Revocare donaţie. Sentința nr. 15/2014. Judecătoria CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 15/2014 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 15-12-2014 în dosarul nr. 17230/212/2013*
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA C. – SECȚIA CIVILĂ
Operator de date cu caracter personal nr. 3047
Dosar nr. _
SENTINȚA CIVILĂ NR._
Ședința publică din data de 15 decembrie 2014
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: M. R. Z.
GREFIER: F. M.
Pe rol, soluționarea cauzei civile având ca obiect revocare donație revocare clauza testamentara, cerere formulată de reclamantele G. S. (CNP_) cu domiciliul în C. . nr. 15 . și G. L.-E. (CNP_) cu domiciliul în C. . nr. 15 .. A . în contradictoriu cu pârâta Z. E. ( CNP_) cu domiciliul în C. .. 145 județul C. și domiciliul procesual ales în C. . nr. 2 . la cabinet avocat A. Z..
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 08.12.2014 și au fost consemnate în încheierea de ședință din acea dată, încheiere ce face corp comun cu prezenta hotărâre pentru când instanța pentru a da posibilitatea părților să depună concluzii scrise a dispus amânarea pronunțării la data de 15.12.2014, când s-a dat următoarea soluție.
I N S T A N T A
Asupra acțiunii civile de față:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr_ reclamanta G. S. și G. L. E. în contradictoriu cu pârâta Z. E. au solicitat revocarea clauzei testamentare referitoare la uzufructul viager al imobilului situat în .. 145 din municipiul C. lăsat pârâtei Z. E. pentru ingratitudine la adresa memoriei testatorului Z. V. C..
În sustinerea acțiunii reclamantele au arătat în esență că imobilul situat în .. 145 a fost lăsat în întregime de către mama reclamantelor autorului lor Z. V., cu condiția ca după moartea acestuia, imobilul să rămână în deplină proprietate reclamantelor.
Arată reclamantele că în aceeași zi la 21.04.2003 autorul lor Z. V. C. a procedat la întocmirea testamentului autentificat sub nr. 1174 prin care a dispus că “lasă la încetarea sa din viață, nepoatelor de soră G. S. și G. L.-E., imobilul situat în municipiul C., .. 145, iar în cazul în care s-ar căsători, lasă soției sale uzufructul viager al imobilul menționat”.
Reclamantele susțin că autorul lor punea un foarte mare preț pe comportament, pe respectul și afecțiunea pe care legatarele i le purta și mai ales pe faptul că acesta spera ca și pe viitor legatarele să aibă același comportament de respect și afecțiune.
Arată reclamantele că pârâta avea un comportament neprincipial și lipsit de afecțiune față de soțul acesteia care a generat neînțelegeri între aceștia, ducând în două rânduri la intenția declanșării divorțului, în anul 2006 și 2009.
Comportamentul neadecvat al pârâtei a culminat cu ziua în care autorul lor a suferit atacul cerebral, când nu știu din ce motive pârâta timp de două ore nu a chemat salvarea și nu a solicitat intervenția niciunui medic.
Comportamentul lipsit de afecțiune și respect al pârâtei a continuat și în perioada celor cinci zile și cinci nopți când autorul lor a fost internat la reanimare. Astfel reclamantele susțin că doar ele l-au supravegheat și i-au cumpărat medicația necesară, în timp ce pârâta nu a stat nici măcar o noapte alături de soțul ei, venind doar pe timpul zilei în vizită.
Arată reclamantele că după decesul autorului lor pârâtei i-au rămas sume foarte mari de bani, acesta i-a cumpărat cel mai ieftin sicriu, nu i-a cumpărat haine și cămașa noi, așa cum se obișnuiește și cum și-ar fi dorit autorul lor, acesta fiind foarte credincios și cu respectul tradițiilor strămoșești.
Reclamantele susțin că pârâta în mod sfidător și lipsit de respect nu i-a făcut la timp parastasele iar acestea au îndeplinit ritualurile creștine pe cheltuiala lor.
La mai puțin de două luni de la decesul soțului său, pârâta a sărbătorit în imobilul în care autorul lor a trăit un revelion de pomină, cu circa douăzeci de persoane, multe dintre acestea fiind dintre acelea pe care autorul lor nu le agrea și din cauza acestora avea scandaluri cu pârâta.
