Obligaţie de a face. Sentința nr. 3203/2014. Judecătoria CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3203/2014 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 24-03-2014 în dosarul nr. 18170/212/2013
DOSAR NR._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA C.
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ nr. 3203
ȘEDINȚA PUBLICĂ din data de 24 Martie 2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: A. I. G.
GREFIER: E. A. P.
Pe rol judecarea cauzei civile, având ca obiect obligație de a face, acțiune formulată de reclamanta V. O. (CNP_) cu domiciliul în C., . nr. 9, ., . și cu domiciliul procesual ales la Cabinet Avocat L. C. din C., ., .-3, jud. C., în contradictoriu cu pârâtul P. D. (CNP_) cu domiciliul în C., . nr. 9, ., ..
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă pentru reclamantă, av. D. I.-M. (în baza împuternicirii avocațiale aflate la fila 5 dosar) și pârâtul personal, care se legitimează cu C.I. . nr._, CNP_.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință.
Pârâtul arată că suma solicitată de reclamantă este foarte mare raportat la pensia de 700 lei pe care o are.
Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat și probe de propus, instanța consideră cauza în stare de judecată si acordă cuvântul pe fondul cauzei.
Reprezentanta reclamantei solicită admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată având în vedere probele administrate în cauză, înscrisuri, planșele foto, precum și concluziile raportului de expertiză, de unde rezultă culpa exclusivă a pârâtului. Cu cheltuieli de judecată.
Pârâtul arată că este de acord cu reparațiile, a luat cunoștință de pagubele reclamantei. Precizează că a făcut reparațiile în apartamentul său. Lasă la aprecierea instanței.
În conformitate cu dispozițiile art. 394 alin 1 C.pr civ., instanța socotindu-se lămurită, declară închise dezbaterile, reține cauza spre soluționare și rămâne în pronunțare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 10 iulie 2013 pe rolul Judecătoriei C. sub nr._, și precizată ulterior (după efectuarea raportului de expertiză) reclamanta V. O. a chemat în judecata pe pârâtul P. D. solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța în baza probelor care se vor administra să se dispună obligarea pârâtului la remedierea defecțiunilor la instalația sanitară și la plata prejudiciilor produse ca urmare a degradării locuinței prin infiltrarea apei, evaluate la suma de 1090 lei. Reclamanta a solicitat și obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.
În motivare, reclamanta a arătat că este proprietara apartamentului nr.47, situat sub apartamentul deținut de pârât. Acesta în cursul anului 2012 a avut anumite defecțiuni la instalația sanitară din baie, defecțiuni care au provocat infiltrații majore care a afectat plafonul băii și o bună parte din peretele și plafonul sufrageriei care sunt comune cu baia, situația agravându-se pe măsura trecerii timpului.
Se arată în continuare că a făcut numeroase demersuri pentru înlăturarea consecințelor infiltrațiilor de apă, sens în care a solicitat atât Asociației de proprietari și direct pârâtului să-i se permită accesul pentru a remedia această defecțiune pe cheltuiala sa, însă pârâtul a refuzat, având un comportament necivilizat.
Susține reclamanta că potrivit legii nr.230/2007 a notificat atât pârâtul cât și asociația de proprietari pentru a lua măsurile corespunzătoare, și că în caz contrar îi va acționa în judecată, considerând că prejudiciul care i s-a creat din culpa pârâtului este de 2000 lei.
În dovedirea acțiunii, întemeiata în drept pe dispozițile art. 1357 Noul Cod și pe Legea nr. 230/2007 privind înfiintarea, organizarea si functionarea asociatiilor de proprietari, reclamanta au solicitat încuviințarea probelor cu înscrisuri, interogatoriul pârâtului si expertiza tehnică imobiliară, planșe foto.
Cererea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 165 lei.
Pârâtul P. D. nu a formulat întâmpinare în conformitate cu art.201 NCPC, însă la termenul de judecată din data de 24.03.2014 s-a prezentat în fața instanței de judecată și în concluziile formulate oral în fața instanței a arătat că a remediat defecțiunile e la instalația sanitară, precizând că lasă la aprecierea instanței soluția care urmează a se pronunța n cauză, însă a solicitat să se țină seama că are venituri reduse provenite numai din pensie.
În temeiul art. 258 în ref. la art. 255 Cod proc. civilă, la termenul de judecată din data de 6 ianuarie 2014 instanța a luat act că reclamanta renunță la proba cu interogatoriul pârâtului solicitată n acțiunea introductivă de instanță și a încuviințat pentru reclamantă apreciind ca pertinente, concludente și utile soluționării cauzei și au fost administrate proba cu înscrisurile aflate la dosarul cauzei, precum și proba cu expertiza tehnică imobiliară având ca obiectiv constatarea degradărilor și evaluarea prejudiciului produs ca urmare a infiltrațiilor.
