Grăniţuire. Sentința nr. 28/2015. Judecătoria CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 28/2015 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 28-09-2015 în dosarul nr. 20020/212/2009*
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA C. – SECȚIA CIVILĂ
Operator de date cu caracter personal nr. 3047
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR._
Ședința publică din data de 28.09.2015
Instanța constituită din:
Președinte: D. G.
Grefier: M. O.
Pe rol, judecarea cauzei civile având ca obiect grănițuire-revendicare, cerere formulată de reclamanta C. DE P. ȘI AJUTOARE A BISERICII ADVENTISTE DE ZIUA A ȘAPTEA DIN ROMANIA, în contradictoriu cu pârâții N. D. N., N. E., N. I. D., O. E. P. PRIMAR, P. O. E. P. PRIMAR, N. M. N. și . P. ADMINISTRATOR JUDICIAR CC INSOL IPURL,.
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din 04.09.2015 și au fost consemnate în încheierea de ședință din acea dată care face corp comun cu prezenta, când instanța a amânat pronunțarea la 10.09.2015, respectiv 17.09.2015, 24.09.2015 si 28.09.2015 iar după ce a deliberat, instanța a adoptat următoarea hotărâre:
INSTANȚA
Deliberând aspra cauzei civile de față, constată următoarele:
P. cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei C. la data de 10.07.2009 sub număr unic de dosar_, reclamanta C. DE P. ȘI AJUTOARE A BISERICII ADVENTISTE DE ZIUA A ȘAPTEA DIN ROMÂNIA a formulat acțiune în revendicare și grănițuire împotriva pârâților N. D., solicitând stabilirea liniei de hotar care desparte proprietățile părților și obligarea pârâtului la respectarea dreptului de proprietate și posesie asupra fâșiei de teren pe care a acaparat-o din proprietatea reclamantei.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că este proprietara terenului în suprafață de 1200 mp, situat în E. Sud .. 49-51, jud. C., nr._ din Cartea funciară, lot 1000 și 1001, conform contractelor de vânzare-cumpărare nr. 3254/997 și nr. 3253/996 din data de 04.08.1958 emise de fostul notariat de Stat al Regiunii Dobrogea, reunite în Actul de alipire nr. 207/2007 având următoarele vecinătăți: nord – lotul nr. 1002, est – loturile nr. 978 și nr. 979, sud – lotul nr. 999 în care se află și proprietatea pârâtului, vest – .>
S-a menționat către între terenul reclamantei și terenul aflat la sud a existat o linie de hotar fixată prin semne exterioare și vizibile, respectiv un gard, pe care pârâtul, la data de 10.04.1998, l-a mutat pe un nou aliniament și a turnat beton la baza acestuia, acaparând astfel o suprafață de aproximativ 60 mp din terenul proprietatea reclamantei.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 584, 480 și următoarele Cod civil.
În dovedirea acțiunii, reclamanta a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, a celei testimoniale, a probei cu expertiza topometrică și cercetarea la fața locului.
P. întâmpinare, pârâtul N. D. N. a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, cu cheltuieli de judecată.
Pârâtul a arătat că deține un teren în suprafață de aproximativ 50 mp aflat în spatele imobilului în care locuiește încă din anul 1950, teren care face parte integrantă din imobilul în care locuiește, fiind împrejmuit încă din acel an fără să fi fost schimbate liniile de hotar, gardul fiind format din plasă de sârmă cu pari metalici. Din totdeauna pe acest teren s-a aflat un depozit unde se țin lemnele, o anexă pentru păsări și animale, precum și viță de vie, având același gard încă de la început și pe unde se află trase canalizarea și apa curentă încă din anul 1950.
Pârâtul a menționat că prin contractul de vânzare-cumpărare nr. 140/22.07.1997 a devenit proprietar asupra construcției în suprafață utilă de 85,48 mp fiindu-i atribuit și terenul în suprafață de 120 mp aferent locuinței.
Pârâtul a precizat că atunci când s-au făcut măsurătorile pentru întabularea dreptului de proprietate al reclamantei cu privire la cele două terenuri ce au fost alipite, potrivit încheierii de întabulare nr._/21.04.2008, terenul deținut de reclamantă era în suprafață de 1200 mp, suprafață găsită intactă la măsurători.
