Contestaţie la executare. Sentința nr. 4191/2015. Judecătoria CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 4191/2015 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 09-04-2015 în dosarul nr. 13905/212/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA C. – SECȚIA CIVILĂ
Operator de date cu caracter personal nr. 3047
SENTINȚA CIVILĂ NR. 4191
Ședința publică din data de 09.04.2015
COMPLETUL CONSTITUIT DIN:
PREȘEDINTE: A. R. P.
GREFIER: M. R.
Pe rol soluționarea cauzei civile având ca obiect contestație la executare, acțiune formulată de contestatorii R. G. și R. A., domiciliați în Eforie Sud, ., jud.C., în contradictoriu cu intimații O. F. ZRT, cu sediul procesual ales în București, .. 79, . și B. B. I., cu sediul în C., ., ., jud. C..
Dezbaterile asupra fondului au avut loc in ședința publică din data de 26.03.2015 și au fost consemnate prin încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, cand instanța, pentru a se depune concluzii scrise și având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat succesiv pronunțarea la data de 02.04.2015 și 09.04.2015 când a pronunțat următoarea hotărâre:
INSTANȚA
Deliberând, constată că:
Prin contestația la executare formulată și înregistrată la Judecătoria C. sub nr. de dosar_, contestatorii R. G. și R. A. în contradictoriu cu intimații O. F. Z.R.T. și B. B. I. au solicitat instanței să dispună:
- anularea încheierii nr. 03/29.04.2014 pronunțată de în dosarul de executare silită nr. 303/2014, în temeiul art.711, al.3 NoulC Pr.Civ.;
.
anularea încheierii pronunțate în data de 03.04.2014 prin care s-a admis cererea creditorului, s-a dispus înregistrarea acesteia și deschiderea dosarului de executare silită de către executorul judecătoresc; - anularea cheltuielilor de executare;- anularea somației de plată nr.04/29.04.2014 și amânarea executării;
De asemenea, au solicitat suspendarea executării silite până la soluționarea contestației.
In fapt, au arătat contestatorii că au contractat un credit prin contractul de credit pentru nevoi personale garantat cu ipotecă pentru persoane fizice nr. C_ /05.02.2007, modificat și completat prin Actul Adițional nr.1/02.02.2011, în valoare de 76.000,00 CHF (franci elvețieni), urmând a-l rambursa în rate pînă la data de 21.01.2019 în totalitate, plus 33.877,56 CHF dobîndă. Au mai arătat că: prin actul adițional nr.1/02.02.2011 se modifică graficul de rambursare ca urmare a solicitării clienților de suspendare a rambursări astfel că la data de 02.02.2011 mai era de rambursat suma de 59.273,79 CHF și 21.069,23 CHF sumă cu titlu de dobîndă, comision și diferențe. De asemenea, s-a încheiat contractul de credit nr. C_ /05.02.2007 cu creditorul O. Bank România SA-prin Sucursala Agenția AG GARĂ- C. iar Actul Adițional nr.1/02.02.2011 l-au încheiat cu O. Financial Solutions B.V.cu sediul în Amsterdam prin O. Bank România SA. Prin actul adițional nr.1/02.02.2011 se stabilește că O. Bank România SA a transferat către O. Financial Solutions B.V., ...facilitatea de credit nr. C_, în sumă de 76.000,00 (șaptezecișișasemii)CHF, împreună cu accesoriile sale respectiv garanțiile constituite...Pe cale de consecință la data de 02.02.2011 contractul nr. C_ /05.02.2007 nu a fost declarat scadent și ca urmare nu a intrat în categoria creditelor neperformante, fiind suspendată rambursarea creditului pînă la data de 22.08.2011. Suspendarea s-a menținut în mod tacit, creditorul acceptînd-o nefăcînd nici un demers în vederea reînceperii rambursării, care urma a se face în conformitate cu graficul de rambursare întocmit în conformitate cu art.V din Actul Adițional nr.1/02.02.2011.
