Contestaţie la executare. Sentința nr. 3082/2015. Judecătoria CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3082/2015 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 18-03-2015 în dosarul nr. 30674/212/2014
Acesta nu este document finalizat
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA C.
OPERATOR DE DATE CU CARACTER PERSONAL NR.3047
SECTIA CIVILA
Sentința civilă nr. 3082/2015
Ședința publică de la 18 Martie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE L. I. P.
Grefier D. L.
Pe rol fiind soluționarea acțiunii civile formulată de contestatorul F. G., în contradictoriu cu intimata DIRECTIA GENERALA REGIONALA A FINANTELOR PUBLICE G. - ADMINISTRATIA JUDETEANA A FINANTELOR PUBLICE CONSTANTA, având ca obiect contestație la executare.
Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședință publică la data de 11.03.2015 și au fost consemnate în încheierea de ședință din acea dată, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, în temeiul art.396 alin.1 C.proc.civ., potrivit căruia în cazuri justificate, dacă instanța nu ia hotărârea de îndată, pronunțarea acesteia poate fi amânată pentru un termen care nu poate depăși 15 zile, a amânat pronunțarea la data de 18.03.2015, când a hotărât:
INSTANȚA
La data de 26.09.2014, contestatoarea F. G. a formulat contestație la executare, în contradictoriu cu Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice G. – Administrația Județeană a Finanțelor Publice C., prin care a solicitat: anularea titlului executoriu nr._/29.08.2014, a executării silite și a tuturor actelor de executare efectuate în dosarul de executare nr._/13/_ /_.
Contestatoarea a invocat faptul că suma urmărită nu era datorată, având în vedere că apartamentul a fost vândut, iar la data vânzării acesta nu mai făcea obiect al închirierii, nelegalitatea emiterii titlului executoriu și somației, în lipsa deciziei de soluționare a contestației administrative formulate împotriva titlului de creanță și, de asemenea, plata sumei urmărite, după comunicarea titlului de creanță și înainte de declanșarea executării silite.
Intimata, legal citată, a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea contestației la executare.
În cauză, la cererea ambelor părți, a fost administrată proba cu înscrisuri.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța reține următoarele:
La data de 29.08.2014, a fost emis titlul executoriu nr._, pentru suma de 45 lei, reprezentând impozit pe venituri din cedarea folosinței bunurilor, în baza titlului de creanță constând în decizie accesorii nr._ din data de 31.12.2013. Atât titlul executoriu, cât și somația emisă la aceeași dată cu acesta, au fost comunicate contestatoarei, suma de 45 lei fiind urmărită în dosarul de executare nr._/13/_ /_.
Contestatoarea a invocat ca motive de critică, așa cum s-a arătat mai sus, că nu datorează suma urmărită, întrucât apartamentul a fost vândut, iar la data vânzării acesta nu mai făcea obiect al închirierii, nelegalitatea emiterii titlului executoriu și somației, în lipsa deciziei de soluționare a contestației administrative formulate împotriva titlului de creanță și, de asemenea, plata sumei urmărite, după comunicarea titlului de creanță și înainte de declanșarea executării silite.
În speță, ne aflăm în prezența unei proceduri de executare silită fiscală, ale cărei reguli sunt guvernate de dispozițiile Codului de Procedură Fiscală.
Dispozițiile legale relevante ce vor fi analizate de instanță sunt cele cuprinse în actul normativ menționat, după cum urmează:
Art. 141 alineatele 1, 11 și 2:
„(1)Executarea silită a creanțelor fiscale se efectuează în temeiul unui titlu executoriu emis potrivit prevederilor prezentului cod de către organul de executare competent în a cărui rază teritorială își are domiciliul fiscal debitorul sau al unui înscris care, potrivit legii, constituie titlu executoriu.
(11) În titlul executoriu emis, potrivit legii, de organul de executare prevăzut la alin. (1) se înscriu toate creanțele fiscale neachitate la scadență, reprezentând impozite, taxe, contribuții și alte venituri ale bugetului general consolidat, precum și accesoriile aferente acestora, stabilite în condițiile legii. Cu excepția cazului în care prin lege se prevede că un înscris constituie titlu executoriu, niciun titlu executoriu nu se poate emite în absența unui titlu de creanță în baza căruia se stabilesc, în condițiile legii, creanțe fiscale principale sau accesorii.
