Plângere contravenţională. Sentința nr. 1270/2014. Judecătoria CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1270/2014 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 07-02-2014 în dosarul nr. 21615/212/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA C.
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 1270
Ședința din data de 07.02.2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE : N.-Ș. C. M.
GREFIER: D. M.
Pe rol, pronunțarea cererii având ca obiect plângere contravențională, formulată de petentul petent ., cu sediul social în Suceava, ., în contradictoriu cu intimat C. J. CONSTANTA, cu sediul în C., jud.. C..
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 04.02.2014 și au fost consemnate în încheierea de ședință din acea dată, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 07.02.2014 când, după ce a deliberat în secret, a adoptat următoarea hotărâre:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, reține următoarele:
Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul Judecătoriei C. la data de 08.08.2013, sub nr._, petenta S.C. B. I. S.R.L. a contestat procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._/22.07.2013, încheiat de către intimatul C. JUDEȚEAN C., solicitând anularea acestuia ca nelegal și restituirea sumei achitate cu titlu de amendă.
În motivarea în fapt, petenta a arătat că prin procesul verbal de contravenție contestat a fost sancționată cu amendă în cuantum de 500 lei, în urma unui control efectuat de agentul constatator din cadrul Consiliului Județean C., la data de 22.07.2013, pe DJ 226, km 25 + 400, între localitățile S. și C., pentru lipsa autorizației de circulație pe drumurile județene însoțită de dovada plății.
Petenta a criticat procesul-verbal pentru faptul că agentul constatator nu a încheiat procesul-verbal la momentul constatării faptei astfel cum prevede art. 4 ind 1 alin. 13 lit. c din HCJ 252/2012, însă a preferat să ia datele petentei și ale angajatului acesteia și să întocmească procesul-verbal la biroul agentului constatator, îngrădind în acest mod dreptul petentei de a face obiecțiuni și dispozițiile art. 19 O.G. 2/2001.
În drept, a invocat prevederile O.G. nr. 2/2001 și HCJ 252/2012.
În probațiune, a depus procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției (f. 7) și dovada plății amenzii (f. 8).
Intimatul C. JUDEȚEAN C. a formulat întâmpinare (f. 15), depusă la data de 18.11.2013, prin care a solicitat respingerea plângerii contravenționale ca nefondată și menținerea procesului-verbal.
În motivarea în fapt, intimatul a arătat că petenta a fost sancționată deoarece a condus autospeciala cu nr. de înmatriculare_, fără să dețină, la momentul efectuării controlului, autorizație de circulație pe drumurile județene însoțită de dovada plății, fapta fiind prevăzută de H.C.J. 252/17.08.2012.
Cu privire la apărarea petentei, intimatul a arătat faptul că, din cuprinsul procesului-verbal, reiese cu exactitate faptul că data și ora întocmirii procesului-verbal coincide cu data și ora săvârșirii contravenției, astfel, simplul fapt că angajatul petentei a refuzat să semneze procesul- verbal nu duce la concluzia că agentul constatator l-ar fi întocmit intenționat în lipsa contravenientului. De asemenea, intimatul a precizat că dispozițiile HCJ 252/2012 se completează cu dispozițiile art. 19 din O.G. 2/2001 care prevăd posibilitatea întocmirii procesului în lipsa contravenientului.
În drept, a invocat dispozițiile din O.G. nr. 2/2001 și HCJ 252/2012.
În probațiune, a solicitat proba cu înscrisuri, în cadrul căreia a depus înscrisurile aflate la dosar la filele 18-40, respectiv: Hotărârea Consiliului Județean C. nr. 252/17.08.2012, procesul verbal contestat, adresa nr. 6324/25.07.2013 și confirmare de primire.
La data de 09.12.2013, petenta a depus răspuns la întâmpinare, prin care a arătat că își menține poziția exprimată în plângerea contravențională, adăugând faptul că, în mod eronat, a fost menționat că șoferul a refuzat să semneze. De asemenea, petenta a precizat faptul că plătește taxa de utilizare a drumurilor județene, având un punct de lucru în C., însă, există o problemă cu aceste formulare de o zi care sunt cele mai căutate și de multe ori nu sunt găsite la punctele de vânzare, fiind îndrumați spre alte puncte de distribuție, existând posibilitatea ca autovehiculul să fie oprit pentru control între cele două puncte. A mai indicat faptul că a achitat taxa, avertismentul fiind de ajuns având în vedere pericolul social redus al faptei.