La dosar depus raportul de expertiza tehnică imobiliară întocmit de expert ing. B. D. (filele 39-47), raport de expertiză, legal comunicat părților, la care acestea nu au formulat obiecțiuni.
Analizând materialul probator administrat în cauza, instanța reține următoarele:
Reclamanta este proprietara apartamentului nr.47 situat la etajul 1 al imobilului ., din ., nr.9 localitatatea C., județul C..
Imobilul este compus din mai multe apartamente suprapuse, aflate fiecare pe câte un nivel al construcției. Pârâtul P. D. este proprietarul apartamentului nr.51 situat la etajul superior celui deținut de către reclamantă.
Aceste împrejurări rezulta din procesul verbal de predare-primire emis la 07.12.1973 în baza contractului de construcție nr.6987/07.12.1973 încheiat între OJCVL C. și V. R. și O., sentința civilă nr.97/13 ianuarie 1987 a Judecătoriei C. precum si din susținerile concordante ale părților.
În cursul anului 2012, reclamanta a constatat că plafonul băii apartamentului și o parte din peretele și plafonul sufrageriei au fost afectate de infiltrațiile provenite de la apartamentul aflat pe aceeași coloană cu cel al reclamantei, respectiv din apartamentul pârâtului.
Se reține că anterior promovării prezentei acțiuni, reclamanta s-a adresat Asociației de proprietari pentru a fi atenționat pârâtul în calitate de proprietar al apartamentului nr.52, pentru remedierea defecțiunilor existente la instalația sanitară, în caz contrar urmând a fi sesizată instanța pentru a suplini consimțământul pârâtului.
Din cuprinsul raportului de expertiza tehnic imobiliară întocmit de expertul ing.B. D. rezultă că au fost identificate 2 surse a infiltrațiilor de apă din apartamentul pârâtului în apartamentul reclamantei:
1. sursa principală s-a identificat în zona cuprinsă între cada și peretele camerei de zi. Locul pe unde coloanele de încălzire traversează planșeul. A reținut expertul că în urma unor lucrări mai vechi de reparație a coloanelor de încălzire (înlocuirea acestora) zona nu a mai fost reparată corespunzător (izolată și placată cu gresie) și permite infiltrația apei în exces de la uș sau de la spălarea pereților placați cu faianță, această sursă fiind cea care a afectat zona aferentă camerei de baie și a camerei de zi.
2. sursa secundară care a afectat tavanul camerei de baie dinspre bucătărie provine de la o defecțiune a racordului cu apă (care este îngropat parțial) la bateria de la cada pârâtului.
A reținut expertul că referitor la sursa principală pârâtul a precizat că în urmă cu un an a avut în vizită un nepot care făcea zilnic duș și care după duș spăla atât cada cât și pereții, iar excesul de apă se infiltra pe lângă coloanele de încălzire, iar cu privire al sursa secundară acesta a declarat că a reparat, reținând de asemenea că zona afectată de infiltrații era uscată la data efectuării expertizei.
Potrivit raportului de expertiza, ale cărui concluzii sunt amplu și temeinic motivate, infiltrațiile din apartamentul reclamantei se datorează pe de o parte faptului că în urma unor lucrări mai vechi de reparație a coloanelor de încălzire (înlocuirea acestora) zona nu a mai fost reparată corespunzător (izolată și placată cu gresie) și permite infiltrația apei în exces de la duș sau de la spălarea pereților placați cu faianță, iar pe de altă parte de la o defecțiune a racordului cu apă (care este îngropat parțial) la bateria de la cada pârâtului. Aceste aspecte sunt vizibile în fotografiile anexate raportului de expertiza (f.45-47).
Potrivit raportului de expertiză, degradările produse în apartamentul reclamantei – în baie și sufragerie – ca urmare a infiltrațiilor provenite de la instalația sanitară din apartamentul pârâtului – și care este situată în afara tronsonului de țevi comune – pot fi remediate numai prin repararea în întregime a băi, dar și a întregii camere de zi (sufragerie) unde nu se mai poate colora peretele afectat la aceeași nuanță cu restul camerei.
Deoarece cantitățile de lucrări sunt foarte mici a reținut expertul că aceasta nu poate fi efectuată decât în regie proprie, apreciind un cost total al lucrărilor de reparații la valoarea de 1090 lei, constând în contravaloarea materialelor necesare pentru efectuarea reparațiilor și a manoperei.
Din situația de fapt expusă anterior rezultă culpa exclusivă a pârâtului P. D. în producerea a infiltrațiilor în apartamentul reclamantei.
