Pretenţii. Sentința nr. 2139/2014. Judecătoria CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2139/2014 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 27-02-2014 în dosarul nr. 29295/212/2013
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA C.
SECTIA CIVILĂ
DOSAR NR._
SENTINTA CIVILA NR. 2139/2014
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 27.02.2014
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN
PREȘEDINTE: R. M. D.
GREFIER: R. GALIU
Pe rol soluționarea cauzei civile având ca obiect pretenții, acțiune formulată de reclamant . ALIMENTARE SRL cu sediul in sector 1, București, .), nr. 164, în contradictoriu cu pârât . cu sediul in CONSTANTA, ., nr. 12, ..
La apelul nominal făcut în ședință publică se constata lipsa părtilor.
Procedura este legal îndeplinită.
Prezenta actiune este timbrata cu taxa judiciara de timbru in valoare de 200 lei ron anulata si atasata la dosarul cauzei.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședința care învederează instanței urmatoarele: procedura este legal îndeplinită.
Instanta constata ca nu s-a solicitat judecarea cauzei in lipsa părților, si in temeiul art. 411 alin. 1 pct. 2 Cod procedura civila dispune suspendarea cauzei.
Instanta revien asupra dispozitiei de suspendare a cuazei avand in vedere a s-a solicitat solutionarea cauzei făr dezbateri.
Instanta constata a este competenta sa solutineze cauza in temeiul art. 1027 Cod procedura civila si art. 107 alin. 1 Cod procedura civila.
Instanta încuviințează pentru reclamanta proba cu înscrisuri in temeiul art. 258 Cod procedura civila cu aplicarea art. 255 Cod procedura civila.
Instanta constată împrejurările de fapt si de drept ca fiind lămurite si închide dezbaterile in baza art. 394 Cod procedura civila.
INSTANȚA
Deliberand asupra cauzei civile de fata, constata urmatoarele:
Prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei Constanta la data de 30.10.2013 sub nr._, reclamanta S.C. I. D. Produse Alimentare S.R.L., a chemat in judecata parata S.C. K. T. S.R.L., solicitand instantei ca, prin hotararea ce o va pronunta, sa oblige parata la plata sumei 3.102,48 lei reprezentand debit restant, cu cheltuieli de judecata.
In fapt, reclamanta a aratat ca a vandut bunuri paratei, pentru care a emis facturi fiscale, insa parata nu a achitat contravaloarea acestora, desi nu a facut nicio obiectiune referitoare la aceseta.
In drept au fost invocate dispozitiile art. 1025-1032 C proc civ.
In dovedirea actiunii, reclamanta a depus in copie urmatoarele inscrisuri: factura fiscala, certificat constatator O.R.C..
Cererea a fost legal timbrata cu 200 lei taxa judiciara de timbru.
Parata, legal citata, nu a depus intampinare si nu s-a prezentat la termenul de judecata.
In cauza a fost administrata proba cu inscrisuri.
Analizand lucrarile din dosar, instanta retine urmatoarele:
Reclamanata a emis catre parata factura fiscala . nr._/13.06.2013 pentru suma de 9.842,08 lei (fila 13).
Instanta constata ca reclamanta si-a intemeiat in drept cererea pe dispozitiile art. 1025- 1032 C proc civ, privind cererile cu valoare redusa.
In raport de obiectul cauzei, respectiv obligarea paratei la plata sumei de 3.102,48 lei, cererea intemeiata pe dispozitiile art. 1025 este admisibila.
Avand in vedere prevederile art. 1350 alin. 1 si 2 C. civ. conform carora orice persoana trebuie sa-si execute obligatiile pe care le-a contractat, iar atunci cand, fara justificare nu isi indeplineste aceasta indatorire, este raspunzatoare de prejudiciul cauzat celeilalte parti si este obligata sa repare acest prejudiciu, in conditiile legii, instanta apreciaza ca, in cauza, sunt pe deplin indeplinite conditiile raspunderii civile contractuale in ceea ce priveste parata, respectiv existenta unei fapte ilicite a acesteia, existenta unui prejudiciu patrimonial, raportul de cauzalitate intre fapta ilicita si prejudiciu, precum si vinovatia celui care savarseste fapta ilicita.