S-a arătat că în perioada 1958-1993, terenul reclamantei a fost lăsat în paragină și astfel oricare dintre ceilalți vecini puteau acapara vreo suprafață.
Pârâtul a menționat că gardul despărțitor dintre terenurile părților este un gard turnat cu beton la bază și este din anul 1950, gard pe care însă reclamanta a încercat în perioada aprilie-mai 2009 să-l distrugă, însă a fost împiedicată de copiii pârâtului.
Pârâtul a solicitat încuviințarea probelor cu înscrisuri, cu martori și cu expertiza imobiliară.
P. cererea precizatoare depusă la data de 26.01.2010, reclamanta și-a precizat cadrul procesual pasiv, chemând în judecată, în calitate de pârâți, și pe Orașul E. prin Primar, pe Primăria Orașului E. prin Primar, pe Nargherneac E. și Nagherneasc I. D..
P. întâmpinare, pârâtul Nagherneasc I. D. a solicitat respingerea acțiunii reclamantei ca neîntemeiată, cu cheltuieli de judecată.
Pârâtul a arătat că împreună cu soția sa deține cu actul de vânzare-cumpărare nr. 516/16.05.2005 imobilul situat în E. Sud, .. 53, care se află amplasat pe lotul nr. 999 din planul parcelar Movila-Techirghiol, compus din două locuință și teren aferent în suprafață de 34 mp. De asemenea, pârâtul N. I. D. a reluat susținerile pârâtului N. D. N. din întâmpinarea formulată de acesta.
P. întâmpinare, pârâta N. E. a reluat aceleași aspecte ca și pârâtul N. I. D..
P. întâmpinare, Orașul E. prin Primar și Primăria Orașului E. prin Primar au invocat excepția lipsei calității procesual pasive a acestora, întrucât, pe de o parte, primăria reprezintă o structură funcțională cu activitate permanentă, care nu poate reprezenta unitatea administrativ teritorială în relațiile cu terții și, pe de altă parte, nu există nici un fel de raport de contradictorialitate între reclamantă și autoritatea publică locală, Orașul E. neavând calitatea de proprietar al lotului de teren obiect al cauzei.
La data de 06.04.2010, pârâtul N. I. D. a invocat excepția lipsei calității procesual pasive a sa, întrucât între terenul aflat în proprietatea sa și terenul reclamantei se află o suprafață de teren aflată în proprietatea orașului E. și astfel nu se învecinează cu reclamanta.
Totodată, pârâtul N. I. D. a invocat și excepția inadmisibilității acțiunii promovate de reclamantă, în condițiile în care din înscrisurile depuse în susținerea acțiunii de către reclamanți rezultă că, cu ocazia efectuării măsurătorilor pentru întabularea dreptului de proprietate, nu a rezultat nicio diferență de teren așa cum pretinde reclamanta în acțiune.
La data de 06.04.2010, excepțiile invocate prin întâmpinări și cereri scrise au fost unite cu fondul.
Instanța a încuviințat proba cu înscrisuri, proba cu interogatoriul părților persoane fizice, precum și proba cu expertiza topografică prin care să se identifice imobilele, să se măsoare suprafețele acestora, să se traseze liniile de hotar și să se precizeze dacă grănițuirea actuală este aceeași cu cea existentă la data efectuării cadastrului.
P. adresa nr. 3380/26.05.2010 – fila 102 – OCPI C. a comunicat că imobilul situat în E. Sud, .. 53 A teren în suprafață totală din acte de 600 mp și din măsurători de 631 mp din care suprafață construită 206,76 mp figurează cu număr cadastral alocat 1562 proprietatea Consiliului Local E. pe teren și N. D. N. și E. pe construcție, conform documentației cadastrale întocmite în anul 2004.
La data de 28.02.2012, reclamanta a formulat o nouă cerere precizatoare prin care a solicitat introducerea în cauză în calitate de pârâți a . – în reorganizare și a numitei Nargherneac M. N..
La data de 21.03.2012, pârâta . E. Sud – în reorganizare a invocat excepția lipsei calității procesual pasive a sa, întrucât nu deține imobile-terenuri având în administrare doar imobile construcții ce alcătuiesc fondul locativ de stat.
