Anulare act. Sentința nr. 1839/2015. Judecătoria CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1839/2015 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 19-02-2015 în dosarul nr. 1839/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA C.
SECTIA CIVILĂ
Operator de date cu caracter personal nr. 3047
DOSAR CIVIL NR._
SENTINTA CIVILA NR. 1839/2015
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 19.02.2015
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN
PREȘEDINTE: R. E. L.
GREFIER: R. GALIU
Pe rol, soluționarea cauzei civile având ca obiect anulare act, formulata de reclamant . având CUI_, număr de înregistrare in Registrul Comerțului J_ cu sediul in CONSTANTA, .. 36, J. C. în contradictoriu cu pârâții O. A. avand CNP_9cu domiciliul in CONSTANTA, .. 36, ., și . SRL având CUI_, număr de înregistrare in Registrul Comerțului J_ cu sediul in CONSTANTA, .. 36, ..
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 03.02.2015. Solicitările părților au fost consemnate în încheierea de ședința din acea data, incheiere ce face corp comun cu prezenta hotărâre pentru când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera a dispus amânarea pronunțării la data de 10.02.2015, la 17.02.2015, si apoi la 19.02.2015, când s-a dat următoarea soluție.
I N S T A N T A
Deliberând asupra cauzei civile de față, reține următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 12.09.2013 sub nr._ reclamanții S.C. E. R. S.R.L. și O. S. în contradictoriu cu pârâții O. A. și S.C. E. R. LAND S.R.L. au formulat cerere de chemare în judecata prin care au solicitat ca, prin hotărârea ce se va pronunța să se constate nulitatea/să se dispună anularea contractului de vânzare - cumpărare autentificat sub nr. 323/17.08.2012 la BNP C. S., având ca obiect imobilul situat în Mun. Constanta, .. 36, etaj 2, apartament nr. 10, lot 20, Palazu M., județul Constanta, înscris în cartea funciara nr._-Cl-U10 a Mun. Constanta, având număr cadastral_-C1-U10 și repunerea părților în situația anterioară prin restituirea în deplină proprietate și posesie a imobilului; să se constate nulitatea/să se dispună anularea contractului de vânzare – cumpărare autentificat sub nr. 372/09.09.2012 la BNP C. S., având ca obiect dreptul de proprietate asupra terenului in suprafața de 35,79 mp, reprezentând cota de 5,12% aferent apartamentului nr. 10 situat în Mun. Constanta, .. 36, etaj 2 lot 20, Palazu M., județ Constanta, înscris in cartea funciara nr._-Cl-U10 a Mun. Constanta, având număr cadastral_-C1-U10 și repunerea părților în situația anterioară prin restituirea în deplină proprietate și posesie a imobilului;
În subsidiar, reclamanții au solicitat să se dispună rezoluțiunea contractului de vânzare - cumpărare autentificat sub nr. 323/17.08.2012 la BNP C. S., având ca obiect imobilul situat în ..36, etaj 2, apartament nr. 10, lot 20, Palazu M., județ Constanta, înscris in cartea funciara nr._-Cl-U10 a Mun. Constanta, având număr cadastral_-C1-U10 și repunerea părților în situația anterioară prin restituirea în deplină proprietate și posesie a imobilului; rezoluțiunea contractului de vânzare - cumpărare autentificat sub nr. 372/09.09.2012 la BNP C. S., având ca obiect dreptul de proprietate asupra terenului in suprafața de 35,79 mp, reprezentând cota de 5,12% aferent apartamentului nr. 10 situat in Mun. Constanta, .. 36, etaj 2, lot 20, Palazu M., județ Constanta, înscris in cartea funciara nr._-Cl-U10 a Mun. Constanta, având număr cadastral_-C1-U10 și repunerea părților în situația anterioară prin restituirea în deplină proprietate și posesie a imobilului.
În fapt, reclamanta E. R. S.R.L. a susținut că a dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului astfel: inițial a dobândit în proprietate teren în suprafața de 1000 mp conform actelor, respectiv 911 mp conform măsurătorilor cadastrale, în baza Contractului de vânzare - cumpărare autentificat cu nr. 87/09.02.2007 la BNPA C. E. V. si A. V. din Constanta, de la soții A. G. si I., iar construcția tip P+3E a edificat-o în baza Autorizației de construire nr. 1077/19.06.2007, a Autorizației de construire nr. 1940/18.08.2008 emise de Primăria mun. Constanta și a procesului verbal de recepție la terminarea lucrărilor din data de 07.01.2009. Ulterior, a dezmembrat terenul în 20 loturi conform actului de dezmembrare autentificat sub nr. 186/26.03.2009, iar construcția în 20 de apartamente conform Actului de dezmembrare autentificat sub nr.205/06.04.2009 la BNPA C. E. V. și A. V. din Mun. Constanta, rectificat prin încheierea de rectificare nr.1022/29.05.2009.