(2)Titlul de creanță devine titlu executoriu la data la care creanța fiscală este scadentă prin expirarea termenului de plată prevăzut de lege sau stabilit de organul competent ori în alt mod prevăzut de lege.”
Art. 110 alineat 3 litera c):
„Titlul de creanță este actul prin care se stabilește și se individualizează creanța fiscală, întocmit de organele competente sau de persoanele îndreptățite, potrivit legii.
Asemenea titluri pot fi:
c)decizia referitoare la obligații de plată accesorii;”
Art. 111 alineatele 1 și 2:
„(1)Creanțele fiscale sunt scadente la expirarea termenelor prevăzute de Codul fiscal sau de alte legi care le reglementează.
(2)Pentru diferențele de obligații fiscale principale și pentru obligațiile fiscale accesorii, stabilite potrivit legii, termenul de plată se stabilește în funcție de data comunicării acestora, astfel:
a) dacă data comunicării este cuprinsă în intervalul 1-15 din lună, termenul de plată este până la data de 5 a lunii următoare;
b)dacă data comunicării este cuprinsă în intervalul 16-31 din lună, termenul de plată este până la data de 20 a lunii următoare.”
Art. 116 alineat 5:
„În sensul prezentului articol, creanțele sunt exigibile:
a)la data scadenței, potrivit art. 111;
b)la termenul prevăzut de lege pentru depunerea decontului cu sumă negativă de TVA cu opțiune de rambursare, în limita sumei aprobate la rambursare prin decizia emisă de organul fiscal potrivit legii;
c)la data comunicării, potrivit legii, a unei decizii de soluționare a cererii de restituire a accizei sau taxei pe valoarea adăugată, după caz;
c)la data depunerii cererii de restituire, în limita sumei aprobate pentru restituire prin decizia emisă de organul fiscal potrivit legii, pentru cererile de restituire a accizei sau taxei pe valoarea adăugată, după caz, depuse potrivit Codului Fiscal,
d)la data comunicării deciziei, pentru obligațiile fiscale principale, precum și pentru obligațiile fiscale accesorii stabilite de organele competente prin decizie;
e)la data depunerii la organul fiscal a declarațiilor fiscale rectificative, pentru diferențele de obligații fiscale principale stabilite de contribuabil;
f)la data comunicării actului de individualizare a sumei, pentru obligațiile de plată de la buget;
g)la data primirii, în condițiile legii, de către organul fiscal a titlurilor executorii emise de alte instituții, în vederea executării silite.”
Din cuprinsul textelor de lege mai sus citate rezultă condițiile de inițiere a procedurii de executare silită a creanțelor fiscale: justificarea unui titlu de creanță care să fi devenit titlu executoriu și a unei creanțe fiscale exigibile și, respectiv, dreptul de a cere executarea silită să nu fie prescris.
În ceea ce privește prima dintre acestea, instanța reține că, potrivit art. 110 alineat 3 litera c) Cod Procedură Fiscală, deciziile referitoare la obligații de plată accesorii sunt titluri de creanță.
Conform art. 141 alineat 2, titlul de creanță devine titlu executoriu la data la care creanța fiscală este scadentă, prin expirarea termenului de plată.
Scadența obligației fiscale este reglementată de dispozițiile art. 116 alineat 5 cu trimitere la art. 111 Cod Procedură Fiscală, în raport de data comunicării deciziilor către contribuabil.
Instanța constată că, în speță, obligațiile de plată urmărite silit, în sumă de 45 lei, au fost stabilite în sarcina contestatoarei, conform mențiunilor cuprinse în titlul executoriu emis la data de 29.08.2014, prin decizia de accesorii nr._ din data de 31.12.2013. Aceasta a fost comunicată contestatoarei la data de 28.02.2014, așa cum rezultă din dovada de comunicare depusă la fila 32 din dosar. La data de 03.03.2014, contestatoarea a achitat suma de 45 lei, conform chitanței nr._, depuse la fila 11 din dosar.
Instanța reține, astfel, că plata creanței de 45 lei s-a efectuat de către contestatoare în termenul de legal, la data de 03.03.2014, deci, ulterior comunicării titlului de creanță, dar anterior declanșării executării silite.