P. sentința civilă nr._/10.09.2012, Judecătoria C. a respins exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratului N. I. D. ca nefondata; a admis exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratilor O. E. si P. O. E. si a respins actiunea in contradictoriu cu acesti parati ca introdusa impotriva unor persoane fara calitate procesuala pasiva; a admis exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratei S.C.UTIL SERV 96 S.R.L. prin administrator judiciar CC INSOL IPURL si a respins actiunea in contradictoriu cu aceasta parata ca fiind introdusa impotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva; a admis in parte actiunea civila formulata de reclamanta C. DE P. SI AJUTOARE A BISERICII ADVENTISTE DE ZIUA ASAPTEA DIN ROMANIA si paratii N. D. N., N. E. si N. I. D. și a stabilit linia de hotar dintre imobilele partilor linia neagra din raportul de expertiza efectuat de dl expert D. F. pe aliniamentul 7-13-18-19-32-33-34-35-36-37-38-27; a respins cererea in revendicare ca nefondata; a respins cererea paratului N. D. N. privind cheltuielile de judecata.
Această sentință civilă a fost casată prin decizia civilă nr. 1095/18.10.2013 pronunțată de Tribunalul C. – Secția I civilă și s-a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond, reținându-se faptul că sentința civilă recurată este nemotivată, neputându-se astfel exercita controlul judiciar.
Cauza a fost reînregistrată pe rolul Judecătoriei C. la data de 18.11.2013 sub număr unic de dosar_ .
La data de 17.12.2013, reclamanta a făcut precizări cu privire la cadrul procesual pasiv, indicând pe pârâții N. D. N., N. E., N. I. D. și N. M. N., pe Orașul E. și Primarul Orașului E., dar și cu privire la obiectul cererii de chemare în judecată, solicitând obligarea pârâților să lase în deplină proprietate și liniște posesie suprafața de teren de 182 mp și stabilirea liniei de hotar dintre proprietatea reclamantei și cea a pârâților pe aliniamentul inițial conform documentației cadastrale, precum și obligarea pârâților la plata contravalorii lipsei de folosință a suprafeței de teren, calculată de la data schimbării semnelor de hotar și până la data predării efective a suprafeței de teren, estimată provizoriu la suma de 110.000 lei.
P. încheierea interlocutorie din data de 10.03.2014, instanța a constatat că reclamanta este decăzută din dreptul de a modifica cererea de chemare în judecată, ca urmare a decăderii intervenite în condițiile art. 132 alin. 1 Cod procedură civilă de la 1865 coroborat cu art. 103 alin. 1 Cod procedură civilă de la 1865.
P. adresa nr. 3305/21.05.2014, OCPI C. a înaintat documentația ce a stat la baza emiterii încheierii nr._/13.05.2008 prin care s-au sistat cărțile funciare aferente loturilor 1000 și 1001 deținute de reclamantă și s-a înființat o nouă carte funciară cu nr._ a UAT E. care cuprinde imobilul cu nr. cadastral_ deschis la PI/A+1 rezultat din alipirea imobilelor teren menționate anterior, cu întabularea dreptului de proprietate asupra imobilului astfel constituit în favoarea reclamantei.
P. adresa nr. 362/19.06.2014 – fila 97 – Direcția Administrație Domeniu Public și Privat a Orașului E. a precizat că terenul reprezentând lotul nr. 999 din planul parcelar cunoscut sub denumirea Movila Techirghiol” aprobat în anul 1922, a cărui titulatură completă este „Planul Parcelar al Stațiunii Balneare MOVILA-TECHIRGHIOL, ., Sistematizat de Arhitect I.D., Ridicat, Parcelat și Aplicat pe Teren de Inginer Hotarnic A.M. Aprobat de Consiliul Tehnic Superior cu jurnalul nr. 70 din 5 Mai 1922” este teren aferent unui imobil cu destinația de locuințe ce a făcut parte din fondul locativ de stat care a fost vândut foștilor chiriași în baza Legii 112/1995. Acest teren se află în proprietatea orașului E. în baza Legii nr. 18/1991, Legii nr. 213/1998 și Legii nr. 215/2001 și nu este inventariat în domeniul public al orașului.
P. adresa nr. 4202/19.06.2014, OCPI C. a comunicat faptul că imobilul situat în E. Sud, .. 53 nu figurează cu carte funciară deschisă.
