Actiune in raspundere contractuala. Sentința nr. 1137/2015. Judecătoria CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1137/2015 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 06-02-2015 în dosarul nr. 1137/2015
DOSAR NR._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA C.
SECTIA CIVILĂ
OPERATOR DE DATE CU CARACTER PERSONAL NR. 3047
SENTINȚA CIVILĂ NR. 1137
Ședința publică din data de 6 februarie 2015
Instanța de judecată constituită din:
Președinte: C. D.
Grefier: S. P.
Pe rol soluționarea cauzei civile privind pe reclamanta . SRL în contradictoriu cu pârâta . având ca obiect acțiune în răspundere contractuală – pretenții.
Dezbaterile și susținerile părților asupra fondului au avut loc în cadrul ședinței de judecată din data de 23 ianuarie 2015, fiind consemnate în încheierea de amânare a pronunțării de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, când, instanța, având nevoie de timp în vederea deliberării, a amânat pronunțarea la data de 30 ianuarie 2015, când, având nevoie în continuare de timp în vederea deliberării, a amânat pronunțarea pentru astăzi, când, în aceeași compunere, a deliberat următoarele:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei C. la data de 05.08.2013, sub nr._, reclamanta S.C. AL S. C. S.R.L. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta ., obligarea acesteia la plata sumei de_,08 lei reprezentând contravaloarea manoperei și a materialelor necesare reparației autovehiculului Ford Transit cu nr. de înmatriculare_, conform facturii . BLC nr._ din data de 29.03.2013, emisă de S.C. BLC Autohouse Leader SRL și devizul nr. 1026/04.02.2013, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea în fapt a cererii, reclamanta a arătat că autoturismul său, menționat anterior, a fost implicat într-un accident, la data de 23.12.2012, iar organele de poliție au încheiat procesul verbal . nr._, în cuprinsul căruia s-a menționat că „G. D. a condus autoturismul cu nr. de înmatriculare_, pe DN3, din direcția Ostrov către Cobadin, iar în timp ce efectua viraj sau întoarcere spre stânga, nu s-a asigurat corespunzător din spate, moment în care microbuzul cu_, care circula în spatele Opelului, a intrat în coliziune cu acesta”.
S-a mai arătat s-a constatat culpa exclusivă a conducătorului autoturismului Opel cu nr. de înmatriculare_ în producerea accidentului, motiv pentru care acesta a fost amendat cu suma de 280 lei și trei puncte de penalizare.
A mai menționat reclamanta că autoturismul conducătorului vinovat avea încheiată asigurare RCA cu pârâta, iar reclamanta a efectuat lucrările de reparație necesare la autovehiculul său la BLC Autohouse Leader SRL, efectuând plata serviciilor de reparație efectuate, ulterior formulând cerere de despăgubire la societatea pârâtă, care i-a răspuns reclamantei, prin adresa nr. 495/28.01.2013, în sensul că s-a respins la plată cererea de despăgubire deoarece, analizând declarațiile părților implicate, dinamica accidentului, documentele și planșele fotografice aferente avariilor de pe cele două autoturisme, s-a constatat că accidentul nu s–a produs din vina utilizatorului auto asigurat cu nr._ .
În drept, reclamanta a invocat dispozițiile art. 49,54 din Legea nr. 136/1995, art. 1349 Cod Civil.
În dovedirea pretențiilor formulate, reclamanta a solicitat proba cu înscrisuri, martori.
Cererea a fost legal timbrată cu taxa judiciară de timbru de 1534,55 lei, conform dovezilor de plată aflate la filele 4 și 25 din dosar.
Pârâta a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiuni ca neîntemeiată, arătând că la data evenimentului era în vigoare Ordinul nr. 14/2011.
Pe cale de excepție, au invocat excepția netimbrării cererii și excepția inadmisibilității, motivat de faptul că nu s-a respectat procedura informării în materie de mediere.
Pe fondul cauzei, a arătat că în baza poliței de asigurare RCA cu nr._ din 27.12.2012, s-a deschis dosarul de daune cu indicativul RA1522CT12, ajungându-se la concluzia că nu se poate acorda despăgubirea în acest dosar deoarece, din analiza dinamicii corespunzătoare avariilor constatate la cele două autovehicule, a rezultat că acestea nu sunt complementare, fiind specifice unui impact de tip perpendicular, sub un unghi aproximativ de 90 de grade, zona de impact-deformare de la autoturismul asigurat aflându-se în toată partea lateral stânga care provine din impactul frontal pe întreaga lățime a a autovehiculului păgubit.
