Plângere contravenţională. Sentința nr. 6743/2014. Judecătoria CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 6743/2014 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 13-06-2014 în dosarul nr. 1395/179/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA C. – SECȚIA CIVILĂ
Operator de date cu caracter personal nr. 3047
SENTINȚA CIVILĂ nr. 6743
Ședința publica din data de 13.06.2014
Instanța constituită din:
Președinte: M. V.
Grefier: C. F.
Pe rol, judecarea cauzei civile privind pe petenta . SRL, cu sediul în com Baia, ., jud Tulcea, înregistrată la ORC sub nr J_, CUI_, în contradictoriu cu intimata A.N.A.F.-DIRECȚIA GENERALĂ REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE G.-ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE C., cu sediul în mun C., . 18, jud Contanța, având ca obiect plângere contraventionala
La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefiera de ședință care învederează faptul că, prin serviciul Registratură al instanței, la data de 26.05.2014, au fost depuse de către intimată înscrisurile solicitate, după care:
Având în vedere imposibilitatea aducerii martorei A. M., neputând fi identificată adresa acesteia, astfel cum rezultă din procesul verbal întocmit cu ocazia punerii în executare a mandatului de aducere, instanța face aplicarea art 188 lit a Cod pr civilă și pășește la judecată.
Nemaifiind alte probe de administrat sau excepții de invocat, instanța declară închise dezbaterile și rămâne în pronunțare pe fondul cauzei.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin plângerea contravențională înregistrată la data de 15.11.2012 pe rolul Judecătoriei Babadag sub nr._, petenta . SRL a solicitat în contradictoriu cu intimata A.N.A.F.-DIRECȚIA GENERALĂ REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE G.-ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE C. anularea procesului-verbal de contravenția . nr._.
În motivarea plângerii petenta a arătat că la data de 10.11.2012, la intersecția străzilor Adamclisi și ., la punctul ambulant, s-au prezentat doi agenți constatatori care au găsit suma de 46 de lei ce se afla în poșeta doamnei A. M. care avea calitatea de gestionar.
În aceste condiții, agenții constatatori au aplicat amenda în cuantum maxim de 10.000 de lei și sancțiunea complementară a închiderii punctului de lucru pe o perioadă de 3 luni.
Precizează petenta că în procesul-verbal a fost în mod greșit menționat sediul său (., ., jud. Tulcea, în loc de ., ., jud. Tulcea ), fiind încălcate prevederile art.17 din OG nr.2/2001 care sancționează cu nulitatea lipsa mențiunilor privind sediul persoanei juridice.
În drept nu a fost invocat nici un temei legal.
Plângerea este scutită de plata taxei judiciare de timbru în temeiul art. 15, lit. i) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru și al art. 36 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.
În susținerea plângerii petenta a depus în copie procesul-verbal contestat (f. 4), copie de pe cartea de identitate – reprezentant legal (f. 5), autorizație de funcționare nr.431/02.03.2012 (f. 6, 7) și certificat de înregistrare registrul comerțului (f. 8).
Prin sentința civilă nr.98/20.02.2013 Judecătoria Babadag a admis excepția necompetenței teritoriale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei C..
Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei C. la data de 28.02.2013.
La termenul din 17.03.2014 instanța, față de dispozițiile art.167 C.proc.civ., a încuviințat pentru părți proba cu înscrisuri, apreciind că probele sunt pertinente, concludente și utile cauzei. De asemenea, din oficiu, instanța a dispus audierea în calitate de martor a numitei A. M..
La data de 08.05.2014 intimata a formulat întâmpinare solicitând respingerea plângerii contravenționale ca neîntemeiată.
În apărare intimata a arătat că prin procesul-verbal s-a reținut că în data de 10.11.2012, la punctul de lucru al petentei, nu s-au emis bonuri fiscale pentru suma de 46 de lei rezultată ca diferență între valoarea monetarului (165 lei) și suma de 119 lei (raportul Z), sumă ce nu a putut fi justificată de petentă.