În continuare contestatorii au arătat că la data de 06.05.2014 au primit somația de plată nr.04/29.04.2014 din dosarul de executare silită nr. 303/2014, fără a primi în prealabil o Declarație de scadență anticipată a creditului conformitate cu art. 14 lit. b și art. 15.4 din Contractul de credit nr. C_ /05.02.2007 care se face pe bază de preaviz ce se comunică în scris debitorului.
Din această somație au constatat că au un debit de 73.496,47 CHF față de O. F. Z.R.T., plus 10.257,90 lei cheltuieli de executare.
Față de acest aspect au învederat instanței că nu au cunoștință de existența vreunui raport juridic între aceștia și O. F. Z.R.T. și chiar dacă aceasta se declară cesionar nu au cunoștință de existența vreunui contract de cesiune astfel că cesiunea nu le este opozabilă decât din momentul comunicării și acceptării ei conform art. 1579 Noul cod civil și a clauzelor contractuale prevăzute la art.l7din contractul nr. C_ /05.02.2007.
Mai mult decât atât contestatorii au precizat că art. 16.3 din contractul de credit nr. C_ /05.02.2007 care prevede dreptul băncii de ... a cesiona sau dea transmite în orice mod și oricînd către altă instituție de credit... este abuziv în conformitate cu art. 4 din legea 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între comercianți și consumatori. Astfel în lista cuprinsă în anexe la punctul n) este considerată clauză abuzivă prevederile contractuale care ...dau dreptul comerciantului să transfere obligațiile contractuale unei terțe persoane — agent, mandatat, etc. -, fără acordul consumatorului, dacă acest transfer servește la reducerea garanțiilor sau a altor răspunderi față de consumator.
De asemenea, s-a mai arătat că cererea de încuviințare a executării silite trebuia respinsă ca neîntemeiată, atunci când creditorul care solicită încuviințarea executării silite a unui contract de credit este creditorul cesionar, în urma încheierii unui cesiuni de creanță cu instituția de credit. Încheierea pronunțată în data de 03.04.2014 nu a fost comunicată conform art.656 al.3 cod proc. civ iar suma pretinsă nu este certă lichidă și exigibilă așa cum prevede art.662 din cod proc. civ.
Astfel s-a susținut că această creanță nu este certă pentru că O. F. Z.R.T. nu este în posesia unui titlu executoriu deoarece nu se poate extrapola caracterul de titlu executoriu prevăzut de art. 120 din O.U.G. 99/2006 în privința contractului de cesiune de creanță; nu este lichidă deoarece creditorul cesionar nu a prezentat modul de calcul a sumei pretinse;nu este exigibilă deoarece contestatorii nu au primit nici o declarație de scadență anticipată a creditului, acesta fiind scadent la data de 21.01.2019, conform Contractului de credit nr. C_ /05.02.2007. Cheltuielile de executare au ca bază de calcul sume pretinse ce nu sunt certe, lichide și exigibile. Pe cale de consecință sumele rezultate cu titlu de cheltuieli de executare nu sunt certe, lichide și exigibile.
Pentru termenul de judecată din data de 12.03.2015, contestatorii au înțeles să-și precizeze contestația, sens în care pe cale de excepție au invocat lipsa procedurii de cesiune și lipsa calității procesuale active a solicitantului cererii de executare silită, arătând că au încheiat contractul de credit nr. C_ /05.02.2007 cu creditorul O. Bank România SA-prin sucursala Agenția AG GARA- C. iar Actul Adițional nr.1/02.02.2011 l-au încheiat cu O. Financial Solutions B.V. prin O. Bank România SA și nu cu O. F. ZRT.
S-a învederat faptul că însăși contractul de credit nr. C_ /05.02.2007 care stă la baza pretinsului contract de cesiune este un contract viciat de clauze abuzive. Astfel, au menționat contestatorii că punctele 1-8 ale art. 8 din contract prezintă clauze care în opinia acestora sunt abuzive potrivit dispozițiilor art. 4 din legea nr. 193/2000, nefiind negociate direct cu consumatorul. În contractul de credit nr. C_ /05.02.2007 nu este prezentată formula după care se calculează variația dobânzii. Deși clauza menționată privește obiectul principal al contractului și deși în aparență aceasta a fost redactată în mod clar, nu este definită într-un mod inteligibil, fiind încălcate în acest mod dispozițiile art. 4 din legea nr. 193/2000.