Pârâta a arătat că s-a efectuat un raport de investigație de către inspectorul departamentului Antifraudă, efectuându-se cercetări, măsurători, analizându-se procesul verbal al poliției, declarațiile părților implicate.
A mai arătat că, potrivit raportului de investigație, accidentul a avut loc pe fondul circulației cu o viteză cu mult peste limita legală în localitate și a unei manevre de depășire neregulamentară de către conducătorul auto păgubit cu nr. de înmatriculare_, prin încălcarea marcajului de trecere pietoni și a marcajului longitudinal – linia continuă, surprinzând astfel asiguratul care conducea autovehiculul cu nr. de înmatriculare_, care a efectuat regulamentar o manevră de schimbare a direcției de mers la stânga, pe zona carosabilului unde marcajul continuu era întrerupt.
În drept, a invocat dispozițiile art. 205 C.proc.civ., Ordinul CSA 14/2011, art. 49, 54 din Legea nr._, art. 2223-2225 Cod Civil, OUG nr. 80/2013, OG nr. 32/1995, Legea nr. 115/2012, art. 193 alin.2 C.proc.civ.
În susținere, a solicitat proba cu înscrisuri, interogatoriu, expertiza tehnică auto.
Prin încheierea din data de 17.02.2014, instanța a luat act de faptul că pârâta nu mai invocă excepția netimbrării cererii, respectiv a respins excepția inadmisibilității cererii, pentru motivele menționate în cuprinsul încheierii.
În cursul cercetării judecătorești, instanța a încuviințat, la solicitarea părților, și a administrat proba cu înscrisuri și proba cu expertiza tehnică auto.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Conform raportului de expertiză efectuat de către expert S. M., la data de 23.12.2013, microbuzul Ford Transit cu nr. de înmatriculare_ rula pe DN3, pe raza localității Viișoara, din direcția Băneasa către Cobadin, iar în zona situată în dreptul intrării în curtea bisericii din localitate, carosabilul fiind asfaltat, în aliniament orizontal, fără declivități, valorile de trafic erau normale pentru ora respectivă, 11,15, calea de rulare era umedă, vizibilitatea bună, circulația fiind amenajată pe două sensuri, separate de o linie simplă continuă și întreruptă.
Expertul a precizat că anterior intrării în curtea bisericii, la o distanță de aproximativ 35 m, există o trecere de pietoni marcată și semnalizată regulamentar.
S-a mai constatat că, în fața autoturismului reclamantului, circula autoturismul Opel Astra cu nr. de înmatriculare_, condus de G. D., care, după trecerea de marcajul pietonal, s-a decis să intre în curtea bisericii, motiv pentru care a semnalizat și a început manevra de virare la stânga exact în momentul în care microbuzul s-a poziționat pe spațiul contrasensului, pentru efectuarea manevrei de depășire, împrejurare în care cele două autovehicule s-au ciocnit, microbuzul lovind autoturismul frontal cu colțul dreapta față partea laterală stânga a autoturismului, acestea deplasându-se spre partea stângă a carosabilului, motiv pentru care au ieșit pe acostament, ulterior microbuzul intrând cu partea dreaptă într-un pom.
Expertul a arătat că viteza celor două autoturisme nu reprezintă cauza determinantă a producerii accidentului, viteza estimată a microbuzului fiind de 41,83 km/h, iar viteza autoturismului era inferioară vitezei microbuzului.
A mai precizat expertul că conducătorul microbuzului a încălcat prevederile art. 120 alin.1 lit. j din HG nr. 1391/2006, privind aprobarea Regulamentului pentru aplicarea OUG nr. 195/2002, în timp ce conducătorul autoturismului a încălcat prevederile art. 116 alin.1 și 2 din HG nr. 1391/2006, privind aprobarea Regulamentului pentru aplicarea OUG nr. 195/2002.
Expertul a arătat că, pentru readucerea microbuzului la o stare tehnică corespunzătoare unei circulații în condiții optime pe drumurile publice, sunt necesare lucrări de reparații sau/și înlocuiri de piese, care totalizează suma de_,55 lei.
În răspunsul la obiecțiuni, expertul a menționat că autoturismul era în deplasare, iar conducătorul auto a semnalizat intenția de schimbare a direcției de deplasare, respectiv că efectuarea manevrei de virare în unghi de 90 de grade, respectiv părăsirea DN3 și ., se putea efectua în condiții de siguranță la o viteză de 30-35 km/h.