Reclamantul O. S. a arătat că deține calitatea de asociat și administrator al S.C. E. R. S.R.L., aceeași calitate fiind deținută și de paratul O. A..
S-a mai arătat de către reclamanți că prin contractul de vânzare - cumpărare autentificat sub nr. 323/17.08.2012 la BNP C. S., având ca obiect imobilul situat în Mun. Constanta, .. 36, etaj 2, apartament nr. 10, lot 20, Palazu M., județ Constanta, înscris în cartea funciară nr._-Cl-U10 a Mun. Constanta, având număr cadastral_-C1-U10, dosit de pârâtul O. A., în calitate de reprezentant statutar al reclamantei E. R. S.R.L., pârâtul a înstrăinat dreptul de proprietate asupra imobilului menționat anterior, compus din 2 camere și dependințe cu suprafața utilă de 51,91 mp și 2 balcoane cu suprafața de 2,89 mp si respectiv 3,77 mp, împreuna cu dreptul coproprietate forțată și perpetuă asupra tuturor părților din imobil, care, prin natura lor sunt în folosința comună a tuturor locatarilor. Totodată a fost transmis și dreptul de folosința asupra terenului aferent apartamentului, în suprafață de 35,79 mp, reprezentând cota de 5,12%.
Reclamanții au învederat instanței că imobilul a fost înstrăinat către reprezentantul vânzătoarei, pârâtul O. A..
De asemenea, s-a arătat că prin contractul de vânzare - cumpărare autentificat sub nr. 372/09.09.2012 la BNP C. S., pârâtul O. A., tot în calitate de reprezentant al reclamantei - vânzătoare, a înstrăinat către parata E. R. LAND SRL dreptul de proprietate asupra terenului in suprafața de 35,79 mp, reprezentând cota de 5,12% aferent apartamentului nr. 10 situat în Mun. Constanta, .. 36, etaj 2, lot 20, Palazu M., județ Constanta, înscris în cartea funciară nr._-Cl-U10 a Mun. Constanta, având număr cadastral_-C1-U10. S-a arătat că, din certificatul de furnizare informații nr._/04.09.2013 emis de Oficiul N. al Registrului Comerțului, reiese faptul ca parata E. R. LAND SRL are ca unic asociat și administrator pe pârâtul O. A., fiind înființată la data de 27.08.2012, cu câteva zile înainte de încheierea tranzacției.
S-a susținut de către reclamanți că, din atitudinea pârâtului O. A., care a încheiat tranzacțiile referitoare la imobil atât in calitate de vânzător, cât și de cumpărător, fiind în prezența unei vânzări cu sine însăși fără a avea vreun mandat din partea asociaților și fără existența unei hotărâri a adunării generale a asociaților reclamantei E. R. SRL dată în scopul înstrăinării imobilelor, cât și din succesiunea actelor juridice încheiate de pârât într-un timp foarte scurt (au fost încheiate acte de vânzare cumpărare având ca obiect 7 apartamente din întreaga construcție plus 7 acte de vânzare - cumpărare a cotei părți din terenul aferent apartamentelor înstrăinate), rezultă intenția pârâtului de a scoate bunurile din patrimoniul societății reclamante, în scopul fraudării intereselor societății și a celorlalți doi asociați.
Potrivit art.215 NCC „(1) Este anulabil actul juridic încheiat in frauda intereselor persoanei juridice de un membru al organelor de administrare, daca acesta din urma, soțul, ascendenții sau descendenții lui, rudele in linie colaterala sau afinii săi, pana la gradul al patrulea inclusiv, aveau vreun interes sa se încheie acel act si daca partea cealaltă a cunoscut sau trebuia sa cunoască acest lucru. (2) Atunci când cel care face parte din organele de administrare ale persoanei juridice ori una dintre persoanele prevăzute la alin. l are interes . hotărârii acestor organe, trebuie sa înștiinteze persoana juridica si sa nu ia parte la nicio deliberare privitoare la aceasta. In contrar, el răspunde pentru daunele cauzate persoanei juridice daca fără votul lui nu s-ar fi putut obține majoritatea ceruta.” În ceea ce privește contrarietatea de interese dintre societate si reprezentanții săi, textul menționat se coroborează cu dispozițiile art. 79 din Legea nr. 31/1990, care prevede că: „(1) Asociatul care, într-o operațiune determinată, are, pe cont propriu sau pe contul altuia interese contrare acelora ale societății, nu poate lua parte la nici o deliberare sau decizie privind aceasta operațiune. (2) Asociatul care contravine dispozițiilor alin. l este răspunzător de daunele cauzate societății, daca, fără votul sau, nu s-ar fi obținut majoritatea ceruta.
