Pretenţii. Sentința nr. 8713/2014. Judecătoria CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 8713/2014 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 29-08-2014 în dosarul nr. 4079/212/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA C.
SECȚIA CIVILĂ
Operator de date cu caracter personal nr. 3047
SENTINȚA CIVILĂ NR.8713
Ședința din camera de consiliu din data de 29.08.2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: M.-I. S.
GREFIER: C. A.
Pe rol judecarea cauzei civile, având ca obiect pretenții – cerere cu valoare redusă, formulată de reclamantul R. AUTONOMĂ DE DISTRIBUIRE A ENERGIEI TERMICE C. în contradictoriu cu pârâtul J. I..
La apelul nominal făcut în ședința din camera de consiliu se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care:
Instanța constată că pârâta nu a formulat întâmpinare.
Instanța, în temeiul art.131 alin.1 Cod procedură civilă, constată că este competentă teritorial, material și general să judece cauza raportat la art.94 alin.1 lit.j, art.107 și 1027 Cod procedură civilă.
Instanța, în temeiul art.238 Cod procedură civilă stabilește durata procesului cu finalitate la acest termen de judecată.
Instanța având în vedere dispozițiile art.1029 Cod procedură civilă, conform cărora procedura cu privire la cererile cu valoare redusă este scrisă și se desfășoară în întregul ei în camera de consiliu, față de înscrisurile depuse de reclamantă, nu apreciază a fi necesară prezența părților, astfel încât, față de împrejurările cauzei, nu sunt necesare dezbateri orale.
Nemaifiind alte cereri de formulat, chestiuni prealabile de discutat, ori excepții de invocat, instanța va păși la încuviințarea și administrarea probelor.
Instanța în conformitate cu dispozițiile art.255 Cod procedură civilă, apreciază proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei ca fiind admisibilă și concludentă, în temeiul dispozițiilor art.258 Cod procedură civilă încuviințează această probă. Constată proba administrată.
Instanța, potrivit art.390 Cod procedură civilă, constatând că nu mai sunt cereri, excepții procesuale, apărări sau alte incidente care nu au fost soluționate în cursul procesului, constată cercetarea judecătorească încheiată.
Instanța, consideră că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și de drept ale cauzei, astfel că în temeiul art.394 alin.1 Cod procedură civilă închide dezbaterile în fond și reține cauza pentru soluționarea fondului.
INSTANȚA:
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 14.02.2014, sub nr._, reclamanta R. AUTONOMĂ DE DISTRIBUIRE A ENERGIEI TERMICE C. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul J. I., obligarea acestuia la plata sumei de 531,06 lei reprezentând contravaloare facturi fiscale energie termică aferentă perioadei 30.11.2012 – 30.04.2013, precum și la plata sumei de 12,17 lei reprezentând dobândă legală penalizatoare calculată pentru perioada 31.12.2012 – 30.04.2013. Totodată, reclamanta a solicitat cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamanta a susținut că între părți a fost încheiat contractul de furnizare a energiei termice pentru încălzire și prepararea apei calde nr. 2686A/12.10.1999 în temeiul căruia reclamanta și-a îndeplinit obligațiile contractuale, în sensul că a furnizat energie termică pentru încălzire și apă caldă de consum. Pentru furnizarea acestor servicii, reclamanta a emis facturile fiscale nr._/30.11.2012,_/31.12.2012,_/31.01.2013,_/28.02.2013,_/31.03.2013 și_/30.04.2013.
Reclamanta a mai arătat că neachitarea de către consumator, în termen de 15 zile de la data scadenței facturilor emise atrage penalități de întârziere, stabilite conform clauzelor contractuale și a dispozițiilor legale în materie.
În drept cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 969 și 970 C.civ., ale Legii 325/2006, Ordinului 91/2007, Legii 51/2006, precum și pe dispozițiile art. 1025 și următoarele din Cod de procedură civilă privind cererile de valoare redusă.
Reclamanta nu a solicitat dezbateri orale.
În probațiune, reclamanta a atașat copii de pe următoarele înscrisuri: contract de furnizare a energiei termice nr. 2686A/12.10.1999, extras de cont, somație cu conținut declarat nr._.2/03.06.2013, copii ale facturilor emise și neachitate, fișe contabile.
Cererea a fost legal timbrată cu 50 lei taxă judiciară de timbru, conform art. 6 alin. 1 din O.U.G. 80/2013.
Pârâtul a formulat răspuns la cererea de chemare în judecată în termenul prevăzut de art. 1029 alin. 4 C.proc.civ. prin care a arătat că nu datorează suma de 531,06 lei cu penalitățile aferente. În susținerea afirmației sale, pârâtul a arătat că la data de 14.09.2012 a solicitat reclamantei eliberarea avizului pentru deconectare/debranșare, sens în care a depus anexele prevăzute de lege, cererea sa fiind înregistrată cu nr. B18991. Arată pârâtul că, întrucât de la registratură i s-a comunicat verbal că nu se aprobă debranșări parțiale, a depus notificarea nr. B18993/14.09.2012 prin care a anunțat încetarea contractului individual de furnizare a energiei termice nr. 2686A/12.10.1999. Pârâtul a mai arătat că deoarece nu a primit nici un răspuns în termen de 30 de zile de la depunerea cererii nr. B18991/14.09.2012 și a notificării nr. B18993/14.09.2012, a procedat la debranșarea individuală și a depus adresa nr. B21921/19.10.2012 prin care a solicitat reclamantei să constate debranșarea și prin urmare să nu mai emită facturi pentru energie termică și apă caldă începând cu data de 01.11.2012.