Arată reclamantele că scandalos este și faptul că a doua zi de la înmormântare, pârâta a ieșit cu roșu la poarta așteptându-și vizitatori.
În drept cererea a fost întemeiată pe art. 1069 pct. 2 lit b și 1070 Noul Cod Civil, art. 930-931 Vechiul Cod Civil.
Pârata legal citată a formulat intampinare prin care a solicitat respingerea actiunii ca neîntemeiată.
În motivare a arătat în esență că, prin prisma textului legal prevăzut de art. 1069 alin 2 lit b, motivele de fapt arătate în motivarea cererii de chemare în judecată nu sunt de natură să atragă revocarea clauzei testamentare pentru ingratitudie.
Arată pârâta că reclamantele sunt de rea credință fiind deranjate de faptul că pârâta este beneficiara testamentară a uzufructulului viager al imobilului în cauza și încearcă să o șicaneze prin diverse cereri de chemae în judecată, în speranța că va renunța la beneficiul legatului și că va părăsi imobilul unde domiciliază de atâția ani.
Pârâta arată că a fost căsătorită cu defunctul timp de aproape nouă ani de zile, începând cu data de 12.07.2013 ia testamentul a fost autentificat la data de 21.04.2003, adică cu aproape trei luni înaintea căsătoriei.
Pârâta susține că în condițiile în care ar fi existat neînțelegeri între aceștia defunctul ar fi avut posibilitatea revocării clauzei testamentare încă din timpul vieții acestuia.
Pârâta susține că în mod nereal afirmă reclamantele că nu a chemat salvarea timp de două ore, respectiv că nu i-ar fi cumpărat medicamentele necesare solicitate de personalul medical.
Astfel pârâta arată că între data internării soțului și până după înmormântare nu a mai fost la servici formulând cerere de concediu în acest sens.
În ceea ce privește îndeplinirea obligațiilor specifice înmormântării arată pârăta că a asigurat toate cele necesare în condiții de decență și bun simț, în raport cu posibilitățile financiare ale familiei. Parastasele au fost îndeplinite conform datinilor și tradițiilor creștinești.
În privința revelionului de pomină arată pârâta că nu este în concodanță cu realitatea, întrucât la acea petrecere au fost câteva persoane, inclusiv sora și cumnatul pentru ca aceasta să nu rămână singură în acele clipe grele.
În drept pârâta s-a întemeiat pe art. 205, art. 451 Cod proc civ.
La data de 14.10.2013 reclamantele au invocat excepția conexității raportat la existența unui alt dosar înregistrat pe rolul Judecătoriei C. sub nr._ .
La data de 17.12.2013 s-a invocat excepția necompetenței materiale a Judecătoriei C. raportat la obiectul cauzei revocare clauză testamentară.
Prin Sentința Civilă nr._/17.12.2013 pronunțată de Judecătoria C. s-a declinat soluționarea cauzei către Tribunalul C. ca urmare a admiterii excepției necompetenței materiale a Judecătoriei C..
Prin Sentința Civilă nr. 553/11.03.2014 pronunțată de Tribunalul C. s-a declinat soluționarea cauzei către Judecătoria C. ca urmare a admiterii excepției necompetenței materiale a Tribunalului C..
Prin Sentința Civilă nr. 2/31.03.2014 pronunțată de Curtea de Apel C. s-a constatat că în cauză competența materială de soluționare revine Judecătoriei C..
Cauza a fost înregistrată la Judecătoria C. sub nr._ .
Prin Încheierea din 26.05.2014 instanța a luat act de faptul că reclamantele nu mai insistă în excepția conexității.
Sub aspectul probatoriu instanța a încuviințat pentru reclamante și pârâtă: proba cu inscrisuri, proba cu interogatoriu si proba testimoniala.
Instanța a audiat martorii propuși de reclamante P. M. (fila 59) și G. C. (fila 60), respectiv martorii propuși de pârâtă O. V. (fila 61) și P. C.-D. (fila 62).
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța a reținut următoarele:
Prin testamentul autentificat sub nr 1174/21.04.2003 (fila 7) la BNP F. V., autorul părților Z. V.-C. a dispus ca la încetarea sa din viață, lasă nepoatelor de soră G. S. și G. L. E. imobilul situat în municipiul C., .. 145, județul C., iar în cazul în care se va căsători lasă soției sale, uzufructul viager al imobilului sus menționat. Arată că face acest ultim act de voință întrucât legatarele sale îl respectă îi acordă multă afecțiune și consideră că și pe viitor vor avea același comportament.