Față de concluziile expertului auto desemnat în cauză, ale polițistului care a întocmit procesul verbal de contravenție . nr._/23.12.2012 (fila 11) și raportul de investigație privind cauzele și împrejurările producerii accidentului efectuat în dosarul de daună nr. RA1522CT12, instanța reține incidența în cauză a dispozițiilor art. 28. alin. 2 din Normele aprobate prin Ordinul nr. 14/2011 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule, potrivit cu care în situația în care nu se poate stabili întinderea răspunderii fiecărei persoane, aceasta se va stabili în cote egale, în raport cu numărul părților implicate în accident, fiecare parte având dreptul la despăgubire în proporția în care nu s-a făcut răspunzătoare de producerea accidentului.
În aceste condiții, în care nu se poate determina matematic proporția culpei participanților la accident, dar se rețin conduite culpabile din partea ambilor conducători auto, în lipsa cărora accidentul nu s-ar fi produs în forma respectivă, instanța reține culpa comună, în proporții egale, a celor doi conducători auto.
Se mai reține că polița de asigurare nr._&19.07.2012 a fost încheiată după . NCC.
În drept, instanța reține că, potrivit art. 2223 NCC:
„ (1)În cazul asigurării de răspundere civilă, asigurătorul se obligă să plătească o despăgubire pentru prejudiciul de care asiguratul răspunde potrivit legii față de terțele persoane prejudiciate și pentru cheltuielile făcute de asigurat în procesul civil.
(2) Prin contractul de asigurare părțile pot conveni să cuprindă în asigurare și răspunderea civilă a altor persoane decât contractantul asigurării.”
Conform art. 2224 NCC:
„(1)Drepturile terțelor persoane păgubite se exercită împotriva celor răspunzători de producerea pagubei.
(2)Asigurătorul poate fi chemat în judecată de persoanele păgubite, în limitele obligațiilor ce îi revin acestuia din contractul de asigurare.”
De asemenea, art. 2225 NCC prevede că: „Dacă nu se prevede altfel prin lege, despăgubirea se stabilește prin convenție încheiată între asigurat, terța persoană prejudiciată și asigurător sau, în caz de neînțelegere, prin hotărâre judecătorească”, iar art. 2226 NCC stabilește că: „(1)Asigurătorul plătește despăgubirea direct terței persoane prejudiciate, în măsura în care aceasta nu a fost despăgubită de către asigurat. (2)Creditorii asiguratului nu pot urmări despăgubirea prevăzută la alin. (1). (3)Despăgubirea se plătește asiguratului numai în cazul în care acesta dovedește că a despăgubit-o pe terța persoană prejudiciată.”
Instanța își va însuși concluziile expertului auto desemnat în cauză, în ce privește valoarea prejudiciului produs reclamantului prin avarierea autovehiculului acestuia, estimat de către expert la suma de_,55 lei.
Prin urmare, instanța va admite în parte acțiunea și va obliga pârâta la plata sumei de_,275 lei, reprezentând 1/2 din cuantumul total al prejudiciului cuantificat de către expertul judiciar.
În privința cheltuielilor de judecată, potrivit art.453 alin.2 teza finală, instanța va dispune compensarea cheltuielilor de judecată.
Se constată că reclamantul a achitat taxa judiciară de timbru de 1534,55 lei (filele 4 și 25 din dosar), în timp ce pârâta a achitat onorariul de expert în cuantum de 1000 lei (fila 93), cheltuielile de judecată totale efectuate fiind de 2534,55 lei.
Cum instanța a stabilit culpa comună a ambelor părți, va stabili obligația de achitate a cheltuielilor de judecată în același cuantum pentru părți, fiecărei părți revenindu-i obligația de a suporta suma de 1267,275 lei. Cum reclamantul a achitat taxa judiciară de timbru de 1534,55 lei, instanța va dispune obligarea pârâtei la plata către reclamant a sumei de 267,275 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte cererea formulată de reclamanta . SRL, cu sediul în C., .. 7, județul C., înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului sub nr. J_ în contradictoriu cu pârâta ., cu sediul în Sibiu, .. 5, ..3, 4, 5, 6, județul Sibiu, înregistrată al oficiul Registrului Comerțului sub nr. J_, având ca obiect acțiune în răspundere contractuală – pretenții.
Obligă pârâta să plătească reclamantului suma de_,275 lei, reprezentând 1/2 din cuantumul total al prejudiciului suferit de acesta.
Compensează cheltuielile de judecată.
Obligă pârâta să achite reclamantului suma de 267,275 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, care se va depune la Judecătoria C..
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 06.02.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
C. D. S. P.
Red. și tehnored. Jud. CD
Ex. 4/09.02.2015
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 1254/2015. Judecătoria... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 1140/2015.... → |
|---|
