Plângere contravenţională. Sentința nr. 16/2014. Judecătoria CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 16/2014 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 16-12-2014 în dosarul nr. 10196/212/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA C.
SECȚIA CIVILĂ
Operator de date cu caracter personal nr. 3047
SENTINȚA CIVILĂ NR._
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 16.12.2014
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE – M. TRANTU
GREFIER – E. R.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe petent ASOCIAȚIA DE A. ȘI SPORTURI ECVESTRE HIPPOLITA și pe intimat AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ - DIRECȚIA GENERALĂ ANTIFRAUDĂ FISCALĂ - DIRECȚIA REGIONALĂ ANTIFRAUDĂ FISCALĂ 2 C., având ca obiect plângere contravențională DGAF_.
Dezbaterile asupra fondului au avut loc in ședința publică din data de 02.12.2014, fiind consemnate in încheierea de ședință de la acea dată, care face parte din prezenta sentința când, instanța având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 16.12.2014, dată la care a pronunțat următoarea soluție:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 04.04.2014 sub nr._, petentul ASOCIAȚIA DE A. ȘI SPORTURI ECVESTRE HIPPOLITA, în contradictoriu cu intimatul AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ - DIRECȚIA GENERALĂ ANTIFRAUDĂ FISCALĂ - DIRECȚIA REGIONALĂ ANTIFRAUDĂ FISCALĂ 2 C., a contestat procesul-verbal . nr._/25.03.2014 solicitând anularea acestuia, cu consecința exonerării de la plata amenzii contravenționale în cuantum de 12.000 lei.
În motivare, petentul a arătat că, în data de 25.03.2014, ora 11.00, inspectorii antifraudă, în baza legitimațiilor de serviciu, au efectuat un control la adresa Oituz, ., jud. C., unde asociația petentă își desfășoară activitatea conform actului constitutiv, iar, în urma cercetărilor efectuate, au fost reținute drept contravenții faptele prevăzute la art. 10 al. 1 lit. b din OUG 28/1999, respectiv art. 41 pct. 2 lit. e și d, complementar, fiind dispusă și suspendarea activității până la dotarea asociației cu casa de marcat.
Petentul a menționat că procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției nu poate face dovada prin el însuși a existenței faptei, a autorului acesteia și a vinovăției sale, procesul-verbal fiind doar actul prin care persoana este acuzată de săvârșirea contravenției.
S-a menționat că fapta reținută de către inspectorii antifraudă nu există în condițiile în care înscrisurile prezentate nu reprezintă chitanțe în sensul dispozițiilor legii contabilității, acestea nefiind eliberate pentru activități economice.
În dovedire, s-a solicitat administrarea probei cu înscrisuri, fiind atașate, în copie, procesul-verbal contestat, și a probei testimoniale, având ca teză probatorie dovedirea nelegalității și netemeiniciei procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției.
Legal citat, intimatul a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată.
În motivare, s-a arătat că petentul a fost sancționat întrucât, în ziua de 25.03.2014, în urma efectuării unui control operativ și inopinat, având ca tematică respectarea prevederilor OUG 28/1999 și respectiv ale Legii nr. 82/1999, s-a constatat că asociația petentă presta servicii de echitație către populație conform tarifului afișat, la data și ora efectuării controlului, asociația nefiind dotată cu casă de marcat conform prevederilor art. 1 al. 1 din OUG 28/1999 rep.
Intimatul mai arată că asociația petentă elibera chitanțe pentru ședințele de echitație către persoanele fizice, menționându-se la denumirea serviciului prestat „sponsorizare”, deși valoarea menționată în chitanță reprezintă contravaloarea ședinței de echitație pentru care era obligatorie emiterea bonului fiscal către clienți. Totodată, s-a mai arătat că asociația petentă nu a depus la organul fiscal teritorial nicio situație financiară, și nici nu a efectuat inventarierea patrimoniului aferent anului 2013.
Intimatul a menționat că procesul-verbal a fost întocmit cu respectarea condițiilor de formă și de fond și că se bucură de prezumția de adevăr până la proba contrarie.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 205 C.pr.civilă.
În dovedire, s-a solicitat administrarea probei cu înscrisuri, fiind atașate, în copie, procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției și nota explicativă.
În cauză, a fost administrată proba cu înscrisuri.
Analizând ansamblul probatoriu administrat în cauză, instanța reține următoarele:
În fapt, prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._/25.03.2014, petentul ASOCIAȚIA DE A. ȘI SPORTURI ECVESTRE HIPPOLITA a fost sancționat contravențional cu amenda totală în cuantum de_ lei pentru săvârșirea faptelor prevăzute de art. 10 alin. 1 lit. b din OUG nr. 28/199 și de art. 41 pct. 2 lit. e și d din Legea nr. 82/1991.
S-a reținut că asociația petentă presta servicii de echitație către populație conform tarifului afișat, la data și ora efectuării controlului, asociația nefiind dotată cu casă de marcat conform prevederilor art. 1 al. 1 din OUG nr.28/1999, precum și că aceasta nu a depus la organul fiscal teritorial nicio situație financiară și nici nu a efectuat inventarierea patrimoniului aferent anului 2013.
Instanța constată că plângerea contravențională a fost introdusă în termenul de 15 zile de la înmânare prevăzut de art. 31 din OG nr. 2/2001.
Fiind învestită, potrivit dispozițiilor art. 34 alin. 1 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu verificarea legalității și temeiniciei procesului-verbal, instanța constată următoarele:
Sub aspectul legalității procesului-verbal contestat, instanța apreciază că, acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor art. 17 din OG nr. 2/2001 referitoare la mențiunile obligatorii ce trebuie prevăzute sub sancțiunea nulității și care pot fi invocate și de instanță din oficiu.