Reclamanții au arătat că, prin faptul că paratul O. A. a încheiat cele doua contracte în interesul său personal, fraudând interesele societății, încălcând astfel dispozițiile legale menționate, rezultă că scopul încheierii convențiilor a fost unul ilicit. S-a mai susținut că firma nu a avut cunoștință de existența actelor atacate, acestea fiind dosite de pârâtul Ozdaș A.. Or, dispozițiile care reglementează frauda la lege, respectiv, art. 1237 NCC prevăd: „cauza este ilicită și atunci când contractul este doar mijlocul pentru a eluda aplicarea unei norme legale imperative”, legea sancționând cauza ilicită cu nulitatea absolută. Astfel, potrivit art. 1238 alin. 2 din NCC „Cauza ilicită sau imorală atrage nulitatea absolută a contractului dacă este comună ori, în caz contrar, dacă cealaltă parte a cunoscut-o sau, după împrejurări, trebuia sa o cunoască”.
Contractul de vânzare-cumpărare a terenului către firmă a fost încheiat ca urmare a faptului că pârâtul persoană fizică este cetățean străin extracomunitar și nu poate dobândi legal dreptul de proprietate asupra terenurilor, fiind nevoit să înființeze o firmă pentru a nu pierde dreptul de proprietate asupra terenului aferent construcției.
Cu toate că în cuprinsul contractelor de vânzare cumpărare se precizează faptul că prețul vânzării a fost achitat în numerar, înainte de semnarea actului în formă autentică, pe bază de chitanță și factură, s-a susținut de către reclamanți că în realitate banii nu a fost achitați, nu au intrat în patrimoniul societății reclamante nicio sumă de bani, fiind suspectă încheierea unui nr. de 14 contracte de vânzare cumpărare toate prin așa zisa plată în numerar a prețului, chiar și între profesioniști. Mai mult decât atât o astfel de tranzacție între societăți nu poate avea loc, fiind obligatoriu ca plata sumelor mai mari de 5.000 lei sa fie efectuata prin tranzacții bancare conform art. 5. - (1) din OG nr. 15/1996 privind întărirea disciplinei financiar-valutare, cu modificările și completările ulterioare care dispune că pentru întărirea disciplinei financiare și evitarea evaziunii fiscale, operațiunile de încasări și plăți între persoanele juridice se vor efectua numai prin instrumente de plată fără numerar. Întrucât sumele de bani menționate cu titlu de preț al vânzării nu se regăsesc în contabilitatea reclamantei, se solicită a se avea în vedere faptul că vânzarea a fost fictivă, în ceea ce privește obiectul contraprestației vânzătorului, respectiv prețul. Lipsa unuia din elementele esențiale ale vânzării este sancționată de lege cu rezoluțiunea contractului. Astfel, dispozițiile art.1724 prevăd: „când cumpărătorul nu a plătit, vânzătorul este îndreptățit sa obțină fie executarea silita a obligației de plata, fie rezoluțiunea vânzării, precum si, in ambele situații, daune interese, daca este cazul”.
În drept reclamanții și-au întemeiat acțiunea pe dispozițiile art. 213-215, art.1235-1239, art.1250-1253, art.79 din Legea nr.31/1990.
În probațiune au solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, interogatoriul pârâților, proba testimonială, proba cu expertiză contabila cu următoarele obiective: să se determine dacă sumele de bani înscrise în contract cu titlu de preț în contractele de vânzare atacate au fost achitate efectiv de cumpărător și virate în casieria societății, să se determine dacă sumele de bani achitate cu titlu de preț în contractele de vânzare cumpărare atacate au fost utilizate de firma vânzătoare și în ce scop; să se determine dacă sumele reprezentând TVA 24% din contractele de vânzare cumpărare păcate au fost achitate efectiv către bugetul de stat, dacă au fost evidențiate în acest fel în contabilitatea firmei sau modalitatea în care au fost evidențiate în contabilitatea reclamantei; să se determine ce sume de bani are de primit asociatul și administratorul reclamant O. S. din partea societății reclamante și dacă s-a achitat vreo sumă de bani din prețul încasat pe vânzarea apartamentelor și a terenurilor aferente; să se determine suma de bani cu care a fost prejudiciată societatea, respectiv asociatul administratorul O. S. în urma vânzării apartamentului și a terenului aferent.