Astfel, existenta unei fapte ilicite a paratei consta in nerespectarea unor obligatii contractuale si anume aceea de a achita integral si la scadenta contravaloarea bunurilor furnizate de reclamanta conform facturii fiscale mentionate.
Contractul de vanzare reprezinta un act juridic consensual potrivit art. 1178 C.civ. – Libertatea formei - ˝Contractul se incheie prin simplul acord de vointe al partilor daca legea nu impune o anumita formalitate pentru incheierea sa valabila˝.
Factura fiscala este un inscris sub semnatura privata care face dovada in legatura cu existenta actului juridic incheiat de parti si cu executarea operatiunii care constituie obiectul actului juridic.
Potrivit art. 277 alin. 2 C.proc.civ. – Inscrisurile intocmite de profesionisti – inscrisul nesemnat, dar utilizat in mod obisnuit in exercitziul activitatii unei intreprinderi pentru a constata un act juridic, face dovada curpinsului sau, cu exceptia cauzei in care legea impune forma scrisa pentru insasi dovedirea actului juridic
Prin urmare, factura fiscala in cauza reprezinta inscrisul ad probationem al contractului incheiat de parti, aceasta fiind comunicata paratei la momentul predarii bunurilor conform dovezilor depuse la dosar, fiind semnata si stampilata.
Potrivit art. 1350 alin. 1 si 2 din C. civ. 2011 conform carora orice persoana trebuie sa-si execute obligatiile pe care le-a contractat, iar atunci cand, fara justificare nu isi indeplineste aceasta indatorire, este raspunzatoare de prejudiciul cauzat celeilalte parti si este obligata sa repare acest prejudiciu
In ceea ce priveste vinovatia paratei, instanta constata ca se stabileste o prezumtie de culpa in sarcina acesteia prin simplul fapt al neexecutarii unei obligatii contractuale, prezumtie relativa, care, insa, in cauza, nu a fost rasturnata de catre aceasta.
Totodata, instanta retine ca, prin inscrisurile administrate in cauza, reclamanta a facut dovada existentei unui contract valabil si a executarii propriilor obligatii, afirmand in acelasi timp neexecutarea obligatiilor de catre parata.
Parata, desi avea sarcina de a dovedi ca si-a executat propriile obligatii, nu a depus niciun inscris si nu a administrat nicio proba din care sa rezulte ca a achitat in termen obligatiile in cauza, fapt care va avea ca si efect ramanerea in fiinta a prezumtiei relative a neexecutarii obligatiei de plata.
Pe cale de consecinta, instanta apreciaza ca actiunea este intemeiata si va obliga parata la plata catre reclamanta a sumei de 3102,48 lei, reprezentand debit restant.
Avand in vedere dispozitiile art. 453 C.pr.civ. si art 1031 C proc civ, instanta constata ca parata a pierdut procesul, totodata, conform principiului disponibilitatii, instanta retine ca reclamanta a solicitat prin cerere, restituirea cheltuielilor de judecata, iar la dosar exista efectuarii efective a cheltuielilor.
In consecinta, instanta va obliga obliga parata la plata catre reclamanta a cheltuielilor de judecata in cuantum total de 200 lei, constand in taxa judiciara de timbru.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE
Admite cererea formulată de reclamant . ALIMENTARE SRL cu sediul in sector 1, București, .), nr. 164, în contradictoriu cu pârât . cu sediul in CONSTANTA, ., nr. 12, ..
Obliga parata la plata catre reclamanta a sumei de 3102,48 lei, reprezentand debit restant.
Obliga parata la plata catre reclamanta a cheltuielilor de judecata in cuantum total de 500 lei, constand in taxa timbru judiciar (200 lei).
Executorie.
Cu drept de apel in termen de 30 zile de la data comunicarii.
Pronuntata in sedinta publica, astazi, 27.02.2014.
P., GREFIER,
R. M. D. R. GALIU
Red. jud. R.M.D./4ex/03.04.2014
Gref. R..G./02.04.2014/emis 2 comunicari .
| ← Obligaţie de a face. Sentința nr. 2651/2014. Judecătoria... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 2014/2014.... → |
|---|