Instanța reține că, prin plângerea contravențională, petentul nu a invocat motive de nulitate a actului sancționator.
Sub aspectul temeiniciei, instanța arată că, în ce privește sarcina probei, potrivit art. 249 C.proc.civ., revine petentului să probeze criticile aduse, respectiv de a demonstra că procesul-verbal este netemeinic.
Această interpretare este conformă jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, care recent a statuat că prezumția de nevinovăție, prevăzută de art. 6 par. 2 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, nu este încălcată în situația în care petentul are sarcina probei în judecarea plângerii contravenționale. În acest sens, Curtea a reamintit că prezumția de nevinovăție nu se opune unei prezumții relative de legalitate și de conformitate cu realitatea a procesului-verbal de contravenție (decizia din 13 martie 2012 în cauza H. contra României, paragraf 12).
Instanța reține că, potrivit art. 1 alin. 1 din OUG nr. 28/1999 privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, agenții economici care efectuează livrări de bunuri cu amănuntul, precum și prestări de servicii direct către populație sunt obligați să utilizeze aparate de marcat electronice fiscale.
Conform art. 10 alin. 1 lit. b din același act normativ, constituie contravenție neîndeplinirea obligației agenților economici de a se dota și de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale avizate conform art. 5 alin. (2), la termenele stabilite la art. 6, cu excepția prevăzută la art. 1 alin. (4).
Din aceste dispoziții legale, instanța reține că OUG nr. 28/1999 se aplică doar agenților economici, or, în cauză, petentul este o asociație, constituită în temeiul OG nr. 26/2000, fiind o este persoană juridică fără scop lucrativ, iar nu un agent economic. Astfel, în mod greșit, agenții constatatori au reținut incidența dispozițiilor OUG nr. 28/1999 în cazul petentului, precum și obligația în sarcina acestuia de a se dota cu casă de marcat, în condițiile în care acesta nu poate fi considerat agent economic conform actului normativ.
Pe de altă parte, instanța mai are în vedere și faptul că, pentru orele de echitație pe care le ține, petentul a făcut dovada existenței documentelor justificative, respectiv contractele de sponsorizare și chitanțe.
Față de toate acestea, instanța constată că procesul-verbal nu a fost legal și temeinic întocmit, motiv pentru îl va anula în parte în ceea ce privește fapta prevăzută de art. 10 alin. 1 din OUG nr. 28/1999, precum și sancțiunile aplicate pentru această faptă.
Referitor la faptele prevăzute de art. 41 pct. 2 lit. e și d din Legea nr. 82/1991, instanța reține că, prin plângerea contravențională, petentul nu a formulat critici cu privire la acestea.
Instanța constată că, potrivit dispozițiilor art. 1 alin. 2 din Legea nr. 82/1991, instituțiile publice, asociațiile și celelalte persoane juridice cu și fără scop patrimonial au obligația să organizeze și să conducă contabilitatea financiară.
Conform art. 41 pct. 2 lit. e și d din Legea nr. 82/1991, constituie contravenții fapta de nerespectare a reglementărilor emise de Ministerul Finanțelor Publice, respectiv de instituțiile cu atribuții de reglementare în domeniul contabilității cu privire la efectuarea inventarierii și la întocmirea, semnarea și depunerea în termenul legal la unitățile teritoriale ale Ministerului Finanțelor Publice a situațiilor financiare anuale și, după caz, a situațiilor financiare anuale consolidate, precum și a raportărilor contabile.
Or, în cauza de față, petentul nu a invocat și, implicit, nu a făcut dovada respectării acestor dispoziții legale, astfel încât, instanța constată că, în mod temeinic, a fost sancționat contravențional pentru faptele săvârșite.
În ceea ce privește individualizarea sancțiunilor contravenționale, instanța constată că petentul a fost sancționat cu amenda în cuantum total de 4000 lei, sancțiunea fiind proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținând seama de împrejurările în care aceasta a fost săvârșită, de modul de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului conform art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001.
Pentru a decide astfel, instanța are în vedere faptul că sancțiunea avertismentului nu reprezintă o modalitate eficientă pentru corijarea pe viitor a petentului, fiind necesară aplicarea sancțiunii amenzii contravenționale.
Pentru toate aceste considerente, instanța va admite în parte plângerea contravențională și va anula în parte în parte procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._/25.03.2014 în ceea ce privește fapta prevăzută de art. 10 alin. 1 din OUG nr. 28/1999, precum și sancțiunile aplicate pentru această faptă, menținând celelalte dispoziții ale procesului-verbal contestat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte plângerea contravențională formulată de petentul ASOCIAȚIA DE A. ȘI SPORTURI ECVESTRE HIPPOLITA, cu sediul în loc. Oituz, ., jud. C., având Cod fiscal nr._, în contradictoriu cu intimatul AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ - DIRECȚIA GENERALĂ ANTIFRAUDĂ FISCALĂ - DIRECȚIA REGIONALĂ ANTIFRAUDĂ FISCALĂ 2 C., cu sediul în mun. București, ., sector 5.
Anulează în parte procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._/25.03.2014 în ceea ce privește fapta prevăzută de art. 10 alin. 1 din OUG nr. 28/1999, precum și sancțiunile aplicate pentru această faptă.
Menține celelalte dispoziții ale procesului-verbal contestat.
Cu apel în termen de 30 de zile de la comunicare.
Cererea de apel se depune la Judecătoria C., sub sancțiunea nulității.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 16.12.2014.
PreședinteGrefier
M. Trantu E. R.
Red. jud. T.M./ 20.03.2015
Dact. R.E./18.12.2014
.
Conținutul său poate fi preluat și utilizat cu citarea sursei:
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 5957/2014.... | Cerere necontencioasă. Sentința nr. 6960/2014. Judecătoria... → |
|---|
