Anulare act. Sentința nr. 2015/2015. Judecătoria CONSTANŢA

Sentința nr. 2015/2015 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 09-10-2015 în dosarul nr. 11365/2015

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA C. – SECȚIA CIVILĂ

Operator de date cu caracter personal nr. 3047

Dosar civil nr._

SENTINȚA CIVILĂ NR._/2015

Ședința publică din data de 09.10.2015

Instanța constituită din:

Președinte - G. M.

Grefier – S. I. M.

Pe rol, soluționarea cererii de chemare în judecată formulate de reclamantul A. C. în contradictoriu cu pârâții Primăria M. C., C. Locală de aplicare a Legii nr. 10/2001 C. și P. R., având ca obiect acțiune în constatare – nulitate act juridic.

Dezbaterile asupra excepțiilor au avut loc în ședința publică din data de 25.09.2015 și au fost consemnate în încheierea din acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Completul de judecată, având nevoie de timp pentru a delibera, în conformitate cu prevederile art. 396 alin. 1 Cod procedură civilă, a amânat pronunțarea asupra cauzei la data de 09.10.2015 când, în aceeași compunere,

JUDECĂTORIA,

Deliberând, constată următoarele:

Prin cerere înregistrată pe rolul Judecătoriei C. la data de 19.09.2014, sub număr dosar_, reclamantul A. C. a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Primăria M. C., C. Locală de aplicare a Legii nr. 10/2001 C. și P. R., ca instanța să constate nulitatea absolută a Referatului nr._/11.05.2007 emis de către C. Locală de aplicare a Legii nr. 10/2001 din cadrul Primăriei M. C..

În motivarea cererii, se arată că referatul a fost emis abuziv, întrucât asupra imobilului ce face obiectul său era înscrisă o ipotecă în valoare de_ lei, în favoarea creditorului Funciar U. Iași, sarcină care nu a fost radiată până în prezent.

Mai învederează reclamantul că pârâta P. R. a mințit atunci când a declarat că ipoteca a fost radiată.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 1247, 1250 și urm. din Codul civil, iar în susținere au fost atașate înscrisuri.

Cererea a fost timbrată cu taxă judiciară de timbru în valoare de 20 lei, conform art. 27 din O.U.G. nr. 80/2013.

Pârâții Primăria M. C., C. Locală de aplicare a Legii nr. 10/2001 C. au formulat întâmpinare potrivit art. 205 din codul de procedură civilă (f. 15), prin care s-au apărat astfel:

- Referatul nr._/11.05.2007 nu are o existență de sine stătătoare, el stând la baza emiterii Dispoziției Primarului nr. 2457/06.06.2007, emisă în baza Legii nr. 10/2001, cu privire la care reclamantul a formulat anterior o cerere de constatare a nulității, care a făcut obiectul dosarului nr._/212/2009 și care s-a perimat;

- invocă excepția lipsei capacității procesuale de folosință a celor doi pârâți, arătând că aceștia nu sunt subiecte de drept;

- invocă excepția inadmisibilității cererii, întrucât actul juridic a cărei nulitate se solicită a fi constatată nu a produs efecte juridice, dispoziția emisă în baza referatului fiind actul care a creat drepturi și obligații;

- invocă excepția lipsei de interes, susținând că, eventuala constatare a nulității referatului nu ar aduce nici un folos practic reclamantului;

- pe fond, se solicită respingerea cererii, întrucât nu se face dovada susținerilor din cuprinsul acesteia.

Totodată, solicită pârâții ca reclamantul să fie obligat la plata cheltuielilor de judecată.

Reclamantul a depus răspuns la întâmpinare potrivit art. 201 alin. 2 din Codul de procedură civilă (f. 25-27), prin care:

- a solicitat respingerea excepțiilor, apreciind că cei doi pârâți sunt subiecte de drept, având capacitate juridică administrativă;

- a solicitat ca instanța să dispună și cu privire la constatarea nulității Dispoziției Primarului nr. 2457/06.06.2007;

- întrucât P. R. a dobândit imobilul în mod fraudulos și cu complicitatea altor persoane, reclamantul a formulat și plângere penală, solicitând suspendarea prezentei judecăți până la finalizarea cercetărilor penale.

Prin precizările depuse în scris la dosarul cauzei, la termenul din data de 03.04.2015 (f. 53), reclamantul a arătat că nu își modifică cererea introductivă, instanța rămânând învestită doar cu cererea de constatare a nul9ității referatului, iar nu și în ceea ce privește dispoziția de primar.