Pârâtul a mai precizat că la începutul lunii noiembrie 2012, o echipă RADET s-a deplasat la imobilul său unde a constatat tacit debranșarea, însă reclamanta a continuat să emită facturi de energie termică pentru conducta de intrare a energiei termice din subsolul imobilului. Pârâtul a mai precizat că semnătura de primire de pe facturi nu aparține nici unui membru al familiei sale.
Pârâtul a depus la dosar, în fotocopie, următoarele înscrisuri: cerere pentru eliberare aviz pentru deconectare/debranșare nr. B18991/14.09.2012, declarație din care rezultă că nu înregistrează facturi neachitate către RADET, acordul vecinilor privind debranșarea, notificare înregistrată sub nr. B18993/14.09.2012, notificare nr. B21921/19.10.2012, răspuns RADET nr. B18993/03.10.2012, precum și un număr de 3 facturi fiscale.
Reclamanta a răspuns apărărilor formulate de către pârât, solicitând, în esență, respingerea acestora ca netemeinice.
Instanța a încuviințat proba cu înscrisuri.
Conform art. 1025 C.proc.civ.: „(1) Prezentul titlu se aplica atunci când valoarea cererii, fără a se lua în considerare dobânzile, cheltuielile de judecata și alte venituri accesorii, nu depășește suma de 10.000 lei la data sesizării instanței. (2) Prezentul titlu nu se aplica în materie fiscală, vamală sau administrativă și nici în ceea ce privește răspunderea statului pentru acte sau omisiuni în cadrul exercitării autorității publice. (3) De asemenea, prezenta procedură nu se aplica cererilor referitoare la: a) starea civila sau capacitatea persoanelor fizice; b) drepturile patrimoniale născute din raporturile de familie; c) moștenire; d) insolvența, concordatul preventiv, procedurile privind lichidarea societăților insolvabile și a altor persoane juridice sau alte proceduri asemănătoare; e) asigurări sociale; f) dreptul muncii; g) închirierea unor bunuri imobile, cu excepția acțiunilor privind creanțele având ca obiect plata unei sume de bani; h) arbitraj; i) atingeri aduse dreptului la viața privată sau altor drepturi care privesc personalitatea.”
Instanța reține că în speță sunt aplicabile dispozițiile titlului X din codul de procedură civilă privind cererile de valoare redusă, întrucât creanța pretinsă de reclamantă este sub nivelul de_ lei și nu este incident niciunul din cazurile de excepție prevăzute de alin. 2 și 3 ale art. 1025 C.proc.civ.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarea situație de fapt:
Între reclamanta R. AUTONOMĂ DE DISTRIBUIRE A ENERGIEI TERMICE C., în calitate de furnizor, și pârâtul J. I., în calitate de consumator, a fost încheiat contractul de furnizare a energiei termice nr. 2686A/12.10.1999.
Pentru furnizarea energiei termice pentru încălzire și apă caldă de consum, reclamanta a emis factura fiscală nr._/30.11.2012, scadentă la 09.01.2013, în cuantum de 264,94 lei, factura fiscală nr._/31.12.2012 scadentă la 04.02.2013, în cuantum de 51,30 lei, factura fiscală nr._/31.01.2013, scadentă la data de 02.03.2013, în cuantum de 71,46 lei, factura fiscală nr._/28.02.2013, scadentă la data de 07.04.2013, în cuantum de 55,48 lei, factura fiscală nr._/31.03.2013, scadentă la data de 08.05.2013 în cuantum de 55,97 lei, precum și factura fiscală nr._/30.04.2013, scadentă la data de 04.06.2013, în cuantum de 44,08 lei
În drept, instanța constată următoarele:
I. Potrivit art. 969 C.civ., convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante.
Contractul de furnizare a energiei termice nr. 2686A/12.10.1999 reprezintă un contract sinalagmatic. Fiecare dintre părțile din litigiu s-a obligat în considerarea contraprestației celeilalte părți. Astfel, reclamanta și-a asumat obligația de a furniza energie termică pentru încălzire și prepararea apei calde în considerarea prețului pe care îl va primi de la pârât, preț pe care acesta nu a înțeles să îl achite pentru serviciile ce i-au fost furnizate în perioada 30.11._13.
Instanța reține că obligația de a plăti o sumă de bani este o obligație de a face, iar creditorului acestei obligații, în vederea obținerii executării acesteia prin intermediul unei acțiuni în justiție, nu-i revine decât sarcina de a proba existența contractului și executarea propriilor obligații, urmată de afirmarea neexecutării obligației debitorului, acestuia din urmă revenindu-i sarcina de a dovedi prin chitanțe de plată faptul că între cele două entități nu mai exista nici o obligație valabilă, aceasta fiind stinsă anterior prin plată.