Pârâții O. A. și S.C. E. R. LAND S.R.L. au formulat întâmpinare prin care au invocat cu prioritate, excepția de netimbrare a capetelor subsidiare ale cererii, excepția lipsei calității de reprezentant al reclamantei E. R. SRL în ceea ce îl privește pe O. S.. Astfel, fiind vorba despre o persoană juridică, era necesară existența unei hotărâri A. prin care administratorul O. S. să fie mandatat să promoveze cererea de chemare în judecata, motiv pentru care, în raport de disp. art. 86 alin. l NCC, în conformitate cu care: „Mandatarul cu procură generală poate să reprezinte în judecată pe mandant, numai dacă acest drept i-a fost dat anume.” și disp. art. 176 pct. 2 NCC, s-a solicitat admiterea excepției și anularea cererii de chemare in judecata în ceea ce o privește pe reclamanta E. R. SRL.
S-a mai invocat excepția lipsei de interes a reclamantului O. S. în promovarea cererii de chemare în judecata. Astfel, acțiunea în constatarea nulității absolute a unui act juridic poate fi promovată de orice persoană care are interes. Un interes eventual, ca și un interes care a trecut nu poate fi luat in considerare. Interesul este actual în sensul că, dacă cel interesat nu ar recurge la acțiune în momentul respectiv, s-ar expune prin aceasta la un prejudiciu. Or, în speță, reclamantul nu justifică nici un interes direct și personal, în condițiile în care nu figurează ca parte în contract și nici un interes actual.
Pârâții au invocat și excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului O. S. în raport de inexistența identității între persoana reclamantului și titularul vreunui drept derivând din contractele de vânzare - cumpărare atacate. Art. 35 NCPC dispune ca partea care are interes poate sa facă o cerere pentru constatarea existentei sau inexistentei unui drept.
Față de acest temei juridic, reclamantul O. S. nu justifică un interes legitim. Art. 35 NCPC creează o strânsa legătura între calitatea procesuală activă și interesul în promovarea cererii, iar, în lipsa acestuia, a interesului direct și actual, nu se poate retine calitatea procesuala activă. Calitatea procesuală activă presupune, deci, existența unei identități între persoana reclamantului și cel care ar fi titularul dreptului subiectiv în raportul juridic dedus judecații.
Aplicând această regulă de drept în cazul acțiunii în constatarea nulității unui act juridic, se admite că are legitimare procesuală activă persoana care justifică un interes propriu, care este în legătură cu cauza de nulitate a actului juridic respectiv. În speță, reclamantul O. S. nu pretinde nici un drept împotriva pârâților și nici nu a dovedit existența unui drept subiectiv civil, iar calitatea procesuală activă derivă din interes și se sprijină pe el, „calitatea procesuală fiind practic absorbita de interes”.
S-a mai susținut că în ceea ce privește capetele de cerere având ca obiect rezoluțiunea celor doua contracte de vânzare - cumpărare, precum și repunerea părților în situația anterioară, în raport de cele expuse mai sus, este indiscutabilă lipsa calității procesuale active a reclamantului O. S..
Pe fondul cauzei, pârâții au susținut că acțiunea reclamanților este vădit neîntemeiată. Astfel, așa cum rezultă din înscrisurile depuse chiar de către reclamanți, atât O. A., cât și reclamantul O. S. sunt asociați și administratori ai reclamantei E. R. S.R.L..
Or, la data de 01.09.2011, prin hotărârea A. a E. R. S.R.L. nr. 1/l.09.2011 s-a dispus înlocuirea art. 9 din actul constitutiv în sensul că: „Administratorul/administratorii societății au dreptul sa încheie acte juridice prin care să dobândească, să vândă, să închirieze, să schimbe, să constituie în garanție sau să greveze bunuri imobile aflate în patrimoniul societății fără acordul expres al adunării generale a asociaților.”
De asemenea, conform dispozițiilor art. 212 alin. l NCC: „Hotărârile și deciziile luate de organele de conducere și administrare în condițiile legii, actului de constituire sau statutului sunt obligatorii chiar pentru cei care nu au luat parte la deliberare sau au votat împotriva.”