De asemenea, s-a arătat că și în ceea ce privește clauza de la art. 16.3 din contractul de credit nr. C_ /05.02.2007 care prevede dreptul băncii de „a cesiona și de a transmite în orice mod și oricând către altă instituție de credit” este o clauză abuzivă prin încălcarea prevederilor de la punctul n) din anexa de la legea nr. 193/2000.
În drept, s-au invocat prevederile art. 711 și urm. cod proc. civ.
Intimata, legal citată, nu a formulat în cauză întâmpinare sau alte cereri scrise.
Din oficiu, instanța a dispus comunicarea spre consultare a dosarului de executare silită nr. 303/2014 al B. B. I..
La termenul de judecată din data de 12.03.2015 contestatorii au declarat că înțeleg să renunțe la cererea de suspendare a executării silite, astfel că instanța a luat act de această renunțare prin încheierea de ședință de la acea dată.
Prin Încheierea de ședință din data de 26.03.2015, instanța a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a B. B. I., invocată din oficiu, apreciind că executorul judecătoresc nu are calitate de intimat în această cauză. Prin urmare, se respinge contestația la executare formulată în contradictoriu cu B. B. I..
În ceea ce privește celelalte aspecte invocate sub formă de excepții de către contestatori, instanța le-a calificat ca fiind apărări ce vizează soluționarea pe fond a contestației, astfel că vor fi analizate pe fondul cauzei.
Analizând actele și lucrările dosarului precum și piesele dosarului execuțional nr. 303/2014 al B. B. I., instanța reține următoarea stare de fapt:
La data de 05.02.2007, contestatorii R. G. în calitate de debitor și R. A. în calitate de co-debitor și garant ipotecar au încheiat cu O. BANK ROMÂNIA SA în calitate de creditor, contractul de credit pentru nevoi personale garantat cu ipotecă pentru persoane fizice nr. C_ /05.02.2007. La data de 02.02.2011 aceștia au încheiat cu O. Financing Solutions B.V. (creditorul) prin O. Bank România SA (în calitate de administrator al activelor și agent de colectare a activelor), Actul Adițional la contract, înregistrat sub nr.1/02.02.2011.
După cum rezultă din înscrisurile de la filele 12-32 din dosarul de executare silită nr. 303/2014, contestatorii au fost înștiințați că întregul credit a fost declarat exigibil anticipat (f.31-32), iar la data de 05.07.2012, între O. Financing Solutions B.V. în calitate de vânzător și cedent, O. Bank Romania SA în calitate de vânzător inițial și agent și O. Faktoring ZRT, în calitate de cesionar a fost încheiat un contract de cesiune de creanță înregistrat sub nr. 51-2012-151 prin care toate creanțele certe, lichide și exigibile în sumă totală de 73.496,47 CHF privindu-i pe debitori soți R. au fost cesionate, astfel că O. FAKTORING ZRT, în calitate de cesionar al tuturor creanțelor se subrogă de drept, în calitatea de creditor al O. Financing Solutions B.V și O. Bank România Sa și garanților ipotecari și fideiusori ai acestuia și debitorilor cedați.
Cu privire la natura juridică a acestui din urmă contract, instanța reține că noul Cod civil reglementează atât cesiunea de creanță (art. 1566-1592 NCC), cât și cesiunea contractului (art. 1315-1320 NCC).
Dacă ambele instituții se fundamentează pe un transfer, deosebirile dintre cele două concepte sunt de substanță. Astfel, prin cesiunea contractului nu se transferă un drept – cum se întâmplă într-o cesiune de creanță, ci o poziție contractuală, un ansamblu de drepturi și obligații ce aparțin unei părți în contract.
Cesiunea de creanță este un contract consensual, pentru validitatea sa nefiind necesară, de regulă, o formă specială. De asemenea, cu excepția unei stipulații contrare, nu este necesar acordul cedatului. Dimpotrivă, cesiunea contractului poate fi realizată doar cu consimțământul celeilalte părți contractante art. 1315 alin. (1) cod civil și în forma cerută de lege pentru validitatea contractului inițial [art. 1317 alin. (1) cod civil.
