Actiune in raspundere contractuala. Sentința nr. 3264/2015. Judecătoria CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3264/2015 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 23-03-2015 în dosarul nr. 38422/212/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA C. – SECȚIA CIVILĂ
Operator de date cu caracter personal nr. 3047
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 3264 /2015
Ședința publică de la 23.03.2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE: L. F.
GREFIER: E. G.
Pe rol judecarea cauzei Civil privind pe reclamant N. A. G. domiciliat în C., ..37, jud. C. și pe pârât D. S. domiciliat în C., ..37 A, jud. C., având ca obiect actiune in răspundere contractuala pretenții.
Dezbaterile asupra fondului, au avut loc în ședința publică din data de 26.02.2015 și au fost consemnate în încheierea de amânare a pronunțării de la acea data ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea la data de 05.03.2015, la 12.03.2015 și apoi la 23.03.2015, când:
INSTANȚA
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei C. la data de 10.11.2014 cu nr._, reclamantul Năcescu A.-G. a solicitat instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța în contradictoriu cu pârâtul D. S. să îl oblige pe acesta la restituirea sumei de_,9 lei reprezentând despăgubiri achitate de acesta în baza sentinței civile nr._/17.05.2010 pronunțată de Judecătoria C., astfel cum a fost lămurită prin decizia civilă nr. 127/31.01.2014 pronunțată de Tribunalul C., în sensul înlăturării obligației de plată menționate.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 1635 C. civ.
În dovedirea pretențiilor, reclamantul a depus înscrisuri.
Cererea a fost legal timbrată cu taxă de timbru de 1050 lei.
Pârâtul, legal citat, nu a formulat întâmpinare.
La termenul din 26.02.2015, reclamantul a formulat cerere completatoare, prin care a solicitat instanței să oblige pârâtul și la plata sumei de 2304 lei reprezentând indicele de inflație aferent sumei de_,9 lei, calculată de la data de 16.06.2011, precum și la plata sumelor datorate cu titlu de indice de inflație, în continuare, până la restituirea efectivă a acestei sume.
Cererea modificatoare a fost timbrată cu taxă de timbru de 173 lei.
Analizând actele aflate la dosarul cauzei, instanța va reține următoarele considerente:
I. Asupra capătului principal de cerere
În fapt, reclamantul, împreună cu fosta sa soție, au deținut în indiviziune cu pârâtul D. S. un imobil compus din teren și construcție. În urma unei cereri de ieșire din indiviziune ce a format obiectul dosarului_, a fost pronunțată sentința civilă nr._/17.05.2010, rămasă irevocabilă prin decizia civilă nr. 323/28.02.2011.Potrivit sentinței civile nr._/17.05.2010, a fost instituit în favoarea reclamanților un drept de servitute de trecere, cu obligarea acestora de a plăti despăgubiri pârâtului de_.90 lei. Această sumă a fost achitată, pârâtul primind acești bani, astfel cum rezultă din declarația autentificată cu nr. 1391/16.06.2011.
În urma unei cereri de lămurire a dispozitivului deciziei civile nr. 323/28.02.2011, Tribunalul a înlăturat din sentința civilă_/17.10.2010 obligația de plată a sumei de_,9 lei.
În drept, potrivit art. 1.635 C. civ. “(1) Restituirea prestațiilor are loc ori de câte ori cineva este ținut, în virtutea legii, să înapoieze bunurile primite fără drept ori din eroare sau în temeiul unui act juridic desființat ulterior cu efect retroactiv ori ale cărui obligații au devenit imposibil de executat din cauza unui eveniment de forță majoră, a unui caz fortuit ori a unui alt eveniment asimilat acestora”.
În speță, față de soluția dată prin decizia nr. 127/31.01.2014 pronunțată de Tribunalul C. în dosarul nr._ cererii de lămurire a dispozitivului deciziei civile nr. 323/28.02.2011, cererea principală a reclamantului apare ca întemeiată.
Prezent la primul termen acordat în cauză, pârâtul a învederat instanței că a achitat suma astfel pretinsă, încercând soluționarea amiabilă a litigiului, fără succes însă, întrucât nu este de acord cu pretențiile reclamantului referitoare la actualizarea sumei astfel datorate cu indicele de inflație.
În acest sens, pârâtul a depus recipisa de consemnare a sumei nr._/1 ce atestă consemnarea, la dispoziția Judecătoriei C., din eroare, a sumei de_,90 lei, sumă datorată reclamantului N. A. G..