Pe cale de consecință, în raport de acest înscris, este vădit neîntemeiată susținerea reclamanților în sensul că ar fi încheiat cele doua contracte de vânzare - cumpărare atacate fără a avea vreun mandat din partea asociaților și fără existența unei hotărâri a adunării generale a asociaților E. R. SRL pentru înstrăinarea imobilelor, hotărârea A. nr. 1/1.09.2011 fiind obligatorie pentru toți asociații. Mai mult, reaua - credință a reclamantului O. S. este vădită, în condițiile în care chiar acesta a solicitat înregistrarea acestei mențiuni la Oficiul Registrului Comerțului, conform înscrisurilor anexate. În ceea ce privește pretinsa fraudare a intereselor societății, aceasta susținere este vădit neîntemeiata în condițiile în care prețul achitat pentru cele doua imobile este prețul pieței, deci, un preț real și serios, care a fost încasat de către reclamanta E. R. SRL, conform înscrisurilor anexate.
S-a susținut de către pârâți că prețul a fost achitat în numerar, înainte de semnarea actelor în forma autentică pe baza de factură fiscală și chitanță, banii intrând în societate și în acest sens este edificatoare evidența financiar-contabilă a societății reclamante. Mai mult, potrivit art. 1239 alin. 2 NCC: „Existenta unei cauze valabile se prezumă până la proba contrară.”, fiind vorba despre o prezumție relativă care operează în favoarea pârâților. De asemenea, în ceea ce privește disp. art. 5 din OG nr. 15/1996 la care fac trimitere reclamanții în cererea introductivă de instanță, se arată că acestea se referă la operațiunile de încasări și plați între persoanele juridice, iar nu la plățile efectuate de către o persoana fizică către o persoana juridică, care nu sunt plafonate. Mai mult, chiar și între persoane juridice, depășirea plafonului de 5000 lei reprezintă cel mult o contravenție și nicidecum, un motiv de nulitate a unui contract.
În ceea ce privește capetele subsidiare de cerere privind rezoluțiunea contractelor de vânzare - cumpărare atacate și repunerea părților în situația anterioară, pârâții au solicitat respingerea acestora ca neîntemeiate, întrucât așa cum rezultă din înscrisurile anexate, facturi fiscale și chitanțe, prețul stipulat în contracte a fost achitat și înregistrat în evidențele financiar - contabile ale societății, nefiind, deci, incidente în cauză disp. art. 1724 NCC.
În drept pârâții au invocat art. 205 NCPC.
În dovedire au solicitat proba cu înscrisuri.
Prin încheierea din 22.05.2014 instanța a respins ca neîntemeiată excepția necompetenței materiale a instanței invocată din oficiu, iar prin încheierea din 19.06.2014 instanța a respins ca neîntemeiată excepția lipsei calității reclamantului O. S. de reprezentant legal al reclamantei S.C. E. R. S.R.L., a respins ca neîntemeiată excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului O. S. în formularea capetelor principale de cerere, a admis excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului O. S. în formularea capetelor subsidiare de cerere, a respins acțiunea având ca obiect cererile subsidiare formulată de reclamantul O. S. ca fiind introdusă de o persoană fără calitate procesuală activă, a admis excepția lipsei de interes a reclamantului O. S. în formularea capetelor principale de cerere, a respins ca lipsită de interes acțiunea formulată de reclamantul O. S. în formularea capetelor principale de cerere.
Prin încheierea din 18.09.2014 instanța a încuviințat părților proba cu înscrisuri, iar reclamantei proba cu interogatoriul pârâtului O. A., iar la termenul de judecată din data de 11.11.2014 instanța a încuviințat reclamantei proba cu expertiză contabilă și a constatat imposibilitatea administrării probei cu interogatoriul pârâtului O. A..
La dosarul cauzei a fost depus raportul de expertiză contabilă întocmit de expertul C. M..
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin contractul de vânzare - cumpărare autentificat sub nr. 323/17.08.2012 la BNP C. S. reclamanta S.C. E. R. S.R.L. reprezentată de pârâtul O. A. a vândut pârâtului O. A. imobilul situat în Mun. Constanta, .. 36, etaj 2, apartament nr. 10, lot 20, Palazu M. județul Constanta, înscris în cartea funciara nr._-Cl-U10 a Mun. Constanta, având număr cadastral_-C1-U10, pentru prețul de 181.040 lei. S-a menționat în contract că prețul a fost achitat în data de 17.08.2012, înainte de autentificarea contractului, conform facturii nr. 41/17.08.2012 și chitanței nr. 19/17.08.2012. Accesoriu apartamentului, s-a transmis prin același contract pârâtului și dreptul de folosință asupra terenului aferent apartamentului, în suprafață de 35,79 mp, reprezentând cota de 5,12%.