În temeiul art. 258 cu referire la art. 255 C.pr.civ., instanța a încuviințat pentru petent și pentru intimat proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei, apreciind că este admisibilă și duce la soluționarea procesului.
Fiind învestită, potrivit dispozițiilor art. 34 alin. 1 din O.G. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu verificarea legalității și temeiniciei procesului-verbal, instanța constată următoarele:
Prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._/22.07.2013, petenta S.C. B. I. S.R.L. a fost sancționată cu amendă în cuantum de 500 lei, reținându-se că la data menționată, ora 11:45, numitul Steflea C.-C., în calitate de angajat al petentei, a condus autovehiculului acesteia, cu nr. de înmatriculare_, pe drumul județean 226, km 25+400, între localitățile S. și C., fără să dețină, în momentul controlului, autorizație de circulație pe drumurile județene însoțită de dovada plății conform HCJ 252/17.08.2012. Agentul constatator a reținut că fapta constituie contravenție și este sancționată de art. 4 ind. 1 alin. 3, lit. c din HCJ nr. 252/17.08.2012.
Instanța, fiind învestită cu soluționarea prezentei cereri, în temeiul art. 34 din O.G. 2/2001, a procedat la verificarea termenului în care a fost introdusă plângerea, constatând că plângerea a fost promovată cu respectarea termenului de 15 zile prevăzut de art. 31 din aceeași ordonanță și la analizarea temeiniciei și legalității procesului-verbal.
Sub aspectul legalității procesului-verbal, instanța constată că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor prevăzute de art. 16 și art. 17 din O.G. 2/2001, cuprinzând toate mențiunile prevăzute de lege sub sancțiunea nulității. De asemenea, faptei reținute în sarcina petentei i s-a dat o corectă încadrare juridică.
Critica de nelegalitate referitoare la locul întocmirii procesului-verbal nu poate fi reținută, deoarece din cuprinsul procesului-verbal rezultă că acesta a fost întocmit la momentul și în locul constatării faptei.
Nici critica de nelegalitate referitoare la menționarea eronată a faptului că contravenientul refuză să semneze, nu poate fi reținută în cauză, astfel, această mențiune făcută de agentul constatator și nerecunoscută de petentă nu este de natură să vicieze forma procesului-verbal sau să producă efecte juridice distructive cu privire la actul de sancționare, în măsura în care elementele obligatorii ale acestuia, prevăzute în art. 16 din OG nr. 2/2001, apar menționate în mod corespunzător. Nu este adusă o atingere dreptului la apărare al petentei, astfel încât sancțiunea nulității nu poate fi aplicată. Consemnarea de către agentul constatator a acestei împrejurări în procesul verbal întocmit în lipsa petentei nu se regăsește în cazurile strict și limitativ prevăzute în cuprinsul art. 17 din O.G. nr. 2/2001, atrăgând nulitatea relativă a procesului-verbal de contravenție și fiind necesar ca petentul să dovedească vătămarea produsă ce nu poate fi înlăturată decât prin anularea procesului-verbal de contravenție. Petenta, nu a făcut însă dovada producerii unei vătămări ce nu poate fi înlăturată decât prin anularea procesului-verbal.
Cu privire la faptul că procesul-verbal nu a fost semnat de un martor, instanța apreciază că dispozițiile HCJ 252/2012, se coroborează cu dispozițiile art. 19 din O.G. 2/2001, care prevăd că, în cazul în care contravenientul nu se află de față, agentul constatator va face mențiune despre aceste împrejurări, care trebuie să fie confirmate de cel puțin un martor, iar potrivit alin. 3 al aceluiași articol, în lipsa unui martor, agentul constatator va preciza motivele care au condus la încheierea procesului-verbal în acest mod, astfel cum a și făcut în procesul-verbal contestat.
Sub aspectul temeiniciei procesului-verbal, instanța constată că situația de fapt reținută în procesul verbal de contravenție, care se bucură de prezumția de legalitate și temeinicie, a fost constatată de către agentul constatator prin propriile simțuri.
Deși în dreptul nostru intern contravențiile au fost scoase de sub incidența dreptului penal și procesual penal, în lumina jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului (cauzele Eanady c. Slovaciei, Ziliberberg c. Moldovei, Maszni c. României, A. c. României), acestea intră în sfera „acuzațiilor în materie penală” la care se referă primul paragraf al articolului 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și, în consecință, petentului îi sunt recunoscute și garanțiile specifice în materie penală din art. 6 Convenție printre care și prezumția de nevinovăție.
