Contestaţie la executare. Sentința nr. 6634/2015. Judecătoria CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 6634/2015 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 05-06-2015 în dosarul nr. 8160/212/2015
DOSAR NR._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA C.
SECTIA CIVILĂ
OPERATOR DE DATE CU CARACTER PERSONAL NR. 3047
SENTINȚA CIVILĂ NR. 6634
Ședința publică din data de 5 iunie 2015
Instanța de judecată constituită din:
Președinte: C. D.
Grefier: S. P.
Pe rol soluționarea cauzei civile privind pe contestatoarea D. A. C. în contradictoriu cu intimata C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA având ca obiect contestație la executare.
Dezbaterile și susținerile părților asupra fondului au avut loc în cadrul ședinței de judecată din data de 22 mai 2015, fiind consemnate în încheierea de amânare a pronunțării de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, când, instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 29 mai 2015, când, pentru aceleași considerente, a amânat pronunțarea pentru astăzi, când, în aceeași compunere, a deliberat următoarele:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei de fata, constata următoarele:
Prin contestația înregistrată pe rolul Judecătoriei C. la data de 17.03.2015 sub nr._, contestatoarea D. A.-C. a solicitat, în contradictoriu cu intimata C. națională de autostrăzi și drumuri naționale din România SA, anularea încheierii nr. 267/07.01.2015 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._/212/2014, anularea somației emise la data de 27.02.2015, a încheierilor din data de 27.02.2015 și a tuturor actelor de executare subsecvente efectuate în cadrul dosarului nr. 1564/2015 al B. N. M. A., cu cheltuieli de judecată.
În motivare, contestatoarea a arătat, în esență că titlul executoriu constând în procesul verbal de contravenție . nr._/02.05.2012 nu i-a fost legal comunicat, deoarece comunicarea acestuia nu a fost efectuată prin poștă, cu confirmare de primire.
A mai arătat petenta că a formulat plângere contravențională împotriva procesului verbal respectiv, procesul verbal nefiind deci titlu executoriu, doar hotărârea judecătorească fiind, în acest caz.
A precizat că, în mod greșit a fost inițiată executarea silită în contra sa, deoarece nu îi revenea obligația achitării rovinietei, deoarece nu mai era proprietara autoturismului, la data constatării faptei, respectiv a invocat nulitatea procesului verbal de contravenție, în lipsa semnăturii agentului constatator aplicată pe respectivul act.
Contestatoarea a considerat că suma stabilită cu titlu de cheltuieli de judecată, de 328,36 lei, este nelegală, fiind stabilită cu încălcarea dispozițiilor art. 559 NCPC, deoarece cheltuielile nu au fost avansate de către creditor.
În drept, a invocat dispozițiile art. 711 și urm. C.proc.civ.
În probațiune, a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri.
Cererea a fost legal timbrată cu taxa judiciară de timbru în cuantum de 37 lei.
Intimata, legal citată, nu a depus întâmpinare și nu a fost reprezentată la judecată.
În cauză, a fost administrată proba cu înscrisuri și a fost atașat, în copie, dosarul de executare.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin cererea de executare silită înregistrată sub nr. 1564/2015 instrumentat de B. N. M. A., intimata a solicitat executarea silită a tarifului de despăgubire în cuantum de 28 Euro, stabilit în sarcina contestatorului prin procesul verbal de contravenție . nr._/02.05.2012.
Procesul verbal de contravenție a fost investit cu formulă executorie prin încheierea nr. 267/07.01.2015 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._, ulterior fiind emise încheierea de încuviințare a executării silite și încheierea de stabilire a cheltuielilor de executare din data de 27.02.2015, respectiv somația de plată, pentru suma de 28 Euro, echivalentul în lei la cursul BNR valabil pentru ultima zi din luna anterioară achitării, respectiv 328,36 lei, reprezentând cheltuieli de executare.
Instanța reține că procesul verbal de contravenție a fost comunicat contestatoarei prin afișare la domiciliul acesteia (fila 25).
Se mai reține că, potrivit disp. art.27 din O.G. nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, comunicarea procesului-verbal și a înștiințării de plată de face prin poștă, cu aviz de primire, sau prin afișare la domiciliul sau la sediul contravenientului. Operațiunea de afișare se consemnează într-un proces-verbal semnat de cel puțin un martor.
Instanța apreciază că modalitatea de comunicare a procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției prin afișare la domiciliul sau sediul contravenientului este subsidiară celei de comunicare prin poștă, cu aviz de primire, o interpretare contrară nefiind de natură a asigura respectarea dreptului la apărare și a garanțiilor instituite de art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale, cu privire la acuzațiile în materie penală, sancțiunile contravenționale putând fi asimilate cu sancțiunile penale.
Prin urmare, instanța apreciază că îndeplinirea procedurii de comunicare prin afișarea actului se află într-un raport de subsidiaritate față de comunicarea prin poștă, cu aviz de primire,deoarece contravenientului trebuie să i se dea posibilitatea să cunoască efectiv actul încheiat, precum și data comunicării acestuia, pentru a-și formula apărările.
Pentru aceste motive, se consideră că procedura afișării procesului-verbal de contravenție la domiciliul contravenientului trebuie sa fie utilizată numai în situația în care nu s-a reușit, din diverse motive, comunicarea prin poștă, cu aviz de primire.
Or, în speța de față, instanța constată că nu s-a încercat comunicarea procesului verbal prin poștă, cu aviz de primire, motiv pentru care va aprecia că procesul verbal de contravenție nu a fost legal comunicat.