Sub aspect formal, procesul-verbal – susține intimata – nu este afectat de nulitate absolută întrucât nu lipsește sediul societății astfel cum prevede art.17 din OG nr.2/2001. Indicarea greșită doar a numărului nu poate fi decât un motiv de nulitate relativă, petenta având obligația să probeze vătămarea. Or, petenta a luat la cunoștință de actul sancționator, și-a exercitat dreptul de a formula plângere împotriva acestuia, neproducându-se nicio vătămare.
Pe de altă parte, cele invocate în plângere nu se coroborează cu cele declarate de numita A. M. în nota explicativă în sensul că suma de 46 de lei era rămasă din vânzarea de aseară și nu că i-ar fi fost adusă de fiica sa în scopul plății unei facturi. Oricum, niciunul dintre documentele contabile prevăzute de art.11 alin.3 din OUG nr.28/1999 nu a putut fi prezentat în timpul controlului ceea ce prezumă lipsa acestora. Așadar, prezumția de legalitate a procesului-verbal nu a fost răsturnată.
Sub aspectul individualizării sancțiunii, învederează intimata că legiuitorul a apreciat fapte ca fiind gravă, acest gen de fapte fiind de natură a perturba colectarea veniturilor la bugetul de stat prin sustragerea de la plata impozitelor pentru sumele încasate.
Pe de altă parte, solicită instanței să aibă în vedere comportamentul petentei care nu a recunoscut săvârșirea faptei.
În apărare intimata a depus în copie fișa privind rezultatele controlului (f. 29), nota de prezentare (f. 30), procesul-verbal contestat (f. 30, 31), monetarul și raportul Z (f. 33), precum și nota explicativă din 10.11.2012 (f. 34).
La data de 27.05.2014 s-a dispus comunicarea unui exemplar de pe întâmpinare și înscrisurile atașate petentei.
În ședința publică de astăzi, constatând că inclusiv după emiterea unui mandat de aducere martora nu s-a prezentat, instanța a făcut aplicarea art.188 alin.3 C.proc.civ.
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
În fapt, prin procesul-verbal . nr._ încheiat de agenții constatatori la data de 10.11.2012, petenta a fost sancționată cu amendă contravențională în cuantum de 10.000 de lei, luându-se față de aceasta sancțiunea complementară a confiscării sumei de 46 lei și cea privind suspendarea activității pe o perioadă de 3 luni, reținându-se că, în urma controlului efectuat la punctul de vânzare cu amănuntul din C., Piața Brotăcei, s-a constatat existența sumei de 46 de lei neînregistrată de aparatul de marcat electronic fiscal, sumă rezultată ca diferență între monetarul întocmit și raportul zilnic al casei de marcat, faptă ce încalcă prevederile art.1 alin.2 din OUG nr.28/1999. Au învederat agenții constatatori că pentru suma respectivă nu au putut fi prezentate alte înscrisuri și nici nu a fost menționată în registrul casei de marcat.
Procesul-verbal a fost semnat de reprezentantul legal al petentei cu mențiunea că va formula obiecțiuni în termenul legal.
În drept, conform art.34 alin.1 din OG nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța verifică legalitatea și temeinicia procesului-verbal de contravenție, pronunțându-se și cu privire la sancțiunea aplicată de către agentul constatator prin acesta.
Sub aspectul legalității procesului-verbal contestat, verificând respectarea condițiilor de formă, instanța reține că acesta cuprinde mențiunile obligatorii prevăzute de art.17 din OG nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.
Potrivit articolului anterior menționat, lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constată și din oficiu.
Prin urmare, textul legal se referă la absența totală din cuprinsul procesului-verbal a sediului persoanei juridice, iar nu doar la indicarea greșită a acestuia astfel cum este cazul în speță. Într-adevăr, deși în certificatul de înregistrare sediul social al petentei apare ca fiind în ., ., jud. Tulcea, în procesul-verbal de contravenție s-a menționat satul Baia, com. Baia, ., jud. Tulcea.