Cum, din interpretarea coroborată a clauzelor din contractul de cesiune din data de 05.07.2012, se constată că s-a avut în vedere transmiterea raportului obligațional numai sub aspectul laturii sale active și fără ca debitorii cedați, în speță soții R. să fie parte în acel contract, instanța constată că, în speță, ne aflăm în prezența unei cesiuni de creanță, și ca atare, nu era necesar acordul debitorilor cedați. Cu toate acestea, instanța constată că debitorilor contestatori le-a fost adusă la cunoștință această cesiune de creanță prin corespondență cu confirmare de primire, astfel cum este dovedit în cauză cu – borderoul pentru obiectele de corespondență cu indicația „recomandat cu confirmare de primire” din data de 12.07.2012 și deci au avut cunoștință de faptul că în prezent, creditorul creanței este O. F. ZRT.
Față de cele anterior expuse, instanța apreciază ca nefiind întemeiate criticile contestatorilor aduse față de contractul de cesiune de creanță, dar și față de clauza contractuală prevăzută la art. 16 pct. 3 din contractul de credit C_ /05.02.2007, atâta vreme cât contestatorii au luat la cunoștință de clauzele contractului prin semnătură neavând nici o obiecțiune la acesta.
În continuare, instanța reține că intimata . s-a adresat B. B. I., în vederea punerii în executare silită a Contractului de credit nr. C_ /05.02.2007 dar și a contractului de ipotecă autentificat sub nr. 215/05.02.2007 de către BNP Doinița C. și D. C..
Prin încheierea nr. 01 din 03.04.2014, s-a dispus înregistrarea cererii de executare silită în registrul general al B. I. și s-a dispus deschiderea dosarului de executare silită nr. 303/2014 împotriva debitorilor R. G. și R. A., în baza titlului executoriu constând în contract de credit nr. C_ /05.02.2007, act adițional nr. 1/02.02.2011 emis de O. BANK ROMANIA SA și contract de ipotecă autentificat sub nr. 215/05.02.2007 de către BNP Doinița C. și D. C., creanță rezultată din titlu executoriu, cesionată către ., în baza contractului de cesiune de creanță nr. 51-2012-151 din data de 05.07.2012, notificat debitorilor prin scrisoare recomandată.
Prin Încheierea civilă nr. 7523/15.04.2014 pronunțată de Judecătoria C. sub nr. de dosar_/212/2014 a fost încuviințată executarea silită împotriva debitorilor, în temeiul titlurilor executorii mai sus indicate.
Prin Încheierea nr. 03/29.04.2014 B. B. I. a stabilit suma de 10.257,90 lei reprezentând cheltuieli de executare, până la acel moment, în dosarul execuțional nr. 303/2014, iar prin Somația nr. 04 de la aceeași dată s-a pus în vedere debitorilor să se conformeze întocmai dispozițiilor legale în materia executării silite și să achite debitul acumulat în sumă totală de 73.496,47 CHF (compus din 58.808,48 CHF – debit principal și 14.687,99 CHF – dobânzi) precum și cheltuieli de executare în cuantum de 10.257,90 lei.
În ceea ce privește susținerea contestatorilor referitoare la faptul că în speță creața pentru care sunt executați silit nu ar fi certă, lichidă și exigibilă, instanța o va respinge ca neîntemeiată. Astfel, contractul de credit este un act cu executare succesivă, astfel încât în mod rezonabil nu se poate pretinde ca în actul de creanță inițial, să se prevadă expres cuantumul creanței care va rezulta din neexecutarea viitoare a unor obligații contractuale, ci doar elementele de determinare a obligației la plată. Astfel, în cazul omisiunii debitorului de a returna creditul conform dispozițiilor contractuale, accesoriile se adaugă debitului și duc la majorarea creanței rezultate din contract.
Prin urmare, creanța ce face obiectul dosarului de executare este certă, lichidă și exigibilă, debitorii neaducând elemente probatorii din care să rezulte contrariul celor constatate de către instanță.