În cele ce urmează, instanța va analiza consecințele juridice ale acestei situații de fapt asupra temeiniciei cererii deduse judecății.
Cauza cererii de chemare în judecată, înțeleasă că fundament al raportului juridic litigios, respectiv că situație de fapt calificată juridic o constituie, în aprecierea instanței, existenta unei defecțiuni la o instalație comună a imobilului și imposibilitatea folosirii normale a apartamentului aflat în proprietatea reclamantei, în măsura în care pârâtul nu ar permite accesul în apartamentul proprietatea sa, în vederea remedierii defecțiunilor.
Prin urmare, cauza cererii de chemare în judecata nu se rezuma la situația de fapt, însă nu poate fi confundată nici cu temeiul de drept indicat de reclamantă, care poate fi eronat ori incomplet; instanța trebuie sa soluționeze litigiul dedus judecății în temeiul normelor de drept aplicabile acestuia, pe care este obligată să le cunoască (jura novit curia).
Instanța reține că prevederile art. 14, 17 si 18 din Legea nr. Legea nr. 230/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari constituie o formă specială de manifestare a răspunderii civile delictuale, reglementata în cuprinsul art.1357 și urm. Din Noul Cod Civil. Cu toate acestea, cauza (temeiul juridic al) cererii de chemare în judecată, astfel cum a fost reținută anterior, nu se rezumă doar la răspunderea civilă delictuală, ci cuprinde și obligațiile ce izvorăsc din raporturile de vecinătate într-un condominiu, în vederea folosirii normale a proprietăților individuale și a părților aflate în proprietate . urmează a fi analizate în mod distinct de instanță.
Astfel se reține că în privința pârâtului este pe deplin aplicabil temeiul delictual al cererii de chemare în judecata, întrucât la originea defecțiunii și deci a întregului litigiu stă fapta sa ilicită.
Această fapta ilicită constă în efectuarea – desigur, prin intermediul unor persoane angajate în acest scop – unor lucrări necorespunzătoare în apartamentul proprietatea pârâtului lucrări care au determinat în mod direct si exclusiv prejudiciul produs reclamantei prin infiltrațiile repetate într-una două încăperile apartamentului proprietatea reclamantei, infiltratii care împiedica folosirea normala a locuinței și îi cauzează prejudicii.
Aceste defecțiuni, precum și cele identificate de expert ca fiind sursa secundară – defecțiunea la racordul cu apă la bateria de la cada pârâtului, se afla în legătură de cauzalitate directa cu prejudiciul produs reclamantei, legătura de cauzalitate dintre defecțiuni și degradările din apartamentul reclamantei este evidentă.
Fapta ilicită a fost săvârșită de pârât cu vinovăție în forma culpei, constând în omisiunea de a lua toate masurile necesare, cerute unui proprietar diligent, pentru ca lucrările de înlocuire a țevilor să nu afecteze si sa nu producă, fie și mediat, prejudicii celorlalți proprietari.
Sunt prin urmare îndeplinite toate condițiile răspunderii civile delictuale, instituite de art.1357 și urm.Cod civil, pârâtul P. D. urmând să fie obligat să ia el însuși toate masurile necesare pentru înlăturarea consecințelor faptei ilicite, și prin urmare a prejudiciului.
Potrivit art.14 din Legea nr.230/2007, proprietarul este obligat sa-si mențină proprietatea sa individuala sau apartamentul în stare buna, pe propria cheltuiala. Niciun proprietar nu poate încălca, afecta sau prejudicia dreptul de proprietate comună sau individuală al celorlalți coproprietari din condominiu. În condițiile art.18 din același act normativ, în clădirile de locuințe, dacă unul din proprietari împiedica, cu bună-știință și sub orice formă, folosirea normala a clădirii de locuit, creând prejudicii celorlalți proprietari, proprietarii pot cere instanței să hotărască măsurile pentru folosirea normala a locuinței, precum si plata daunelor.
Aceste texte de lege sunt aplicabile în cauza, chiar daca, potrivit titlului sau, Legea nr. 230/2007 reglementeaza înfiintarea, organizarea si functionarea asociatiilor de proprietari.
În realitate, aceasta lege contine doua categorii de norme juridice: norme care sunt aplicabile exclusiv în ipoteza constituirii unei asociatii de proprietari într-un condominiu si care se refera la organizarea si functionarea unei astfel de asociatii si norme care reglementeaza aspecte ale regimului juridic al coproprietatii asupra partilor comune din cladirile cu mai multe spatii locative, apartinând unor proprietari diferiti (cladiri denumite si condominii).