Prin contractul de vânzare – cumpărare autentificat sub nr. 372/03.09.2012 la BNP C. S., reclamanta S.C. E. R. S.R.L. reprezentată de pârâtul O. A. a vândut pârâtei S.C. E. R. LAND S.R.L. reprezentată de pârâtul O. A. imobilul teren în suprafață 35,79 mp reprezentând cota de 5,12% aferentă apartamentului situat în C., .. 36, etaj 2, ., Palazu M., jud. C., înscris în cartea funciară nr._-C1-U10 a mun. C., având nr. cadastral_-C1-U10, pentru prețul de 20.708 lei. S-a menționat în contract că prețul a fost achitat în data de 03.09.2012, înainte de autentificarea contractului, conform facturii nr. 48/03.09.2012 și chitanței nr. 26/03.09.2012
Nulitatea reprezintă sancțiunea care lipsește actul juridic civil de efectele contrarii normelor juridice edictate pentru încheierea sa valabilă.
Astfel, conform prevederilor art. 1246 alin. 1 Cod civil: „Orice contract încheiat cu încălcarea condițiilor cerute de lege pentru încheierea sa valabilă este suspus nulității, dacă prin lege nu se prevede o altă sancțiune”.
S-a invocat în ce privește cele două contracte mai sus menționate cauza ilicită și frauda la lege ca motive de nulitate absolută.
Potrivit art. 1236 alin.2 Cod civil: „Cauza este ilicită când este contrară legii și ordinii publice.”, iar conform art. 1237 Cod civil: „Cauza este ilicită și atunci când contractul este doar mijlocul pentru a eluda aplicarea unei norme legale imperative.” Potrivit art. 1238 alin.2 cod civil cauza ilicită sau imorală atrage nulitatea absolută a contractului dacă este comună, ori în caz contrar, dacă cealaltă parte a cunoscut-o sau, după împrejurări, trebuia să o cunoască.
Potrivit art. 1235 Cod civil cauza actului juridic civil este motivul care determină fiecare parte să încheie contractul.
La dosarul cauzei a fost depus răspunsul pârâtului O. A. la interogatoriul propus de reclamanții S.C. E. R. S.R.L. și O. S. în dosarul nr._/212/2013 aflat pe rolul Judecătoriei C. având ca obiect anularea unui contract de vânzare-cumpărare a unui apartament din același . prezenta cauză și a unui contract de vânzare-cumpărare a terenului aferent apartamentului, contractele fiind încheiate între S.C. E. R. S.R.L. și O. A., respectiv între S.C. E. R. S.R.L. și S.C. E. R. LAND S.R.L. În cadrul răspunsului la interogatoriu administrat în dosarul sus menționat pârâtul O. A. a recunoscut că la data de 17.08.2012 a încheiat contracte de vânzare-cumpărare cu privire la șapte apartamente ce aparțineau S.C. E. R. Land S.R.L, iar la data de 03.09.2012 a încheiat 7 contracte de vânzare-cumpărare având ca obiect dreptul de proprietate asupra terenului în cota parte aferentă fiecărui apartament din cele înstrăinate. La întrebarea nr. 7 pârâtul O. A. a răspuns că tranzacțiile au fost efectuate pentru a-l proteja întrucât avea sume de bani de primit de la societate. De asemenea, pârâtul O. A. a recunoscut în cadrul răspunsului la întrebarea nr. 13 că a urmărit prin contractele încheiate să își asigure o garanție întrucât asociatul său și-ar fi însușit sume de bani din societate. Prin răspunsul de la întrebarea nr. 18, pârâtul O. A. a recunoscut că nu a achitat în numerar prețul celor două imobile care au făcut obiectul contractelor în discuție, achitând doar TVA-ul prin virament bancar către stat, iar restul prețului fiind considerat de către acesta ca o compensație pentru creanța pe care o deținea față de societate.
Din răspunsul la interogatoriu al pârâtului rezultă că a încheiat contractele sus menționate pentru a scoate din patrimoniul societății bunuri imobile aparținând acesteia, pentru ca pârâtul O. A. să poată să își acopere prin aceste bunuri creanța pe care susține că o are împotriva societății.
Potrivit raportului de expertiză contabilă întocmit în cauză . a fost evidențiată doar scriptic în contabilitatea S.C. E. R. S.R.L. Sumele de bani înscrise în facturi nu au intrat în casieria unității, acestea fiind compensate prin restituirea creditului acordat societății de pârâtul O. A. și s-a evidențiat în contabilitate prin dispozițiile de plată nr. 19/17.08.2012 și 20/25.09.2012.