Instanța a administrat proba cu înscrisuri, proba cu martori, fiind audiați martorii S. M. și N. Florența A., proba cu expertiza tehnică în specialitatea topografie.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarea situație de fapt:
P. actul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 3253/996/04.08.1958 de Notariatul de Stat al Regiunii Dobrogea și transcris sub nr. 2494/14.08.1958 la Grefa Tribunalului Popular C. și prin actul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 3254/997/04.08.1958 de Notariatul de Stat al Regiunii Dobrogea și transcris sub nr. 302/19.08.1958 la Grefa Tribunalului Popular C., reclamanta C. DE P. ȘI AJUTOARE A BISERICII ADVENTISTE DE ZIUA A ȘAPTEA DIN ROMÂNIA a devenit titulara dreptului de proprietate asupra unui teren în suprafață de 1200 mp, situat în orașul E. Sud, jud. C., nominalizat ca lot 1000 și lot 1001 din Planul Parcelar al Stațiunii Balneare Movila-Techirghiol, . din 1922.
P. Actul de alipire nr. 207/14.04.2007 emis de BNP D. L., cele două imobile teren au fost alipite, constituindu-se imobilul teren în suprafață de 1200 mp situat în intravilanul localității E. Sud, .. 49-51, lot nr. 1000 și nr. 1001,Parcelarea M.-Techirghiol, județul C., având următoarele vecinătăți: nord – lot 1002, sud – lot 999, est – lot 978 și 979, vest – .>
În baza acestui act de alipire, prin încheierea nr._/13.05.2008 emisă de Biroul de cadastru și Publicitate Imobiliară C., s-a înființat cartea funciară cu nr._ a unității administrativ teritoriale E. care cuprinde imobilul cu numărul cadastral_ rezultat din alipirea următoarelor imobile: imobilul cu nr. cadastral_/ cu număr cadastral hârtie 2223 înscris în cartea funciară nr._ și imobilul cu nr. cadastral_/cu nr. cadastral hârtie 2224 înscris în cartea funciară nr._. Totodată, s-a dispus întabularea dreptului de proprietate în favoarea reclamantei.
Atât în documentele notariale, cât și în încheierea de carte funciară, se menționează faptul că cele două terenuri alipite ale reclamantei au suprafața de câte 600 mp, potrivit atât măsurătorilor, cât și din acte.
Documentația cadastrală care a stat la baza emiterii încheierii de carte funciară nr._/2008 a fost întocmită în luna aprilie 2008.
Lotul 1000 – care conține suprafața revendicată de către reclamantă, se învecinează, potrivit titlurilor de proprietate, la nord – lotul 1001, la est – lotul 979, la sud – lotul 999 și la vest – .>
Potrivit contractelor de vânzare-cumpărare aflate la filele 159 și 161 din dosarul judecătoriei în primul ciclu procesual, cu observarea adresei nr. 362/19.06.2014 – fila 97 emisă de Direcția Administrație Domeniu Public și Privat a Orașului E., amplasamentul fostului lot 999 – în prezent .. 53, compus din teren și construcții, a rămas în proprietatea statului, clădirile fiind închiriate. Potrivit Legii nr. 112/1995 și Legii nr. 10/2001, locuințele au fost vândute de către pârâta . pârâții persoane fizice astfel: prin contractul de vânzare-cumpărare nr. 516/16.05.2005 s-a vândut pârâților N. I. D. și M. N. locuința compusă din 2 camere, în suprafață de 20,42 mp, baie în suprafață de 3,86 mp și terasă acoperită în suprafață de 3,61 mp, precum și suprafața de 34 mp teren situat sub construcție; prin contractul de vânzare-cumpărare nr. 140/22.07.1997 transcris sub nr._/20.08.1997, s-a vândut pârâților N. D. N. și E., locuința compusă din 4 camere de locuit cu suprafața utilă de 85,48 mp, precum și suprafața de 120 mp de teren aferent locuinței.
Imobilul teren aferent lotului 999 – E. Sud .. 53, jud. C. nu a fost înscris în cartea funciară, potrivit adresei nr. 4202/19.06.2014 emisă de OCPI C..
Conform art. 480 cod civil proprietatea este dreptul ce are cineva de a se bucura in mod expres și absolut însă în limitele determinate de lege.