Nefiind vorba de o lipsă a sediului în sensul art.17, constată totuși instanța că neregularitatea se încadrează în dispozițiile art.16 alin.6 – mențiuni obligatorii ale procesului-verbal în cazul persoanei juridice: în situația în care contravenientul este persoană juridică în procesul-verbal se vor face mențiuni cu privire la denumirea, sediul, numărul de înmatriculare în registrul comerțului și codul fiscal ale acesteia, precum și datele de identificare a persoanei care o reprezintă.
Astfel cum se arată într-o jurisprudență constantă a instanțelor, mențiunile obligatorii prevăzute la art.16 alin.1 și 6 din OG nr.2/2001 (printre care și menționarea corectă a sediului persoanei juridice) nu sunt sancționate expres cu nulitatea procesului-verbal însă aceasta poate interveni în condițiile prevăzute de art.105 alin.2 teza I C.proc.civ., doar în măsura în care a) actul este întocmit cu nerespectarea formelor legale sau de un funcționar necompetent; b) s-a pricinuit părții o vătămare și c) vătămarea nu poate fi înlăturată decât prin anularea actului. Din interpretarea per a contrario a tezei finale a art.105 alin.2 rezultă că, în măsura în care nu este o nulitate expresă, ci una virtuală, cel care o invocă trebuie să dovedească o vătămare.
În speță însă este evident că nu poate fi vreo vătămare din moment ce procesul-verbal a fost înmânat petentei la data de 10.11.2012 evitându-se o eventuală imposibilitate de comunicare a acestuia prin poștă ori alte mijloace. Prin urmare, încă de la data încheierii acestuia petenta a luat la cunoștință de fapta reținută în sarcina sa fiind în măsură să introducă prezenta plângere pentru ca o instanță independentă și imparțială să aprecieze asupra temeiniciei procesului-verbal contestat. Oricum, petenta nu invocă și nici nu dovedește vreo vătămare sub acest aspect, motiv pentru care instanța constată că procesul-verbal este legal întocmit din punct de vedere formal.
Referitor la îndeplinirea condițiilor de fond, potrivit art.1 alin.1 și 2 din OUG nr.28/1999, operatorii economici care efectuează livrări de bunuri cu amănuntul, precum și prestări de servicii direct către populație sunt obligați să utilizeze aparate de marcat electronice fiscale și, de asemenea, au obligația să emită bonuri fiscale cu aparate de marcat electronice fiscale și să le predea clienților, nerespectarea acestei obligații fiind contravenție conform art.10 lit.b - constituie contravenții următoarele fapte dacă, potrivit legii penale, nu sunt considerate infracțiuni: b) […] neemiterea bonului fiscal pentru toate bunurile livrate sau serviciile prestate […], sancționată potrivit art.11 alin.1 lit.b cu amendă contravențională de la 8.000 lei la 10.000 lei.
De asemenea, pe lângă amenda contravențională, sumele găsite la punctele de vânzare a bunurilor sau de prestare a serviciilor aparținând operatorilor economici prevăzuți la art.1 alin.1, care nu pot fi justificate prin datele înscrise în documentele emise cu aparate de marcat electronice fiscale […] sunt considerate fără proveniență și se confiscă, făcându-se venit la bugetul de stat – art.11 alin.3.
Totodată, conform art.14 alin.2, nerespectarea de către operatorii economici a prevederilor art.10 lit.b, referitoare la neemiterea bonurilor fiscale pentru toate bunurile livrate sau serviciile prestate atrage și suspendarea activității unității pe o perioadă de 3 luni.
Față de descrierea faptei de către agentul constatator, instanța apreciază că aceasta se încadrează în textul legal menționat, sancțiunile aplicate fiind de asemenea legale prin raportare la limitele prevăzute de lege.
În privința temeiniciei procesului-verbal contestat, petenta susține în esență, fără însă a face vreo dovadă în acest sens, că suma de 46 de lei i-a fost adusă gestionarei de fata acesteia pentru a achita o factură.
Situația de fapt expusă de către petentă este contrazisă de probele administrate în cauză, în special nota explicativă întocmită cu ocazia controlului în care numita A. M. a declara expres că suma era rămasă de la vânzarea din ziua precedentă (aspect de asemenea nedovedit în cauză).