La același termen s-a depus o cerere de intervenție principală de către P. M., întemeiată pe dispozițiile art. 62 din Codul de procedură civilă, iar la termenul din data de 25.09.2015 instanța a respins această cerere ca inadmisibilă.

Având a se pronunța cu prioritate asupra excepțiilor invocate în cauză, potrivit art. 248 alin. 1 din Codul de procedură civilă, instanța reține următoarele:

Prin Referatul nr._/11.05.2007 emis de către C. Locală de aplicare a Legii nr. 10/2001 din cadrul Primăriei M. C. (f. 5-6) s-a propus admiterea cererii formulate d P. R. și restituirea către aceasta, în natură, a imobilului situat în municipiul C., .. 4, jud. C., compus din teren în suprafață de 226,99 mp și construcția P+2 existentă pe acel teren.

În baza referatului anterior indicat, a fost emisă Dispoziția Primarului nr. 2457/06.06.2007 (f. 28-29), prin care s-a dispus, în temeiul Legii nr. 10/2001, restituirea în natură, către P. R., a imobilului la care face trimitere și referatul nr._/11.05.2007.

Potrivit art. 32 alin. 1 din Codul de procedură civilă – „Orice cerere poate fi formulată și susținută numai dacă autorul acesteia: a) are capacitate procesuală, în condițiile legii; b) are calitate procesuală; c) formulează o pretenție; d) justifică un interes.

La rândul său, art. 33 din același cod stipulează – „Interesul trebuie să fie determinat, legitim, personal, născut și actual. Cu toate acestea, chiar dacă interesul nu este născut și actual, se poate formula o cerere cu scopul de a preveni încălcarea unui drept subiectiv amenințat sau pentru a preîntâmpina producerea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara.

În cazul de față, instanța apreciază că reclamantul nu justifică un interes determinat, întrucât Referatul nr._/11.05.2007 nu constituie un act juridic care, prin el însuși, să producă efecte juridice.

În fapt, referatul constituie o expunere de motive a propunerii făcute de membrii Comisiei Locale de aplicare a Legii nr. 10/2001, iar prin Dispoziția Primarului nr. 2457/06.06.2007 s-a dispus cu privire la restituirea bunului imobil către P. R..

De altfel, se observă că A. C. a promovat, la data de 21.12.2009, o cerere de constatare a nulității absolute a Dispoziției Primarului nr. 2457/06.06.2007, care a făcut obiectul dosarului nr._/212/2009 (atașat cauzei de față) și în care s-a constata împlinirea termenului de perimare, potrivit sentinței civile nr. 4717/26.09.2012.

În opinia acestei instanțe, numai cerând anularea dispoziției de primar și-ar fi putut urmări eventualul interes reclamantul A. C., astfel că în cauza de față urmează a se admite excepția lipsei de interes, fără a se mai analiza celelalte excepții invocate de pârâți.

Totodată, în temeiul prevederilor art. 453 din Codul de procedură civilă, reclamantul va fi obligat să plătească pârâților Primăria M. C. și C. Locală de aplicare a Legii nr. 10/2001 C. cheltuieli de judecată în sumă de 530 lei, reprezentând onorariu de avocat, dovedit cu înscrisuri (f. 20-22).

PENTRU ACESTE MOTIVE,

JUDECĂTORIA, ÎN NUMELE LEGII,

HOTĂRĂȘTE:

Admite excepția lipsei de interes în promovarea cererii de chemare în judecată.

Respinge, ca fiind lipsită de interes, cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A. C. – CNP_, domiciliat în municipiul C., .. 4, ., în contradictoriu cu pârâții Primăria M. C., cu sediul în municipiul C., ., jud. C., C. Locală de aplicare a Legii nr. 10/2001 C., cu sediul în municipiul C., ., jud. C. și P. R., domiciliată în municipiul București, .. 158A, ., ., sector 6.

Obligă reclamantul să plătească pârâților Primăria M. C. și C. Locală de aplicare a Legii nr. 10/2001 C. suma de 530 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Cu drept de apel la Judecătoria C., în termen de 30 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 09.10.2015.

PREȘEDINTE, GREFIER,

G. M. S. I. M.

Red. jud. G.M./09.10.2015;

Tehnored. gref. S.I.M./12.10.2015/ 6 ex.

Comunicat 4 ex./ .

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Anulare act. Sentința nr. 2015/2015. Judecătoria CONSTANŢA