Reclamantele solicita revocarea clauzei testamentare pentru ingratitudine referitoare la uzufructul viager al imobilului situat în .. 145 din municipiul C.-lăsat pârâtei Z. E..
Raportat la data întocmirii testamentului 21.04.2003 și la obiectul cauzei, instanța constată că este aplicabil Codul Civil de la 1864.
Potrivit legii revocarea judecătorească a legatului pentru ingratitudine poate fi pronunțată dacă legatarul a săvârșit următoarele fapte a) în timpul vieții testatorului art. 930 coroborat cu art. 831 pct. 1 și 2 Cod civil, atentat la viața testatorului, delicte, cruzimi sau injurii grave la adresa lui b) după moartea testatorului art. 931 Cod civil, injurie gravă făcută memoriei testatorului.
Doctrina a stabilit că numai în ultima ipoteză suntem în ipoteza unui caz de ingratitudine propriu zisă, fapta fiind săvârșită după ce liberalitatea a produs efecte.
Instanța nu poate reține susținerea reclamantelor cu privire la faptul că pârâta avea un comportament neprincipial și lipsit de afecțiune față de soțul acesteia care a generat neînțelegeri între aceștia, ducând în două rânduri la intenția declanșării divorțului, în anul 2006 și 2009.
În acest sens, doctrina a stabilit că dacă faptele de ingratitudine au fost săvârșite în timpul vieții testatorului el (și numai el) poate revoca legatul oricând, până în ultima clipă a vieții, indiferent de timpul care a trecut de la săvârșirea faptei și fără a avea nevoie de acțiune în justiție în acest sens.
În cazul de fața reclamantele nu au dovedit niciuna din condițiile prevăzute de lege pentru revocarea clauzei testamentare pentru ingratitudine referitoare la uzufructul viager al imobilului situat în .. 145 din municipiul C.-lăsat pârâtei Z. E..
Instanța nu poate reține susținerea reclamantelor cu privire la faptul că pârâta în mod sfidător și lipsit de respect nu i-a făcut la timp parastasele deoarece din declarația martorei P. M. propusă de reclamante reiese că pârâta a făcut parastasele separat de reclamante însă nu a fost invitată.
Din declarația martorului P. C. D. propus de pârâtă reiese că aceasta a avut un comportament ireproșabil după moartea soțului, aceasta a respectat tradițiile și obiceiurile creștinești, deoarece a făcut parastasele, fiind prezent și martorul la acestea iar pe parcursul spitalizării acestuia a fost prezentă.
Instanța nu poate reține susținerea reclamantelor cu privire la faptul că la mai puțin de două luni de la decesul soțului său, aceasta a sărbătorit în imobilul în care autorul lor a trăit un revelion de pomină, cu circa douăzeci de personae, întrucât din declarația martorului O. V. prezent la eveniment reiese că la petrecerea de revelion au fost cinci persoane apropiate, respective nașii de cununie, sora și cumnatul pârâtei arâtând că acel revelion nu a fost unul de bucurie ci a fost in memoria defunctului, de rememorare a amintirilor.
Instanța constată că reclamantele nu au dovedit că pârâta după moartea testatorului ar fi săvârșit acte care să reprezinte injurii grave aduse memoriei testatorului care să se încadreze în textul de lege prevăzut de art. 931 Cod civil.
Pentru aceste considerente instanța va respinge acțiunea reclamantelor ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge acțiunea formulată de reclamantele G. S.(CNP_) cu domiciliul în C. . nr. 15 .. A . si G. L.-E.(CNP_) cu domiciliul în C. . nr. 15 .. A . în contradictoriu cu pârâta Z. E. cu domiciliul în C. .. 145 județul C. și domiciliul procesual ales în C. . nr. 2 . . la cabinet avocat A. Z., ca neîntemeiată.
Cu drept de apel la Judecătoria C. in termen de 30 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică la data de 15.12.2014.
PREȘEDINTE, GREFIER,
M. R. Z. F. M.
Red. M.R.Z./ 19.12.2014.
tehnored.F.M/22.12.2014.
emis 3 comunicări..
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 06/2014.... | Succesiune. Sentința nr. 3970/2014. Judecătoria CONSTANŢA → |
|---|