Prin urmare, față de diferența dintre monetar și raportul aparatului electronic fiscal (f. 33), instanța apreciază că petenta a săvârșit fapta reținută de agenții constatatori în sarcina sa, prezumția de legalitate și temeinicie a procesului verbal nefiind răsturnată în cauză.
Sub acest din urmă aspect, instanța are în vedere și jurisprudența Curții europene a drepturilor omului în materie. Astfel, într-o decizie de inadmisibilitate (H. și alții contra României), dar și în cauza N. G. contra României, Curtea reamintește că, în materie contravențională, art.6 par.2 nu se opune unui mecanism prin care procesul-verbal să beneficieze de prezumția de legalitate și temeinicie, prezumție față de care ar deveni aproape imposibilă reprimarea faptelor ce constituie contravenții (par.12).
Prezumția este una evident relativă, putând fi răsturnată prin administrarea oricărei probe prevăzută de legislația națională, instanțele având însă rolul de a cerceta dacă nu cumva prin aplicarea acesteia s-ar depăși ceea ce Curtea numește „limite rezonabile”.
În speță petenta s-a limitat la simple susțineri, nu a propus nici un mijloc de probă, instanța încuviințând chiar din oficiu proba cu martora A. M. pentru justa soluționare a cauzei. Așadar, deși petenta beneficiază de prezumția de nevinovăție, nu însemnă că sarcina probei revine în întregime intimatei, aceasta depunând oricum la dosar toate probele care au stat la baza întocmirii procesului-verbal contestat și care sunt în sensul săvârșirii de către petentă a faptei reținute în sarcina sa. Prin urmare, limitele la care face trimiterea instanța de contencios al drepturilor omului nu au fost depășite.
În legătură cu sancțiunile aplicate, petenta a fost sancționată cu amendă contravențională în cuantum de 10.000 de lei (maximul prevăzut de lege), confiscarea sumei de 46 lei pentru care nu s-au emis bonuri fiscale (art.11 alin.3) și suspendarea activității pe o perioadă de 3 luni (art.14 alin.2).
Având în vedere elementele prevăzute de art. 21 alin.3 din OG nr.2/2001, instanța apreciază că sancțiunea aplicată (amenda contravențională în cuantum de 10.000 de lei) este vădit disproporționată față de gravitatea faptei săvârșite, în condițiile în care, pe de-o parte, petenta era la acel moment o societate nou înființată (21.02.2012 – certificat de înregistrare fila 8), iar pe de altă parte, suma pentru care nu s-au emis bonuri a fost de doar 46 de lei. Oricum, instanța observă că din procesul-verbal de contravenție nu rezultă elementele care i-au determinat pe agenții constatatori să aplice amenda în cuatum maxim, fapta fiind evident de gravitate redusă.
În plus, sancțiunile complementare – confiscarea și suspendarea actuivității pe o perioadă de 3 luni – sunt suficiente din perspectiva instanței pentru ca petenta să conștientizeze pericolul social al faptei, astfel încât există premisa ca pe viitor să nu mai săvârșească contravenții.
Față de aceste considerente instanța va admite în parte plângerea contravențională, va dispune înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale în cuantum de 10.000 de lei aplicată prin procesul-verbal . nr._/10.11.2012 cu sancțiunea avertismentului și va menține celelalte dispoziții ale procesulu-verbal de contravenție.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Admite în parte plângerea contravențională formulată de petenta . SRL, cu sediul în com Baia, ., jud Tulcea, înregistrată la ORC sub nr J_, CUI_, în contradictoriu cu intimata A.N.A.F.-DIRECȚIA GENERALĂ REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE G.-ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE C., cu sediul în mun C., . 18, jud Contanța.
Dispune înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale în cuantum de 10.000 de lei aplicată prin procesul-verbal . nr._/10.11.2012 cu sancțiunea avertismentului.
Menține celelalte dispoziții ale procesulu-verbal de contravenție.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 13.06.2014.
PREȘEDINTE GREFIER
V. M. C. F.
Red jud VM /18.07.2014
Tehnored gref FC/21.07.2014
Com.
- ;
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 09/2014.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 2357/2014.... → |
|---|
