Pretenţii. Sentința nr. 9956/2014. Judecătoria CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 9956/2014 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 01-10-2014 în dosarul nr. 4301/212/2013
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA C. – SECȚIA CIVILĂ
Operator de date cu caracter personal nr. 3047
Dosar nr._
Sentința civilă nr. 9956
Ședința publică din data de 01.10.2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE D.-A. S.
Grefier M. D.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamant R. A. DE DISTRIBUIRE A ENERGIEI TERMICE CONSTANTA și pe pârât A. DE P. E9, F9, având ca obiect pretenții.
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din 10.09.2014 și au fost consemnate în încheierea de ședință din acea dată, ce face parte integrantă din prezenta încheiere, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a dispus amânarea pronunțării la data de 17.09.2014, 24.09.2014 și la data de astăzi când, în aceeași compunere, a hotărât următoarele:
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei de fata, reține următoarele :
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de12.02.2013, sub nr. de dosar_, reclamanta R. AUTONOMĂ DE DISTRIBUIRE A ENERGIEI TERMICE C. a chemat în judecată pe pârâta ASOCIAȚIA DE proprietari E9, F9, solicitând instanței emiterea unei ordonanțe de plată privind obligarea acesteia la plata sumei de 6754,00 lei reprezentând contravaloare facturi pentru perioada 30.04._12, a sumei de 1578,88 lei cu titlu de penalități de întârziere pentru perioada 31.07._12, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii, creditoarea a arătat că la data de 29.04.1999 între ea, în calitate de furnizor și pârâtă, în calitate de utilizator, s-a încheiat contractul de furnizare a energiei termice nr. 1273A având ca obiect furnizarea energiei termice pentru încălzire și pentru apă de consum. Pârâta avea obligația potrivit contractului, a prevederilor art. 38 lit. a) din Legea nr. 325/2006, art. 254 lit. a) din Ordinul nr. 91/2007 al Autorității Naționale de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărie Comunală pentru aprobarea Regulamentului cadru al serviciului public de alimentare cu energie termică, art. 41 alin. 4 lit. c), precum și art. 41 alin. 10 din Legea nr. 51/2006, de a achita facturile emise de furnizor, în modalitatea convenită prin contract.
În drept, cererea a fost întemeiatã pe disp. art. 969, 970 Cod civil, Legea nr. 325/2006, Ordinul nr. 91/2007, Legea nr. 51/2006, OG nr. 5/2001.
În dovedirea cererii s-a solicitat proba cu înscrisuri.
La data de 07.03.2013 pârâta a depus întâmpinare prin care a susținut că creanța solicitată de reclamantă nu este certă, lichidă și exigibilă, solicitând efectuarea unei expertize contabile.
La termenul d judecată din data de 25.03.2013 reclamanta și-a modificat cererea de chemare în judecată sub aspectul cauzei, prin transformarea cererii într-o acțiune de drept comun. Totodată, reclamanta și-a majorat câtimea obiectului cererii la suma de_,81 lei, reprezentând:_,38 lei contravaloare facturi emise în perioada 30.11._13 și 4078,43 lei penalități de întârziere facturate pentru perioada 31.01._13.
Cererea de chemare în judecată a fost inițial timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 39 lei (f.33) și timbru judiciar 5 lei, apoi a fost completată taxa judiciară de timbru cu suma de 2629,00 lei (f.67).
În cauză a fost încuviințată și administrată pentru reclamantă proba cu înscrisuri și proba cu expertiză contabilă.
La termenul de judecată din data de 10.09.2014, reclamanta și-a diminuat cuantumul pretențiilor, solicitând obligarea pârâtei doar la plata sumei de 5041,18 lei reprezentând penalități de întârziere facturate pentru perioada 31.01._13, precum și la plata cheltuielilor de judecată, învederând că pârâta a achitat debitul principal, respectiv suma de_,38 lei.
Analizând actele și lucrările dosarului, în raport de cererea precizată, instanța reține următoarele:
În fapt, între creditoarea R. AUTONOMĂ DE DISTRIBUIRE A ENERGIEI TERMICE C. și debitoarea ASOCIAȚIA DE PROPRIETARI E9, F9, s-a încheiat contractul de furnizare a energiei termice pentru încălzire și prepararea apei calde nr. 1273A/29.04.1999 (f.24-25), prin care reclamanta s-a obligat să furnizeze pârâtei energie termică, acesta din urmă obligându-se, la rândul ei, să plătească contravaloarea energiei termice furnizate.
Pentru energia termică furnizată, reclamanta a emis în perioada 29._.05.2012 facturile fiscale nr._/29.02.2012,_/31.03.2012,_/30.04.2012,_/31.05.2012,_/30.06.2012,_/31.07.2012,_/31.08.2012,_/30.09.2012,_/31.10.2012,_/30.11.2012,_/31.12.2012,_/31.01.2013, parte din ele recunoscute la plată de debitoare prin semnarea și ștampilarea lor de către reprezentantul său legal.
