Plângere contravenţională. Sentința nr. 1659/2014. Judecătoria CONSTANŢA

Sentința nr. 1659/2014 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 18-02-2014 în dosarul nr. 24297/212/2013

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA C. – SECȚIA CIVILĂ

Operator de date cu caracter personal nr. 3047

Dosar nr. _

SENTINȚA CIVILĂ NR. 1659

Ședința publică din data de 18 februarie 2014

Completul constituit din:

PREȘEDINTE: V. M.

GREFIER: F. M.

Pe rol, soluționarea cauzei civile având ca obiect plângere contravențională împotriva procesului-verbal ._ cerere formulată de petentul C. S. (CNP_) cu domiciliul în C. . nr. 29 județul C. în contradictoriu cu intimatul P. M. CONSTANTA cu sediul în C. . județul C..

Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 11.02.2014 și au fost consemnate în încheierea de ședință din acea dată, încheiere ce face corp comun cu prezenta hotărâre pentru când instanța având nevoie de timp pentru a delibera a dispus amânarea pronunțării la data de 18.02.2014, când s-a dat următoarea soluție.

I N S T A N T A

Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:

Prin plângerea contraențională înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 09.09.2013 sub nr._, petentul C. S. a solicitat în contradictoriu cu P. MUNICIPIUL C. anularea procesului-verbal . nr._ și exonerarea de la sancțiunea aplicată cu consecința restituirii sumei de 160 de lei reprezentând jumătate din cuantumul amenzii aplicate – plată nedatorată; cu cheltuieli de judecată.

În motivarea plângerii petentul a arătat că prin procesul-verbal s-a reținut că la data de 31.08.2013, ora 14:35, ar fi staționat voluntar cu autovehiculul marca Daewoo cu nr. de înmatriculare_ pe . . căii de acces ce deservește proprietatea alăturată drumului public, respectiv . lit.d din OUG nr.195/2002, faptă sancționată conform art.100 alin.2 din OUG nr.195/2002.

Invocă petentul dispozițiile art.16 alin.1 din OG nr.2/2001 în sensul că în mod eronat s-a reținut ca loc al săvârșirii faptei ., autovehiculul aflându-se pe o stradă alăturată, unde nu este interzisă staționarea. Mai mult, autovehiculul nu bloca calea de acces către imobil.

În drept au fost invocate prevederile OG nr.2/2001 și OUG nr.195/2002.

Cererea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 20 de lei conform art.19 din OUG nr.80/2013 (fila 9).

În dovedirea plângerii petentul a solicitat proba cu înscrisuri sens în care a depus procesul-verbal contestat (fila 5) și proba testimonială cu martorul Carapale N..

Intimatul a formulat întâmpinare solicitând respingerea plângerii contravenționale ca nefondată; cu cheltuieli de judecată.

În apărare intimatul a reluat cele constatate în procesul-verbal contestat.

În drept nu a fost invocat nici un temei legal.

În apărare, intimatul a solicitat proba cu înscrisuri, sens în care a depus în copie conformă cu originalul procesul-verbal transcris (fila 16), procesul-verbal contestat (fila 17), dispoziția nr.746/31.08.2013 (fila 18), dispoziția de restituire a autovehiculului (fila 19) și două fotografii (filele 21, 21).

Petentul a formulat răspuns la întâmpinare, reluând aspectele invocate în plângerea contravențională.

În ședința publică de astăzi instanța a încuviințat în baza art.237 alin.2 pct.7 C.proc.civ. pentru ambele părți proba cu înscrisuri și pentru intimat proba materială cu fotografii, constatând că probele sunt concludente și admisibile față de prevederile art.255 C.proc.civ., putând conduce la soluționarea procesului.

Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:

În fapt, prin procesul-verbal . nr._ întocmit de agentul constatator, petentul a fost sancționat cu amendă contravențională în cuantum de 320 de lei (4 puncte amendă) și 3 puncte penalizare, reținându-se că la data de 31.08.2013, ora 14:35, pe ., . voluntar cu autovehiculul Daewoo cu nr. de înmatriculare_ în dreptul căii de acces ce deservește proprietatea alăturată drumului public, respectiv .> Procesul-verbal a fost semnat cu obiecțiuni de către petent în sensul că mașina sa nu era parcată de ..

În drept, conform art.34 alin.1 din OG nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța verifică legalitatea și temeinicia procesului-verbal de contravenție, pronunțându-se și cu privire la sancțiunea aplicată de către agentul constatator prin acesta.

Sub aspectul legalității procesului-verbal contestat, verificând respectarea condițiilor de formă, instanța reține că acesta cuprinde mențiunile obligatorii prevăzute de art.17 din OG nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.