Acțiunea în revendicare imobiliară este acțiunea prin care proprietarul care a pierdut folosința unui bun imobil individual determinat, invocând titlul său de proprietar, încearcă să redobândească folosința acestuia de la acela care îl stăpânește în prezent fără a putea invoca un titlu sau având un titlu mai puțin caracterizat decât al reclamantului.
Instanța, la stabilirea situației de fapt, are în vedere raportul de expertiză tehnică judiciară topografică efectuat în rejudecare de expert P. G. L.. Instanța nu poate lua în considerare raportul de expertiză judiciară topografică efectuat în primul ciclu procesual, în condițiile în care expertul desemnat nu a procedat la emiterea unor concluzii în raport de situația de fapt constatată, acesta înțelegând să interpreteze într-o manieră subiectivă atât măsurătorile efectuate, cât și documentația ce i-a fost pusă la dispoziție în vederea efectuării expertizei.
Din acest raport de expertiză, în ceea ce privește identificarea suprafeței de teren de 1200 mp, situată în intravilanul localității E. Sud .. 49-51, jud. C., conform actului de alipire nr. 207/24.04.2007 înregistrat la BNP D. V. și încheierii OCPI-BCPI C. nr._/13.05.2008 pronunțată în dosarul nr._/21.04.2008, prin stabilirea limitelor și a vecinătăților, instanța reține că expertul a concluzionat că există o sincronizare între Planul parcelar din 1922 și documentația cadastrală actuală, terenul reclamantei fiind evidențiat în Anexa nr. 3 – Plan de situație – detaliu prin conturul A-B-C-D-G-H-A.
Suprafața de teren pe care o ocupă în mod efectiv reclamanta este evidențiată în aceeași anexă prin conturul 1-2-3-4-5-6-7-8-9-1, adică o suprafață de 1019 mp, cu 181 mp mai mică decât suprafața specificată în acte. Expertul a identificat faptul că o porțiune a suprafeței corespunzătoare actelor a fost micșorată în partea de nord, însă o porțiune mai mare a fost micșorată în partea de sud, în condițiile în care împrejmuirea identificată în Anexa 3 pe linia 3-4-5-6-7-8-9 este mult deplasată în interiorul suprafeței de teren proprietatea reclamantei față de delimitarea loturilor prin linia D-G.
În ceea ce privește identificarea suprafeței de teren de 600 mp, situată în intravilanul localității E. Sud .. 53, jud. C., cu număr cadastral alocat 1562, reprezentând Lotul 999 din planul parcelar „Planul Parcelar al Stațiunii Balneare Movila – Techirghiol, ., Sistematizat de Arhitect I.D., Ridicat, Parcelat și Aplicat pe Teren de Inginer A.M. Aprobat de Consiliul Tehnic Superior cu jurnalul nr. 70 din 5 Mai 1922”, aflat în proprietatea privată a orașului E. și pe care sunt edificate imobilele construcții aparținând pârâților persoane fizice, prin stabilirea limitelor și a vecinătăților, acesta a fost evidențiat de către expert în Anexa nr. 3 – Plan de situație – detaliat prin conturul G-D-E-F-G.
Expertul a stabilit că mărimea lotului 999 este de 600 mp și se învecinează la nord – lotul 1000 pe o distanță de 40m, la est – lotul 980 pe o distanță de 15m, la sud – lotul 998 pe o distanță de 40m și la vest – . o distanță de 15 m.
Pe lotul nr. 999 au fost identificate mai multe construcții. Astfel, s-a identificat locuința în suprafață de 124 mp, proprietatea familiei N. D. N. și E. (prima casă de la stradă), pentru care s-a atribuit în proprietate o suprafață de 120 mp teren. În continuarea acestei locuințe, pârâții dețin o construcție anexă în suprafață de 32 mp care se situează dincolo de delimitarea identificată prin linia D-G.
De asemenea, s-a identificat locuința în suprafață de 55 mp proprietatea familiei N. D. și M. N. (a doua casă de la stradă), pentru care s-a atribuit în proprietate o suprafață de 34 mp teren. În continuarea acestei locuințe, pârâții dețin o construcție anexă în suprafață de 5 mp care se situează dincolo de delimitarea identificată prin linia D-G.