Faptul că societatea reclamantă ar fi avut vreo datorie către pârâtul O. A. nu are nicio relevanță în prezenta cauză, întrucât în niciunul din cele două contracte nu s-a prevăzut că obligația de plată a prețului celor două imobile ar urma să fie stinsă prin compensație sau prin alte mijloace, ci din contră s-a susținut că prețul a fost achitat și au fost emise în acest sens și două acte justificative, respectiv chitanțele nr. 19/17.08.2012 și nr. 26/03.09.2012. Prin urmare, compensația invocată de pârât nu a existat.
Chitanțele mai sus menționate atestă faptul că obligația de plată a prețului imobilelor ar fi fost stinsă de pârâți prin plată, însă din probele administrate rezultă că aceste chitanțe ar fi fost fictive, prețul fiind achitat doar scriptic.
Din sentința civilă nr. 4585/11.12.2013 pronunțată de Tribunalul C. în dosarul nr._ (filele 174-179) reiese că pârâtul O. A. a pretins că deține o creanță de_ E. față de asociatul O. S. și nu față de S.C. E. R. S.R.L., motiv pentru care nu se verifică susținerile pârâtului privind compensația.
Astfel, rezultă că pârâtul O. A. a urmărit prin cele două acte juridice să își constituie într-adevăr indirect o garanție față de reclamantul O. S., pentru recuperarea sumei de 281.000 E. scoasă de OYDEMIR S. din societate, însă prin această operațiune juridică a prejudiciat interesele societății, întrucât bunurile ce au făcut obiectul contractelor aparțin societății și nu persoanei fizice reclamante. În consecință, pentru a obține o garanție că își va recupera suma de 281.000 E. de la reclamantul persoană fizică, pârâtul și-a însușit cele două imobile fără a intenționa și fără a plăti în realitate niciun preț, nici sub forma compensației, acesta fiind interesat în realitate de obținerea restituirii sumei de 281.000 E. și nu de dobândirea celor două imobile.
Frauda la lege constă în faptul că operațiunile juridice au fost doar un mijloc pentru a scoate bunurile din patrimoniul societății și a le introduce în patrimoniul asociatului, aspect care nu este permis de dispozițiile legale.
În acest sens, potrivit dispozițiilor art. 214 Cod civil membrii organelor de administrare au obligația să asigure și să mențină separația dintre patrimoniul persoanei juridice și propriul lor patrimoniu. Dispozițiile derogatorii de la alineatul al doilea privesc doar folosința bunurilor.
Pârâtul a ocolit aceste dispoziții imperative ale legii, care nu permiteau însușirea bunurilor societății de către acesta și a încheiat două contracte de vânzare – cumpărare prin care în realitate acesta și-a însușit cele două imobile ce fac obiectul contractelor, fără a intenționa și fără a achita niciun preț.
Prin urmare, instanța reține că ambele contracte au fost încheiate cu fraudarea legii, cauza fiind ilicită în consecință, astfel că sunt lovite de nulitate absolută.
Susținerile reclamanților privind prețul fictiv și incidența art. 215 Cod civil sunt de asemenea întemeiate. Prețul prevăzut în contract nu a fost unul datorat, în scopul de a fi plătit în realitate, ci unul fictiv.
De asemenea, prin actele încheiate cu el însuși, pârâtul O. A. a prejudiciat interesele persoanei juridice reclamante, întrucât a scos din patrimoniul societății două imobile, fără a le înlocui cu valoarea de piață a acestora.
Prin concluziile scrise depuse la termenul de judecată din data de 03.02.2015 pârâții au susținut în subsidiar că este aplicabil principiul conversiunii actelor civile, iar cele două contracte au fost greșit calificate drept contracte de vânzare – cumpărare, în realitate fiind vorba de o dare în plată. S-a susținut că deși prețul a fost achitat doar scriptic, contractele trebuie calificate ca o dare în plată și nu este incidentă astfel sancțiunea nulității. Susținerile pârâților privind conversiunea actelor juridice civile, în sensul considerării celor două contracte ca fiind o dare în plată sunt neîntemeiate. În primul rând pârâții nu menționează și nu au probat în ce ar fi constat datoria reclamantei persoană juridică față de pârâta persoană juridică. În al doilea rând nu sunt îndeplinite condițiile art. 1260 alin. 1 Cod civil de vreme ce în cele două contracte în discuție nu se menționează vreo datorie a reclamantei față de pârât or obiectul dării în plată reprezintă o condiție de valabilitate a acestui contract.
Față de aceste considerente, instanța va admite acțiunea și va anula contractul de vânzare – cumpărare autentificat sub nr. 323/17.08.2012 la BNP C. S. și contractul de vânzare – cumpărare autentificat sub nr. 372/09.09.2012 la BNP C. S..