În cauza de față, reclamanta, prin înscrisurile depuse la dosar, a făcut dovada existenței unui contract valabil și executarea propriilor obligații, afirmând în același timp neexecutarea obligațiilor de către pârât.
În ceea ce privește cuantumul acestui debit – 531,06 lei, instanța constată că reprezintă contravaloarea energiei termice pentru încălzire și apă caldă de consum furnizată în perioada 30.11.2012 – 30.04.2013, evidențiată de facturile fiscale pe care reclamanta le pretinde spre plată.
Analizând probele administrate în cauză, instanța apreciază că s-a făcut dovada existenței în patrimoniul reclamantei a unei creanțe certe, lichide și exigibile, care este constatată prin înscrisurile administrate la dosar.
Astfel, se constată caracterul cert al creanței, în conformitate cu dispozițiile art. 662 C.pr.civ., existența acesteia rezultând din înscrisurile menționate (contract de furnizare a energiei termice nr. 2686A/12.10.1999 însușit de părți prin semnătură și facturile fiscale emise în temeiul acestui contract), precum și caracterul lichid, astfel cum este stabilit de art. 662 C.pr.civ., câtimea creanței fiind determinată prin același act de creanță, opozabil pârâtului.
Apărările pârâtului constând în aceea că s-a debranșat de la sistemul RADET nu îl exonerează de la plata cotravalorii facturilor fiscale emise, întrucât nu a probat prin nici un înscris faptul că între cele două părți a încetat contractul de furnizare a energiei termice. Contractul în cauză, fiind un act bilateral, poate fi reziliat în același mod în care a fost încheiat, adică prin acordul de voințe al părților, dându-se eficiență principiului simetriei de formă. Cât privește încetarea contractului urmarea manifestării de voință doar a uneia din părți, acesta nu poate produce efecte decât dacă este supus controlului instanței de judecată.
Atât timp cât contractul valabil încheiat continuă să-și producă efectele, subzistă în sarcina ambelor părți îndeplinirea obligațiilor pe care acesta le incumbă.
Pe cale de consecință, instanța va admite cererea și va obliga pârâtul la plata către reclamantă a sumei 531,06 lei reprezentând contravaloare facturi fiscale scadente și neachitate.
II. În ceea ce privește capătul accesoriu al cererii de chemare în judecată – obligarea pârâtului la plata dobânzii legale penalizatoare în cuantum de 12,17 lei, instanța constată că părțile au prevăzut în contract o clauză penală cuprinsă în art. 8, potrivit căreia majorarea pentru neplata contravalorii consumurilor lunare este de 0,5% din valoarea facturată, pentru fiecare zi de întârziere. Instanța reține că, deși părțile au stipulat dobândă contractuală, reclamanta a solicitat prin cererea introductivă obligarea pârâtului la plata dobânzii penalizatoare legale. Dând eficiență principiului disponibilității părților în procesul civil coroborat cu principiul consensualismului ce guvernează actele juridice civile, instanța va admite și acest capăt de cerere și va obliga pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 12,17 lei cu titlu de dobândă legală penalizatoare calculată pentru perioada 31.12.2012 – 30.04.2013.
Față de soluția la care a ajuns instanța în urma deliberării, având în vedere dispozițiile art. 1031 alin. 1 C.proc. civ. care prevăd că partea care cade în pretenții va fi obligată, la cererea celeilalte părți, la plata cheltuielilor de judecată, instanța urmează să admită cererea reclamantei privind acordarea cheltuielilor de judecată. În acest sens, pârâtul va fi obligat la plata sumei de 50 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând taxă judiciară de timbru.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
JUDECĂTORIA, ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Admite cererea formulată de reclamanta R. AUTONOMĂ DE DISTRIBUIRE A ENERGIEI TERMICE C., cu sediul în C., ..14A, având J_ și CUI_, în contradictoriu cu pârâtul J. I., domiciliat în C., ., jud.C., având CNP_6 .
Obligă pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 531,06 lei, reprezentând contravaloare facturi fiscale energie termică aferentă perioadei 30.11.2012 – 30.04.2013, precum și a sumei de 12,17 lei reprezentând dobândă legală penalizatoare calculată pentru perioada 31.12.2012 – 30.04.2013, rezultate din contractul de furnizare a energiei termice nr. 2686A/12.10.1999.
Obligă pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 50 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Executorie.
Cu drept de apel, care se depune la Judecătoria C., în termen de 30 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 29.08.2014.
PREȘEDINTE GREFIER
M.-I. S. C. A.
Red.thred. Jud. M.I.S../22.09.2014
Tehnored. Gref.C.A./4 ex/01.09.2014
Comunicări./2 ex/22.09.2014
| ← Ordonanţă de plată - OUG 119/2007 / art.1013 CPC ş.u..... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 5833/2014.... → |
|---|