Însă, s-a statuat la nivel de principiu că simpla conferire de forță probantă unui înscris nu echivalează cu încălcarea prezumției de nevinovăție, ci poate fi considerată o modalitate de stabilire legală a vinovăției în sensul art. 6 alin. 2 din Convenția europeană a drepturilor omului. Interpretarea contrară ar fi de natură să perturbe în mod grav funcționarea autorităților statului făcând extrem de dificilă sancționarea unor fapte antisociale.
În decizia de inadmisibilitate din 28 iunie 2011 pronunțată în cauza I. P. c. României, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reiterat faptul că prezumțiile de fapt și de drept sunt comune tuturor sistemelor judiciare, Convenția neinterzicându-le în principiu. Ceea ce Convenția impune, însă, din perspectiva paragrafului 2 al art. 6 din Convenție, este tocmai ca o anumită proporție între acestea și prezumția de nevinovăție instituită în favoarea acuzatului, să fie respectată, fiind necesar a se ține cont în analiza proporționalității, pe de o parte, de miza concretă a procesului pentru individ și, pe de altă parte, de dreptul său la apărare (a se vedea, Salabiaku c. Franței, 7 octombrie 1988, par. 28; A. c. României, par. 60).
Procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției este un act juridic legal întocmit de către un funcționar public aflat în exercitarea atribuțiilor stabilite expres în acest sens de lege, astfel că, până la dovada contrară, se bucură de o prezumție de veridicitate, în sensul că cele arătate în cuprinsul său sunt elemente de fapt ce reprezintă adevărul, prezumție relativă, în sensul că i se permite presupusului contravenient ca, în cursul judecării plângerii sale, să administreze orice alte probe din care să rezulte faptul că cele arătate în conținutul procesului-verbal de constatare a contravenției sunt neadevărate. Prin urmare, petenta, trebuie să ceară instanței, în conformitate cu prevederile art. 255 C.pr.civ., încuviințarea și administrarea unor probe din care să rezulte contrariul.
Instanța constată că apărările petentei referitoare la dificultate de a găsi aceste formulare de o zi pentru autorizație de circulație, nu poate fi reținută, deoarece petenta nu a înțeles să formuleze o apărarea efectivă și să dovedească o eventuală cauză exoneratoare de răspundere, ci a făcut o apărare pur teoretică.
Întrucât din probele administrate nu rezultă o altă situație de fapt decât cea consemnată în procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției, pe baza probelor aflate la dosar, instanța reține că fapta petentei, de a nu avea autorizație de circulație pe drumurile județene însoțită de dovada plății, constatată de agenții constatatori ai C.J.C. pe un drum județean, întrunește elementele constitutive ale contravenției prevăzute și sancționate de art. art. 4 ind. 1 alin. 3, lit. c din HCJ nr. 252/17.08.2012.
În ceea ce privește individualizarea sancțiunii contravenționale aplicate, în raport cu dispozițiile art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001, instanța constată că sancțiunea constând în amendă contravențională în cuantum de 500lei (minimul legal), este proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținând seama de împrejurările în care aceasta a fost săvârșită, de modul de săvârșire, de scopul urmărit, precum și de circumstanțele personale ale contravenientei.
Față de aceste considerente, instanța apreciază că procesul-verbal . nr._/22.07.2013 contestat este legal și temeinic, iar sancțiunea aplicată este corect individualizată, astfel încât urmează să respingă plângerea în temeiul art. 34 din O.G. nr. 2/2001, ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge plângerea formulată de petentul S.C. B. I. S.R.L., cu sediul social în Suceava, ., împotriva procesului-verbal de contravenție . nr._/22.07.2013, în contradictoriu cu intimatul C. JUDEȚEAN C., cu sediul în C., jud.. C., ca neîntemeiată.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, la Judecătoria C..
Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței, astăzi, 07.02.2014.
PREȘEDINTE GREFIER
N.-Ș. C. M. D. M.
Red.jud. N.Ș.C.M./07.03.2014
| ← Pretenţii. Hotărâre din 18-08-2014, Judecătoria CONSTANŢA | Acţiune în constatare. Sentința nr. 7936/2014. Judecătoria... → |
|---|