Acest aspect determină nelegalitatea titlului executoriu nr._ și a executării silite fiscale înseși prin neîndeplinirea primelor două condiții impuse pentru desfășurarea acestei proceduri, (așa cum au fost identificate mai sus) - justificarea unui titlu de creanță care să fi devenit titlu executoriu și a unei creanțe fiscale exigibile – întrucât, la data de 29.08.2014, nu exista un titlu de creanță devenit titlu executoriu, deoarece obligația fiscală fusese achitată la data de 03.03.2014, neexistând, astfel, nici o creanță exigibilă împotriva contestatoarei.
Celelalte motive de critică formulate de contestatoare vor fi înlăturate de instanță, pentru următoarele considerente:
Contestatoarea a arătat că suma de 45 de lei nu era datorată, întrucât aceasta a înstrăinat în anul 2009 apartamentul, iar la data înstrăinării, acesta nu mai era închiriat. Ceea ce contestă, de fapt, contestatoarea, este creanța cuprinsă în titlul de creanță constând în decizia de accesorii din data de 31.12.2013. Instanța apreciază că acest motiv vizează fondul titlului de creanță, ce nu poate fi discutat în calea contestației la executare, ci numai în cea specială a contestației formulate împotriva acestui act administrativ fiscal, în temeiul art. 205 și următoarele Cod Procedură Fiscală, pe care, de altfel, contestatoarea a și formulat-o, pe cale separată.
Un alt motiv de contestație a vizat nelegalitatea emiterii titlului executoriu și a somației, în lipsa soluționării acestei contestații administrative.
Potrivit art. 215 Cod Procedură Fiscală, având denumirea marginală „Suspendarea executării actului administrativ fiscal”:
„(1)Introducerea contestației pe calea administrativă de atac nu suspendă executarea actului administrativ fiscal.
(2)Dispozițiile prezentului articol nu aduc atingere dreptului contribuabilului de a cere suspendarea executării actului administrativ fiscal, în temeiul Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările ulterioare. Instanța competentă poate suspenda executarea, dacă se depune o cauțiune de până la 20% din cuantumul sumei contestate, iar în cazul cererilor al căror obiect nu este evaluabil în bani, o cauțiune de până la 2.000 lei.
(3)În cazul suspendării executării actului administrativ fiscal, dispusă de instanțele de judecată în baza prevederilor Legii nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, toate efectele actului administrativ fiscal sunt suspendate până la încetarea acesteia.”
Deci, legea prevede în mod expres, o cale prin care partea să poată obține suspendarea executării actului administrativ. În lipsa unei hotărâri judecătorești prin care să se dispună o asemenea soluție, organul de executare poate proceda, în mod legal, la demararea executării silite, bineînțeles, dacă sunt îndeplinite condițiile unui asemenea demers, menționate mai sus.
În cauză, nu se poate reține însă nelegalitatea titlului executoriu și a somației pentru motivul emiterii lor în lipsa soluționării contestației administrative promovate de contestatoare împotriva titlului de creanță, având în vedere dispozițiile art. 215 Cod Procedură Fiscală, anterior citate.
În considerarea celor arătate, cu referire la primul motiv de contestație analizat mai sus, pe care instanța îl reține ca întemeiat, instanța va admite contestația la executare formulată și va dispune anularea titlului executoriu nr._/29.08.2014, a executării silite și a tuturor actelor de executare efectuate în dosarul de executare nr._/13/_ /_.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite contestația la executare formulată de contestatoarea F. G. cu domiciliul Constanta, ., ., ., J. C. în contradictoriu cu intimata Direcția Regională a Finanțelor Publice G. – Administrația Județeană a Finanțelor Publice C. cu sediul în C., . nr. 18, J. C..
Anulează titlul executoriu nr._/29.08.2014, executarea silită și toate actele de executare efectuate în dosarul de executare nr._/13/_ /_.
Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare. Apelul se depune la Judecătoria C..
Pronunțată azi, 18.03.2015, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.
P., GREFIER,
L. I. P. D. L.
Red.jud. LIP/06.07.2015
| ← Anulare act. Sentința nr. 3701/2015. Judecătoria CONSTANŢA | Ordonanţă preşedinţială. Sentința nr. 3157/2015.... → |
|---|
