariu și cheltuieli de executare.
La data de18.07.2012, executorul judecătoresc a emis un nou procesul-verbal de stabilire a cheltuielilor de executare, pentru suma de 81.907,19 lei, iar la data de 18.07.2012 a emis adresa de înființare a popririi către Trezoreria C..
Împotriva somației de plată emisă la data de 29.06.2012 și a procesului-verbal de stabilire a cheltuielilor de executare emis la 29.06.2012, contestatorul a formulat contestație la executare, ce a făcut obiectul dosarului nr._/212/2012, iar prin Sentința civilă nr._/20.08.2012, irevocabilă, a fost admisă contestația la executare, s-a dispus reducerea onorariului executorului judecătoresc stabilit prin procesul-verbal din 29.06.2012 la suma de_ lei, anularea în parte a acestui proces-verbal și a somației emise la 29.06.2012 în ceea ce priește suma de_,7 lei reprezentând onorariu executare silită.
La data de 24.09.2012, executorul judecătoresc a emis o nouă adresă de înființare a popririi către Trezoreria C., pentru suma de 59.703,49 lei, reprezentând onorariu de executare și cheltuieli de executare conform procesului verbal de cheltuieli din 18.07.2012 și o adresă de înștiințare către contestator cu privire la această măsură, act care face obiectul prezentei contestații la executare.
Instanța va respinge ca neîntemeiate susținerile contestatoarei conform cărora adresa de înființare a popririi este nulă întrucât indică drept titlu o sentință comercială care nu are în cuprinsul său suma de 59.703,49 lei cheltuieli de executare, întrucât cheltuielile de executare se stabilesc de executorul judecătoresc ulterior declanșării executării silite, deci ulterior emiterii titlului executoriu, prin proces-verbal, pe baza dovezilor prezentate de partea interesată (art. 3717 alin. 2 C.proc.civ.), iar potrivit art. 3717 alin. 4 C.pr.civ., procesul-verbal de stabilire a cheltuielilor de executare constituie titlu executoriu.
În ceea ce privește criticile contestatoarei referitoare la fixarea de către executorul judecătoresc a cheltuielilor totale pentru toate fazele executării silite și la valoare, instanța le va respinge ca neîntemeiate, având în vedere faptul că în speță creanța care se execută silit este o sumă de bani, iar conform prevederilor art. 39 alin. 1 din Legea nr.188/2000 executorii judecătorești au dreptul, pentru serviciul prestat, la onorarii minimale și maximale stabilite de ministrul justiției, cu consultarea Consiliului Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești, iar în cazul executării silite a creanțelor având ca obiect plata unei sume de bani, onorariile maxime sunt stabilite în funcțiile de cuantumul sumei care se execută.
Mai mult, cuantumul cheltuielilor de executare reprezentând onorariu executor a fost stabilit în mod irevocabil de către instanță în dosarul nr._/212/2012, astfel că orice critică referitoare la acest aspect nu mai poate fi analizată de instanță, întrucât se află sub efectul puterii de lucru judecat. Instanța constată de altfel și că prin intermediul prezentei contestații la executare, contestatoarea nu a înțeles să conteste cuantumul cheltuielilor stabilite de executor după pronunțarea soluției din dosarul nr._/212/2012, aceasta reiterând motivele invocate în prima contestație la executare sau invocând motive cu caracter general referitoare la stabilirea cheltuielilor de executare.
În ceea ce privește incidența în cauză a prevederilor art. 2 din OG nr. 22/2000, instanța constată că prin probele administrate în cauză, contestatorul nu a făcut dovada lipsei de fonduri necesare pentru punerea în executare a titlului executoriu și nici a demersurilor efectuate pentru a-și îndeplini obligația de plată.
Mai mult, din cuprinsul dosarului de executare silită nr. 263/2012, rezultă faptul că executorul a acordat debitorului un termen de 6 luni pentru achitarea obligațiilor de plată, însă acesta nu a înțeles să își execute obligația nici în acest termen (a se vedea adresa emisă la data de 25.02.2013).
Pentru toate aceste considerente, contestația la executare va fi respinsă ca neîntemeiată.
Instanța va respinge cererea de suspendare a executării silite ca rămasă fără obiect, având în vedere faptul că prin prezenta hotărâre s-a soluționat fondul cauzei.
Instanța va respinge ca neîntemeiată și cererea contestatorului de acordare a unui termen de grație și eșalonare a plății, pentru următoarele considerente:
Conform prevederilor art. 6 alin. 1 din OG nr. 22/2002, „În cazurile în care, din motive temeinice privind realizarea atribuțiilor prevăzute de lege, instituția debitoare nu își poate îndeplini obligația de plată în condițiile prevăzute la art. 1 alin. (1), art. 2 sau 4, aceasta va putea solicita instanței judecătorești care soluționează cauza acordarea, în condițiile legii, a unui termen de grație sau/și stabilirea unor termene de plată eșalonată a obligației respective.”
În speță, contestatoarea nu a făcut dovada dificultăților financiare la care se face referire în contestația la executare, limitându-se la a face afirmații cu caracter general referitoare la creșterea inflației și abținerea de a majora impozite și taxele pe seama populației.
Mai mult, instanța reține și că astfel cu rezultă din cuprinsul dosarului de executare silită nr. 263/2012, prin recipisa de consemnare nr._/1 din 25.02.2013, contestatoarea a achitat executorului judecătoresc suma de 58.827 lei cu titlu de cheltuieli de executare și onorariu executor în acest dosar de executare, iar prin adresa emisă la data de 05.03.2013, s-a dispus deblocarea conturilor bancare ale debitorului deschise la Trezoreria C..
Prin urmare, în contextul în care la momentul pronunțării prezentei hotărâri a fost deja executată silit suma de 58.827 lei din totalul de 59.703,49 lei reprezentând cheltuieli de executare, iar contestatoarea nu a făcut dovada motivelor temeinice privind realizarea atribuțiilor prevăzute de lege pentru care nu își poate îndeplini restul obligației de plată, instanța constată că în cauză nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 6 alin. 1 din OG nr. 22/2002, astfel că cererea contestatorului de acordare a unui termen de grație și eșalonare a plății va fi respinsă ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția lipsei calității procesual pasive a B. O. S..
Respinge contestația la executare formulată de contestatorul M. C. PRIN PRIMAR în contradictoriu cu intimatul B. O. S. cu sediul în C., ., ., . ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesual pasivă.
Respinge contestația la executare formulată de contestatorul M. C. PRIN PRIMAR cu sediul în C., ., J. C. în contradictoriu cu intimatul S.C. S. 2001 S.R.L. cu sediul în RAMNICU VALCEA, C. B., nr. 12A, J. V., ca neîntemeiată.
Respinge cererea de suspendare a executării silite ca rămasă fără obiect.
Respinge cererea contestatorului de acordare a unui termen de grație și eșalonare a plății, ca neîntemeiată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 11.11.2014.
PREȘEDINTE, GREFIER,
D. DUMITRUMIRELA DĂNUȚA M.
M.M. 12 noiembrie 2014
Red. Jud. D.D.2ex/19.02.2015
Emis 3 comunicări, la data de
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 7614/2014. Judecătoria... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 5266/2014.... → |
|---|