Pentru perioada 30.11.2012 – 28.02.2013 expertul contabil L. M. A. a calculat debitul datorat de pârâtă ala suma de_,44 lei, achitat parțial de pârâtă, debitul restant fiind de_,98 lei reprezentând: 7966,60 lei contravaloare factură_/31.01.2013 și_,38 lei contravaloare factură_/28.02.2013. Totodată, expertul a stabilit că din evidențele reclamantei și anume anexele la facturile emise în perioada 31.01._13, penalitățile datorate de pârâtă sunt în cuantum de 5041,18 lei, neexistând nicio plată pentru achitarea debitului.
În drept, instanța reține că, potrivit dispozițiilor art. 969 Cod civil, convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante. Așa cum reclamanta și-a îndeplinit obligația de furnizare a energiei termice asumate prin contract, tot astfel pârâta avea obligația corelativă de plată a contravlorii energiei termice.
Instanța mai reține că în cazul obligațiilor de a da, cum este și obligația de plată a unei sume de bani, creditorul are obligația de a dovedi existența creanței, debitorului revenindu-i proba stingerii acesteia prin plată sau prin altă modalitate, în caz contrar prezumându-se o culpă a acestuia din urmă în neexecutarea obligației.
Instanța apreciază că reclamanta a făcut dovada în cauză a furnizării energiei termice către pârâtă, precum și a unei creanțe certe lichide și exigibile în cuantum de 5041,18 lei reprezentând penalități de întârziere pentru perioada 31.01._13, aceasta rezultând din contract și din facturile emise, debitul fiind confirmat prin raportul de expertiză efectuat în cauză.
Astfel, din art. 8 din contractul de furnizare a energiei termice încheiat de părți, instanța reține că s-a stipulat clauza penală potrivit căreia, neachitarea facturii în termen de 30 de zile de la data scadenței atrage penalități de întârziere de 0,05% pe zi din valoarea facturată, pentru fiecare zi de întârziere.
Așadar, obligația de plată a penalităților de către debitor izvorăște din contractul semnat de debitoarea-beneficiară, facturile fiind un instrument contabil care individualizează creanța (caracter cert și lichid) și stabilesc scadența (caracter exigibil), astfel că obligația rezultă din contract, iar caracterul cert, lichid și exigibil rezultă din facturi, în cuprinsul acestora fiind trecut și cuantumul penalităților datorate de debitoare.
Pârâta debitoare nu a făcut dovada plății penalităților de întârziere și nici nu a dovedit o cauză exoneratoare de răspundere civilă, astfel că instanța apreciază pretențiile reclamantei ca fiind întemeiate.
Instanța nu poate avea în vedere susținerile pârâtei în sensul că nu s-a făcut dovada debitului, în condițiile în care parte din facturi au fost însușite la plată de către pârâtă prin aplicarea semnăturii și a ștampilei de către reprezentantul legal al acestei și nicio factură emisă pe numele acesteia nu a fost contestată într-un termen rezonabil, până la declanșarea litigiului.
Pentru aceste motive, instanța va admite acțiunea reclamantei, astfel cum a fost precizată și va obliga pârâta să plătească reclamantei suma de 5041,18 lei cu titlu de penalități de întârziere aferente perioadei 31.01._13
În temeiul art. 453 alin. (1) C. proc. civ., reținând culpa procesuala a pârâtei în declanșarea prezentului litigiu, prin achitarea debitului cu întârziere, după declanșarea litigiului, instanța o va obliga pe aceasta, la plata către creditoare și a sumei de 2553,35 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând: 1748,35 lei taxă judiciară de timbru în cuantumul solicitat de reclamantă, potrivit principiului disponibilității, 5 lei timbru judiciar și 800 lei onorariu expert, conform dovezilor de plată existente la dosar.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite acțiunea formulată de reclamanta R. AUTONOMĂ DE DISTRIBUIRE A ENERGIEI TERMICE C., cu sediul în Constanta, .. 14A, J. C., având J_, CUI_, în contradictoriu cu pârâta ASOCIAȚIA DE PROPRIETARI E9, F9, cu sediul în Constanta, ., ., astfel cum a fost precizată.
Obligă pârâta să plătească reclamantei suma de 5041,18 lei cu titlu de penalități de întârziere aferente perioadei 31.01._13.
Obligă pârâta să plătească reclamantei suma de 2553,35 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând: 1748,35 lei taxă judiciară de timbru, 5 lei timbru judiciar și 800 lei onorariu de expert.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 01.10.2014.
PREȘEDINTE,GREFIER,
D.-A. S. M. D.
Red.jud. D.A.S./28.01.2015 /4ex
Tehnored. M.D./
Emis 2 comunicări la data de .
| ← Sechestru asigurător. Sentința nr. 7592/2014. Judecătoria... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 18/2014.... → |
|---|