Ca efect al nulității, dispozițiile art. 1254 alin. 3 Cod civil reglementează principiul repunerii în situația anterioară, ceea ce în prezenta cauză, raportat la obiectul contractelor și la dispozițiile art. 1639 Cod civil echivalează cu obligarea pârâților de a restitui reclamantei S.C. E. R. S.R.L. imobilele ce au făcut obiectul contractelor.
Prin urmare, instanța va obliga pârâtul O. A. să restituie reclamantei S.C. E. R. S.R.L. imobilul apartament situat în C., .. 36, etaj 2, ., Palazu M., jud. C., înscris în cartea funciară nr._-C1-U10 a mun. C., având nr. cadastral_-C1-U10 și de asemenea va obliga pârâta S.C. E. R. LAND S.R.L. să restituie reclamantei S.C. E. R. S.R.L. imobilul teren în suprafață 35,79 mp reprezentând cota de 5,12% aferentă apartamentului situat în C., .. 36, etaj 2, ., Palazu M., jud. C., înscris în cartea funciară nr._-C1-U10 a mun. C., având nr. cadastral_-C1-U10.
Având în vedere că prin încheierea din 19.06.2014 instanța a admis excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului O. S. în formularea capetelor subsidiare de cerere și a admis excepția lipsei de interes a reclamantului O. S. în formularea capetelor principale de cerere, instanța va respinge acțiunea având ca obiect cererile subsidiare formulată de reclamantul O. S. ca fiind introdusă de o persoană fără calitate procesuală activă și va respinge ca lipsită de interes acțiunea formulată de reclamantul O. S. în formularea capetelor principale de cerere.
În baza art. 453 alin. 1 Cod procedură civilă, având în vedere că pârâții au pierdut procesul, instanța îi va obliga la plata către reclamanta S.C. E. R. S.R.L. a sumei de 6.666,20 lei reprezentând cheltuieli de judecată, din care suma de 5.866,20 lei reprezintă taxă judiciară de timbru aferentă capetelor principale de cerere și suma de 800 lei reprezintă onorariu expert.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE
Admite cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta S.C. E. R. S.R.L. având CUI_, număr de înregistrare in Registrul Comerțului J_ cu sediul in CONSTANTA, .. 36, J. C. în contradictoriu cu pârâții O. A. avand CNP_9cu domiciliul in CONSTANTA, .. 36, . și S.C. E. R. LAND S.R.L. având CUI_, număr de înregistrare in Registrul Comerțului J_ cu sediul in CONSTANTA, .. 36, .
Anulează contractul de vânzare – cumpărare autentificat sub nr. 323/17.08.2012 la BNP C. S. și obligă pârâtul O. A. să restituie reclamantei S.C. E. R. S.R.L. imobilul situat în C., .. 36, etaj 2, apartament nr. 10, lot 20, Palazu M., înscris în cartea funciară nr._-C1-U10 a mun. C., având nr. cadastral_-C1-U10.
Anulează contractul de vânzare – cumpărare autentificat sub nr. 372/03.09.2012 la BNP C. S. și obligă pârâta S.C. E. R. LAND S.R.L. să restituie reclamantei S.C. E. R. S.R.L. imobilul teren în suprafață de 35,79 mp reprezentând cota de 5,12% aferentă apartamentului nr. 10 situat în C., .. 36, etaj 2, lot 20, Palazu M., înscris în cartea funciară nr._-C1-U10 a mun. C., având nr. cadastral_-C1-U10.
Respinge ca lipsită de interes acțiunea formulată de reclamantul O. S. având CNP_ cu domiciliul procesual ales in CONSTANTA, ., nr. 57, ., . în ceea ce privește capetele principale de cerere Respinge acțiunea având ca obiect cererile subsidiare formulată de reclamantul O. S. ca fiind introdusă de o persoană fără calitate procesuală activă.
Obligă pârâții să plătească reclamantei S.C. E. R. S.R.L. cheltuieli de judecată în sumă de 6.666,20 lei reprezentând taxă de timbru și onorariu de expert.
Cu apel în termen de 30 de zile de la comunicare. Cererea de apel se va depune la Judecatoria Constanta.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 19.02.2015
P., GREFIER,
R. E. L. R. GALIU
ThRed. jud. R.E.L../6ex/ 28.05.2015
Gref. R..G./28.05.2015 /emis 4 comunicari .
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 1837/2015. Judecătoria... | Ordonanţă de plată - OUG 119/2007 / art.1013 CPC ş.u..... → |
|---|