S-a mai identificat și locuința în suprafață de 94 mp, proprietatea familiei C., alături de care se află o anexă în suprafață de 24 mp, care însă se află în perimetrul stabilit pentru lotul nr. 999.
În ceea ce privește restul suprafeței de teren aferentă lotului 999 care nu a fost atribuită în proprietate către proprietarii construcțiilor edificate pe acest lot, titularul dreptului de proprietate este unitatea administrativ teritorială Orașul E., suprafață care se regăsește în domeniul privat al localității E., nefiind inventariat în domeniul public al acesteia.
Astfel, din măsurătorile efectuate se observă că lotul nr. 999 a fost extins prin folosirea în fapt a suprafeței de teren delimitată de punctele 3-4-5-6-7-8-9-G-D-3, cu o valoare de 150 mp, suprafață ce face parte din lotul nr. 1000.
Procedând la compararea titlurilor reclamantei și pârâților, instanța apreciază că este preferabil titlul reclamantei deoarece este mai bine caracterizat și respectă în totalitate elementele cadastrale, astfel cum se identifică în planul de încadrare în zonă – localitatea E. Sud, precum și în planul de amplasament și delimitare a imobilelor cu nr. cadastrale_ și nr._ din aprilie2008, pârâții N. și Orașul E. ocupând o suprafață excedentară actelor de proprietate.
Se constată astfel că suprafața excedentară de aproximativ 150 mp folosită de către pârâții N., identificată mai sus, face parte din proprietatea reclamantei.
În raport de situația de fapt expusă mai sus, instanța urmează să analizeze și excepțiile invocate în cursul procesului civil.
Astfel, pârâții N., prin întâmpinările formulate, au înțeles să invoce excepția inadmisibilității acțiunii reclamantei, în considerarea faptului că, la momentul întocmirii documentației cadastrale pentru înscrierea în cartea funciară a actului de alipire, s-a constatat că suprafața terenului reclamantei din acte corespunde cu suprafața terenului din măsurători. În raport de motivarea excepției, instanța consideră că aceasta este o apărare de fond, de care instanța a ținut seama la momentul când a stabilit situația de fapt.
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesual pasive a Primăriei Orașului E., invocată prin întâmpinare, instanța observă că la termenul de judecată din 04.09.2015, reprezentantul convențional al acestei instituții a calificat excepția ca fiind cea a lipsei capacității de folosință.
Analizând excepția lipsei capacității de folosință a Primăriei Orașului E., instanța observă că aceasta este întemeiată.
Reclamanta a exercitat acțiunea în contradictoriu cu Primăria Orașului E..
Potrivit dispozițiilor art. 77 din legea 215/2001 republicată:” Primarul, viceprimarul, secretarul unității administrativ-teritoriale și aparatul de specialitate al primarului constituie o structură funcțională cu activitate permanentă, denumită primăria comunei, orașului sau municipiului, care duce la îndeplinire hotărârile consiliului local și dispozițiile primarului, soluționând problemele curente ale colectivității locale”.
Din textul enunțat mai sus rezultă că „primăria” reprezintă o ficțiune juridică, un aparat funcțional menit să acționeze, alături de primar ori sub coordonarea acestuia în vederea punerii în executare a hotărârilor consiliului local și problemele curente cu care se confruntă o unitate administrativ teritorială. O astfel de structură nu are personalitate juridică și nici un patrimoniu care să poate fi angajat în relațiile cu terții, ceea ce atrage și concluzia că nu are nici capacitate de folosință(implicit nici de exercițiu), după cum nu poate avea nici capacitate procesuală, adică nu poate sta în proces nici ca și reclamant nici ca și pârât. De altfel, o eventuală admitere a acțiunii așa cum a fost formulată de reclamanții ar putea aduce în discuție eventualitatea punerii ei în executare silită împotriva unei structuri fără patrimoniu.
Potrivit art. 21 din legea 215/2001: ”1)Unitățile administrativ-teritoriale sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridică deplină și patrimoniu propriu. Acestea sunt subiecte juridice de drept fiscal, titulare ale codului de înregistrare fiscală și ale conturilor deschise la unitățile teritoriale de trezorerie, precum și la unitățile bancare. Unitățile administrativ-teritoriale sunt titulare ale drepturilor și obligațiilor ce decurg din contractele privind administrarea bunurilor care aparțin domeniului public și privat în care acestea sunt parte, precum și din raporturile cu alte persoane fizice sau juridice, în condițiile legii.