Cu referire la mențiunile obligatorii privind descrierea faptei contravenționale cu indicarea locului în care a fost săvârșită, astfel cum se arată într-o jurisprudență constantă a instanțelor, mențiunile obligatorii prevăzute la art.16 alin.1 din OG nr.2/2001 nu sunt sancționate expres cu nulitatea procesului-verbal, însă aceasta poate interveni în condițiile prevăzute de art.175 alin.1 și 2 C.proc.civ., doar în măsura în care a) actul este întocmit cu nerespectarea formelor legale; b) s-a pricinuit părții o vătămare și c) vătămarea nu poate fi înlăturată decât prin anularea actului. Din interpretarea per a contrario a alin.2 al art.175 C.proc.civ. rezultă că, în măsura în care nu este o nulitate expresă, ci una virtuală, cel care o invocă trebuie să dovedească o vătămare.

Susține petentul că nu a staționat pe ., . se arată în procesul-verbal, ci pe o stradă laterală, aspect ce rezultă inclusiv din planșa foto. Pe de altă parte, agentul constatator a indicat în mod clar locul săvârșirii faptei – respectiv ., . nu a fost indicat numele străzii pe care se afla autovehiculul petentului sau că . . inclusiv la o stradă lăturalnică, iar nu doar la bulevard, nu pot fi temeiuri pentru a considera că locul săvârșirii faptei a fost indicat eronat. De altfel, petentul nu a invocat nicio vătămare în cauză și, în plus, există la dosar planșe foto din care rezultă în mod cert locul săvârșirii faptei.

Prin urmare, procesul-verbal îndeplinește condițiile formale prevăzute de lege.

Referitor la îndeplinirea condițiilor de fond, potrivit art.143 lit.d din Regulamentul de aplicare al OUG nr.195/2002, „se interzice staționarea voluntară a vehiculelor: […] d) în dreptul căilor de acces care deservesc proprietățile alăturate drumurilor publice, nerespectarea interdicției fiind sancționată potrivit art.100 alin.2 care trimite la art.108 alin.1 lit.b pct.7 – săvârșirea de către conducătorul de autovehicul sau tramvai a uneia sau mai multor contravenții atrage, pe lângă sancțiunea amenzii, și aplicarea unui număr de puncte de penalizare, după cum urmează: […] 7. staționarea neregulamentară.

Față de aceste dispoziții legale instanța apreciază că agentul constatator a făcut o corectă încadrare a faptei, sancțiunile aplicate fiind de asemenea legale prin prisma limitelor prevăzute de lege – art.100 alin.2 coroborat cu art.108 alin.1 lit.b pct.7 și art.98 alin.4 lit.b.

În ceea ce privește temeinicia, petentul susține că autovehiculul său nu bloca vreo cale de acces către imobil. Remarcă în schimb instanța că cele reținute în procesul-verbal sunt susținute de planșele foto efectuate la momentul constatării faptei din care rezultă că vehiculul cu nr. de înmatriculare_ împiedica accesul la proprietatea alăturată la drumul public – .> Așadar, constată instanț acă petentul este vinovat de săvârșirea faptei, procesul-verbal fiind temeinic și legal întocmit.

Cât privește sancțiunile aplicate, petentul a fost sancționat cu amendă contravențională în cuantum de 320 de lei, minimul prevăzut de lege, și cu 3 puncte de penalizare - art.100 alin.2 coroborat cu art.108 alin.1 lit.b pct.7 și art.98 alin.4 lit.b.

Având în vedere elementele prevăzute de art.21 alin.3 din OG nr.2/2002, instanța apreciază că sancțiunile au fost corect individualizate de agentul constatator.

Instanța constată că fapta este una de pericol, iar nu de rezultat. Astfel, blocarea căii de acces spre imobil afectează nu numai locatarii din zonă, care s-ar fi putut vedea în imposibilitatea de a-și utiliza de exemplu vehiculele, dar ar fi putut îngreuna inclusiv intervenția serviciilor specializate în cazul în care în zonă s-ar fi produs un eveniment.

În consecință, constatând legalitatea și temeinicia procesului-verbal contestat, în temeiul art.34 alin.1 din OG nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța va respinge plângerea ca neîntemeiată.

Văzând dispozițiile art.453 C.proc.civ., precum și cererea de acordare a cheltuielilor de judecată formulată de intimat, instanța va obliga petentul la plata către intimat a sumei de 290 de lei, reprezentând onorariu avocat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Respinge plângerea contravențională formulată de petentul C. S. (CNP_) cu domiciliul în C. . nr. 29 județul C. în contradictoriu cu intimatul P. M. CONSTANTA cu sediul în C. . județul C., ca neîntemeiată.

Obligă petentul la plata către intimat a sumei de 290 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare.

Cererea de apel se depune la Judecătoria C..

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 18.02.2014.

PREȘEDINTE, GREFIER,

V. M. F. M.

Red. V.M./27.02.2014.

tehnored.F.M/28.02.2014.

emis 2 comunicări..

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Plângere contravenţională. Sentința nr. 1659/2014. Judecătoria CONSTANŢA