Potrivit art.25 alin.1 si 2 din OG nr.2/2001, în forma în vigoare la data emiterii procesului verbal de contravenție ce reprezintă titlul executoriu în prezenta speță, procesul-verbal se va înmâna sau, după caz, se va comunica, în copie, contravenientului și, dacă este cazul, părții vătămate și proprietarului bunurilor confiscate, iar comunicarea se face de către organul care a aplicat sancțiunea, în termen de cel mult o lună de la data aplicării acesteia, iar potrivit art.26 alin.3 din OG nr.2/2001, modificata, in cazul in care contravenientul nu este prezent sau, deși prezent, refuză să semneze procesul-verbal, comunicarea acestuia, precum și a înștiințării de plată se face de către agentul constatator în termen de cel mult o lună de la data încheierii.
Or, în prezenta cauză, din studierea înscrisurile existente la dosar, rezultă că procesul verbal de contravenție nu a fost legal comunicat în termen de o lună de la data încheierii acestuia, contestatoarea aflând despre existența acestuia prin somația emisă în cadrul dosarului de executare nr. 1564/2015 instrumentat de B. N. M. A., cu mult după trecerea termenului de o lună instituit de dispozițiile art. 26 alin.3 din OG nr. 2/2001.
Conform art. 14 din OG nr. 2/2001: „ (1) Executarea sancțiunilor contravenționale se prescrie dacă procesul-verbal de constatare a contravenției nu a fost comunicat contravenientului în termen de cel mult o lună de la data aplicării sancțiunii”.
Pentru motivele menționate anterior, instanța conchide în sensul că dreptul intimatei de a executa sancțiunea constând în plata tarifului de despăgubire, stabilită prin procesul verbal de contravenție . nr._/02.05.2012, s-a prescris, astfel încât aceasta nu este îndreptățită să solicite executarea silită a acestui act, care, potrivit art. 706 alin.2 C.proc.civ. („Prescripția stinge dreptul de a obține executarea silită și orice titlu executoriu își pierde puterea executorie”) și-a pierdut puterea executorie.
Referitor la celelalte motive de nelegalitate invocate de către contestatoare, instanța apreciază că nu poate analiza, pe calea contestației la executare, motive de nelegalitate ce vizează titlul executoriu, din moment ce art. 31 din OG nr. 2/2001 instituie o cale specială pentru atacarea procesului verbal de contravenție, respectiv plângerea, iar art.713 alin.2 C.proc. civ. prevede că atunci când executarea silită se face în temeiul unui alt titlu executoriu decât o hotărâre judecătorească, se pot invoca în contestația la executare și motive de fapt sau de drept privitoare la fondul dreptului cuprins în titlul executoriu, numai dacă legea nu prevede în legătură cu acest titlu executoriu o cale procesuală specifică pentru desființarea lui.
În aceste condiții, instanța apreciază că nu sunt admisibile, și nu pot fi invocate pe calea contestației la executare, motive de nulitate a procesului verbal de contravenție ce se execută, care trebuie să fie invocate pe calea plângerii contravenționale, contestatoarea menționând, de altfel, că a formulat și plângere contravențională.
În concluzie, instanța va admite contestația la executare, respectiv va anula încheierea nr. 267/07.01.2015 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._, precum și executarea silită ce face obiectul dosarului de executare nr. 1564/2015 instrumentat de B. N. M. A..
Referitor la cererea contestatoarei privind obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată constând în taxa judiciară de timbru, instanța va respinge această cerere, ca neîntemeiată, având în vedere aplicabilitatea în cauză a dispozițiilor art. 45 alin. (1) lit. f), din OUG nr. 80/2013 privind taxele de timbru, conform cărora în cazul în care contestația la executare este admisă, iar hotărârea rămâne definitivă, sumele achitate cu titlu de taxă de timbru urmează să fie restituite, la cererea contestatorului, proporțional cu admiterea contestației (alin.2).
Instanța apreciază că, în cazul contestațiilor la executare, dispozițiile art. 453 C.proc.civ. nu sunt aplicabile, deoarece se recunoaște contestatorului un drept la restituirea taxei judiciare de timbru, iar posibilitatea acestuia de a uza atât de calea stabilită prin OUG nr. 80/2013 cât și cea stabilită prin art. 453 C.proc.civ. ar conduce la o dublă despăgubire a contestatorului, care ar putea obține sumele respective atât de la stat cât și de la intimat, ceea ce ar duce la o îmbogățire fără just temei a acestuia.
Admițând că și în cazul contestației la executare sunt aplicabile dispozițiile art. 453 C.proc.civ., am ajunge la inaplicabilitatea dispozițiilor art. 23 alin. (1) pct. f), din OUG nr. 80/2013, aceste dispoziții fiind speciale și, în consecință, urmând să se aplice cu prioritate față de dispozițiile generale în materia cheltuielilor de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite contestația la executare formulată de contestatoarea D. A. C., CNP_ cu domiciliul în Eforie Sud, ., județul C., în contradictoriu cu intimata C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA, cu sediul în București, .. 38, sector 1.
Anulează încheierea nr. 267/07.01.2015 pronunțată de Judecători C. în dosarul nr._/212/2014.
Anulează executarea silită ce face obiectul dosarului de executare silită nr. 1564/2015 al B. N. M. A..
Respinge cererea contestatoarei de obligare a intimatei la plata cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiată.
Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 05.06.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
C. D. S. P.
Red. și tehnored. Jud. CD
Ex. 4/03.08.2015
| ← Validare poprire. Sentința nr. 7101/2015. Judecătoria CONSTANŢA | Fond funciar. Sentința nr. 6627/2015. Judecătoria CONSTANŢA → |
|---|