În aceste condiții, cererea principală urmează a fi respinsă ca rămasă fără obiect.
II. Cu privire la capătul de cerere referitor la indicele de inflație, acesta este neîntemeiat, în opinia instanței, pentru următoarele considerente:
În speță, creditorul pretinde prin cererea modificatoare suma de 2304 lei, reprezentând indicele de inflație calculat pentru suma datorată de la 16.06.2011 până la zi, deși plata pe care acesta a făcut-o la acel moment era datorată în temeiul unei hotărâri judecătorești irevocabile, obligatorie pentru părțile în litigiu, astfel încât nu i se poate imputa creditorului nici o culpă, inclusiv nici reaua-credință.
Prin decizia nr. 127/31.01.2014 pronunțată de Tribunalul C. în dosarul nr._ cererii de lămurire a dispozitivului deciziei civile nr. 323/28.02.2011 s-a dispus înlăturarea din sentința civilă nr._/17.05.2010 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul civil nr._ a „dispoziției contrare referitoare la obligarea intimaților Năcescu A. și C. ( fostă Năcescu) F. la plata sumei de_,9 lei reprezentând contravaloarea suprafeței de teren de 22,55 mp, inclusă în lotul atribuit recurentului pârât D. S.”, fără a se dispune însă și obligarea pârâtului la restituirea sumei de încasate_,9 lei potrivit sentinței inițiale.
În aceste condiții, dreptul de restituire al reclamantului s-a născut în temeiul art. 1635 C. civ. astfel cum s-a arătat anterior, normă juridică ce are un caracter general în raport cu toate cazurile și formele de restituire stabilite de Noul cod civil sau de alte legi speciale.
Sunt aplicabile astfel prevederile art. 1639 C. civ. care arată că”Restituirea prestațiilor se face în natură, prin înapoierea bunului primit”, precum și cele ale art. 1645 C. civ. conform căruia „ (1) Dacă a fost de bună-credință, cel obligat la restituire dobândește fructele produse de bunul supus restituirii și suportă cheltuielile angajate cu producerea lor. El nu datorează nicio indemnizație pentru folosința bunului, cu excepția cazului în care această folosință a fost obiectul principal al prestației și a cazului în care bunul era, prin natura lui, supus unei deprecieri rapide.(2) Atunci când cel obligat la restituire a fost de rea-credință ori când cauza restituirii îi este imputabilă, el este ținut, după compensarea cheltuielilor angajate cu producerea lor, să restituie fructele pe care le-a dobândit sau putea să le dobândească și să îl indemnizeze pe creditor pentru folosința pe care bunul i-a putut-o procura”
În speță însă, debitorului pârât nu i se poate reține reaua credință, întrucât, așa cum s-a arătat, cauza restituirii nu îi este imputabilă iar prin sentința de lămurire a dispozitivului nu s-a prevăzut expres și obligația lui de a restitui, restituirea făcându-se la cererea creditorului. Or, creditorul nu a înțeles să îl notifice în prealabil pe debitor să îi restituie suma achitată nedatorată, ci l-a acționat direct în judecată, la 10.11.2014, astfel încât de la această dată se consideră că acesta a fost pus în întârziere, conform art. 1522 C. civ.
III. În ceea ce privește capătul de cerere referitor la plata cheltuielilor de judecată, și acesta este neîntemeiat, față de soluțiile date cererilor anterioare, precum și în raport cu dispozițiile art. 454 C. proc. civ. care arată că „Pârâtul care a recunoscut, la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate, pretențiile reclamantului nu va putea fi obligat la plata cheltuielilor de judecată, cu excepția cazului în care, prealabil pornirii procesului, a fost pus în întârziere de către reclamant sau se afla de drept în întârziere”.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge cererea principală a reclamantului Năcescu A.-G. domiciliat în C., ..37, jud. C., formulată în contradictoriu cu pârâta D. S. domiciliat în C., ..37 A, jud. C., ca rămasă fără obiect.
Respinge cererea accesorie, privind la actualizarea debitului cu rata inflației, ca neîntemeiată.
Respinge cererea reclamantului de obligare a pârâtului la plata cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiată.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare. Cererea de apel se depune la Judecătoria C..
Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței astăzi, 23.03.2015.
P. GREFIER
L. F. E. G.
Red.jud.L.F./ 08.04.2015
Tehnored.E.G. 4ex
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 2814/2015. Judecătoria... | Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 2690/2015. Judecătoria... → |
|---|