(2)În justiție, unitățile administrativ-teritoriale sunt reprezentate, după caz, de primar sau de președintele consiliului județean.
(21)Pentru apărarea intereselor unităților administrativ-teritoriale, primarul, respectiv președintele consiliului județean, stă în judecată ca reprezentant legal și nu în nume personal.
(3)Primarul, respectiv președintele consiliului județean, poate împuternici o persoană cu studii superioare juridice de lungă durată din cadrul aparatului de specialitate al primarului, respectiv al consiliului județean, sau un avocat care să reprezinte interesele unității administrativ-teritoriale, precum și ale autorităților administrației publice locale respective, în justiție.
(4)Unitatea administrativ-teritorială are dreptul să beneficieze de acoperirea cheltuielilor de judecată stabilite în baza hotărârii instanței de judecată, inclusiv în situația în care reprezentarea în justiție este asigurată de un consilier juridic din aparatul de specialitate al primarului, respectiv al consiliului județean.
(5)Despăgubirile primite de unitățile administrativ-teritoriale în urma hotărârilor pronunțate de instanțele de judecată se constituie în venituri la bugetele locale. Despăgubirile pe care trebuie să le plătească unitatea administrativ-teritorială în urma hotărârilor pronunțate de instanța de judecată și rămase definitive sunt asigurate de la bugetul local”.
Având în vedere corespondența dintre textele invocate rezultă că acțiunea reclamantei este exercitată împotriva unei structuri funcționale fără capacitate de folosință, consecința fiind respingerea ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără capacitate folosință.
În ceea ce privește cadrul procesual pasiv, instanța va lua act de renunțarea la excepția lipsei calității procesual pasive a pârâtului N. I. D., invocată prin întâmpinare, față de concluziile reprezentantului convențional din data de 04.09.2015.
Relativ la calitatea procesual pasivă a Orașului E., s-a constatat anterior faptul că terenul aferent lotului nr. 999 în suprafață de 600 mp face parte din domeniul privat la Orașului E., cu excepția suprafețelor de 120 mp și, respectiv, 34 mp, care au fost atribuite în proprietate pârâților N. la momentul vânzării către aceștia a locuințelor edificate pe lotul menționat, ca suprafețe de teren aferente locuințelor. Totodată, se observă că anexele gospodărești edificate de pârâții N. pe suprafața de teren aparținând reclamantei ocupă o suprafață mai mică (adică 37 mp) decât suprafața excedentară lotului 999 – așa cum s-a stabilit prin expertiză. În condițiile în care există un gard – evidențiat prin punctele 3-4-5-6-7-8-9 – care delimitează suprafața folosită de reclamantă și suprafața excedentară a lotului 999, instanța concluzionează că se justifică calitatea procesual pasivă a Orașului E., ca titular al dreptului de proprietate asupra unei suprafețe de teren – neindividualizate – care se încadrează în lotul nr. 999.
Față de excepția lipsei calității procesual pasive a pârâtei . E. Sud, este de reținut că motivul pentru care reclamanta a înțeles să formuleze acțiunea în revendicare în contradictoriu cu pârâta . E. Sud este reprezentat de faptul că aceasta figurează în calitate de vânzător în actele de vânzare-cumpărare încheiate de pârâții N. cu privire la imobilele locuințe cumpărate de aceștia, edificate pe lotul nr. 999. În raport de motivarea în fapt a introducerii în cauză a pârâtei persoană juridică, dar și în raport de obiectul cauzei, constatându-se că nu există stabilit vreun drept de proprietate al pârâtei persoane juridice asupra vreunei suprafețe de teren din lotul 999 care să se învecineze cu lotul reclamantei, că pârâta nu reclamă vreun astfel de drept de proprietate sau chiar de administrare și că nu există vreo posesie asuprea vreunei astfel de suprafețe de teren, instanța va admite excepția cu consecința respingerii acțiunii ca fiind introdusă împotriva unei persoane lipsite de calitate procesual pasivă.