Nu pot fi primite de asemenea nici criticile contestatorilor referitoare la necomunicarea încheierii emise de executorul judecătoresc înregistrată sub nr. 01 din data de 03.04.2014. Astfel, prin încheierea nr. 01/03.04.2014, B. B. I. a admis cererea creditorului cesionar și a înregistrat cererea de executare silită în registrul special, sub nr. 303/2014, dispunând ca în termen de 3 zile de la încheierea acesteia să solicite Judecătoriei C. încuviințarea executării silite în baza dispozițiilor art. 816 cod proc. civ. raportat la art. 665-666 cod proc. civ.. Conform dispozițiilor art. 664 alin.2 cod proc. civ, încheierea întocmită conform alin.1 din același text legal, se comunică de îndată creditorului, și nicidecum debitorilor, în acest ultim caz neexistând un text legal aplicabil.
De asemenea, constatăm că executorul a stabilit prin încheierea nr. 3/29.04.2014 cheltuielile ce implică executarea silită, avându-se în vedere cuantumul creanței ce urmează a se recupera dar și dispozițiile art. 669 alin.3 cod proc. civ, art. 39 din legea nr. 188/2000 și ale ordinului MJ nr. 2550/C/2006, iar criticile contestatorilor aduse acestei încheieri nu au fost argumentate în nici un fel.
Instanța mai reține că debitorii contestatori au invocat în apărare faptul că în contractul de credit există clauze contractuale abuzive astfel cum sunt ele prevăzute la art. 8 (art. 8.1-8.8) din contract, respectiv la capitolul – dobândă -.
Legea nr. 193/2000 prevede la art. 4 alin. 1 că o clauză contractuală care nu a fost negociată direct cu consumatorul va fi considerată abuzivă dacă, prin ea însăși sau împreună cu alte prevederi din contract, creează, în detrimentul consumatorului și contrar cerințelor bunei-credințe, un dezechilibru semnificativ între drepturile și obligațiile părților.
Nu poate fi reținut caracterul abuziv al dobânzii, în condițiile în care clauza menționată privește obiectul principal al contractului iar formula de calcul a acesteia este clară, existența sa fiind evidențiată și în graficul de rambursare înmânat petenților, și deci această dobândă nu este contrară cerințelor bunei-credințe.
Nici de un dezechilibru semnificativ între drepturile și obligațiile părților nu se poate vorbi, raportat la această dobândă . Este evident că reclamanții, dorind să obțină un împrumut, s-au interesat despre suma pe care trebuie să o restituie băncii lunar dar și despre dobânda percepută ca urmare a acordării unui astfel de împrumut. O clauză abuzivă este aceea care modifică echilibrul contractual, de cele mai multe ori, în mod imperceptibil, sau greu perceptibil pentru consumator. Or, în situația clauzelor analizate nu ne aflăm într-o astfel de situație, deoarece acestea fac parte din chiar miezul obiectului convenției de credit încheiate.
Așa fiind, apreciem că toate clauzele referitoare la dobândă dar și la modul de calcul al acesteia au fost redactate într-un mod clar și inteligibil, și în consecință, nu poate fi reținut caracterul lor abuziv.
Față de cele arătate mai sus, constatând că actele de executare silită au fost emise cu respectarea tuturor cerințelor legale în materia executării silite, instanța, în temeiul art. 711 și urm. cod proc. civ, urmează să respingă ca neîntemeiată contestația la executare silită astfel cum a fost promovată de contestatori.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge ca neîntemeiată contestația la executare formulată de contestatorii R. G. și R. A., ambii cu domiciliul în Eforie Sud, ., jud.C., în contradictoriu cu intimata O. F. Z.R.T., cu sediul procesual ales în București, .. 79, ..
Cu drept de apel in 10 de zile de la comunicare care se depune la Judecatoria C..
Pronunțată în ședința publică, astăzi, 09.04.2015.
P., GREFIER,
A. R. P. M. R.
Red.jud.A.R.P.
Tehno. Red. M.R.
5ex/18.05.2015
Emis3com, azi, .
| ← Pretenţii. Sentința nr. 4223/2015. Judecătoria CONSTANŢA | Reexaminare sanctiune contraventionala. Sentința nr. 4693/2015.... → |
|---|