Acest aspect rezulta de altfel limpede din articolul 1 al Legii nr. 230/2007, potrivit caruia legea reglementeaza aspectele juridice, economice si tehnice cu privire la înfiintarea, organizarea si functionarea asociatiilor de proprietari, precum si modul de administrare si de exploatare a cladirilor de locuinte aflate în proprietatea a cel putin 3 persoane fizice sau juridice, de drept public ori de drept privat, inclusiv în cazul celor care au în structura lor si spatii cu alta destinatie decât aceea de locuinta.
Prin urmare, în stadiul actual al legislatiei civile, în care nu exista o reglementare la nivel de principiu a coproprietatii fortate asupra partilor comune dintr-un imobil compus din apartamente apartinând unor proprietari diferiti, dispozitiile amintitei legi, care reglementeaza drepturile si obligatiile proprietarilor dintr-un condominiu, sunt aplicabile si în cazul acelor condominii în care nu este constituita o asociatie de proprietari.
Având în vedere ca imobilul situat în municipiul C., . nr.9, respectiv blocul X4 scara C, este compus din mai multe apartamente, aflate în proprietate individuala, si din parti care, fiind destinate întrebuintarii apartamentelor, nu pot fi folosite decât în comun, acest imobil constituie un condominiu, în sensul art. 3 lit.a din Legea nr. 230/2007 (chiar daca legea întrebuinteaza sintagma improprie de „cladire-.”).
Pârâtul P. D. este prin urmare obligat, în temeiul art.1357 și urm.Noul cod civil art. 14 si art. 18 din Legea nr. 230/2007, să remedieze defecțiunile de la instalația sanitară din apartamentul proprietatea sa.
Fapta ilicita a fost comisa cu vinovatie de pârâtul P. D. după cum rezultă din situatia de fapt retinuta, fiind întărită de atitudinea procesuala a acestui pârât, iar legatura de cauzalitate dintre fapta ilicita si prejudiciu rezulta din circumstanțele faptice expuse.
În consecință, fiind îndeplinite răspunderii civile delictuale, având în vedere ca în sarcina pârâtului s-a reținut culpa exclusiva în privința deteriorărilor produse la plafonul băii și o bună parte din peretele și plafonul sufrageriei care sunt comune cu baia, și având în vedere și concluziile raportului de expertiză privind modalitatea de remediere a deteriorărilor produse apartamentului reclamantei în temeiul dispozițiilor legale amintite, pârâtul este ținut să suporte singur, ca urmare a culpei sale exclusive, costurile lucrărilor de remedierea deteriorărilor, în cuantum de 1090 lei, reprezentând contravaloarea materialelor si a manoperei necesare pentru repararea pereților deteriorați prin infiltrația provenită de la instalația sanitară a apartamentului pârâtului, urmând a fi obligat la plata acestei sume către reclamantă.
În ceea ce privește cheltuielile de judecată instanța constată că acestea constau în taxa judiciară de timbru și onorariul de expert, însă în privința taxei judiciare de timbru având în vedere faptul că reclamanta și-a precizat acțiunea în sensul micșorării câtimii obiectului cereri și având în vedre și dispozițiile art.37 din OUG 80/2013, instanța, în baza art.453 NCPC va dispune obligarea pârâtului la plata către reclamantă a sumei de 901,3 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, constând în taxa judiciară de timbru (81,3 lei - capătul 2 + 20 lei – capătul 1) și 800 lei onorariu de expert.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite cererea principală, formulată de reclamanta V. O. (CNP_) cu domiciliul în C., . nr. 9, ., . și cu domiciliul procesual ales la Cabinet Avocat L. C. din C., ., .-3, jud. C., în contradictoriu cu pârâtul P. D. (CNP_) cu domiciliul în C., . nr. 9, ., ..
Obliga pârâtul la remedierea defecțiunilor existente la instalația sanitară din apartamentul acestuia, așa cum au fost identificate în raportul de expertiză întocmit de expertul B. D..
Obliga pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 1090 lei reprezentând valoarea pagubelor produse imobilului aparținând reclamantei, constând în contravaloarea lucrărilor de remediere.
Obliga pârâtul la plata către reclamantă a cheltuielilor de judecată în cuantum de 901,3 lei reprezentând taxa judiciară de timbru corespunzător valorii pretențiilor admise (81,3 lei + 20 lei) și onorariu expert (800 lei).
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare. Apelul se depune la Judecătoria C..
Pronunțată în ședință publică, azi, 24.03.2014
PREȘEDINTE GREFIER
A. I. G. E. A. P.
Red.thred. Jud.A.I.G./13.05.2014
Tehnored. Gref. E.A.P./4ex/13.05.2014
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 02/2014.... | Contestaţie la executare. Hotărâre din 13-10-2014,... → |
|---|