În raport de situația de fapt reținută de către instanță, cu aplicarea dispozițiilor legale menționate anterior, instanța va admite acțiunea reclamantei și va obliga pârâții Orașul E. prin Primar, N. I. D. și N. M. N., N. D. N. și N. E. să lase în deplină proprietate și liniștită posesie terenul în suprafață de 150 mp, identificat în raportul de expertiză tehnică judiciară în specialitatea topografie întocmit de expert P. G. L. în Anexa nr. 3 – Plan de situație – detaliu prin notația 3-4-5-6-7-6-8-9-G-D-3.
În ceea ce privește capătul de cerere privind grănițuirea, instanța are în vedere dispozițiile art. 584 Cod civil, potrivit cărora „Orice proprietar poate obliga pe vecinul său la grănițuirea proprietății lipite de a sa; cheltuielile grănițuirii vor fi suportate pe jumătate.”
Față de concluziile raportului de expertiză efectuat de doamna expert P. G. L., instanța va stabili linia de hotar între proprietatea reclamantei și proprietatea pârâților între punctele D-G de lungime 40 metri.
P. concluziile orale, reclamanta a solicitat ca anexele gospodărești ridicate de către pârâți pe terenul aparținând reclamantei și ocupat în mod abuziv de către pârâți. Instanța observă că o astfel de solicitare excede posibilităților legale de analiză ale instanței, în condițiile în care nu a fost legal învestită cu un astfel de capăt de cerere, solicitarea reclamantei fiind formulată cu ocazia dezbaterilor.
Cu privire la cheltuielile de judecată, instanța observă următoarele:
Reclamanta a solicitat să-i fie acordate cheltuielile judiciare efectuate în ambele cicluri procesuale, constând în taxă judiciară de timbru, onorariu avocațial și onorarii experți. Se reține că în primul și al doilea ciclu procesual, reclamanta a achitat onorariul experților topografi, respectiv câte 700 de lei în fiecare ciclu (fila 92 din dosarul inițial și fila 125 din dosarul din rejudecare). Totodată, reclamanta a făcut dovada achitării către avocat a onorariului în cuantum de_,50 de lei – potrivit tranzacției bancare de la fila 161. În ceea ce privește taxa judiciară de timbru, instanța constată că reclamanta a fost scutită de la plata taxei judiciare de timbru în al doilea ciclu procesual. În primul ciclu procesual, reclamanta a achitat doar suma de 19 lei cu titlu de taxă judiciară de timbru aferentă acțiuni (chitanța de la fila 48). Instanța nu poate lua în considerare taxa judiciară de timbru de 1000 de lei – potrivit chitanței de la fila 35 achitată de reclamantă, întrucât nu s-a depus chitanța în original, ceea ce echivalează cu lipsa achitării acestei taxe judiciare de timbru în prezenta cauză.
Pârâții Orașul E. prin Primar și Primăria Orașului E. au solicitat obligarea reclamantei la plata onorariului avocațial, în cuantum de 600 de lei, conform chitanței aflată la fila 160 din dosarul judecătoriei – în rejudecare, din care se reține că onorariul a fost achitat de către Orașul E..
Pârâții N. au solicitat obligarea reclamantei la plata onorariului avocațial. Se constată că la filele 31-32 din dosarul tribunalului se află două chitanțe pentru onorariu avocațial în cuantum de 1000 lei fiecare. Împreună cu concluziile scrise, pârâții au depus două chitanțe aferente onorariului avocațial în cuantum de câte 1000 de lei fiecare, cu observarea împrejurării că chitanța . nr. 896 a fost emisă la 20.05.2009, anterior datei la care s-a introdus prezenta cerere de chemare în judecată (10.07.2009).
Față de soluția pronunțată, în temeiul art. 274 Cod procedură civilă, instanța va obliga în solidar pârâții Orașul E. prin Primar, N. I. D. și N. M. N., N. D. N. și N. E. să achite reclamantei suma de 14.833,5 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, cu respingerea cererilor în același sens formulate de pârâți, ca nefondate.
Se va lua act că pârâta . E. Sud nu a solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția lipsei capacității de folosință a pârâtei Primăria Orașului E..
Respinge acțiunea formulată de reclamanta C. DE P. ȘI AJUTOARE A BISERICII ADVENTISTE DE ZIUA A ȘAPTEA DIN ROMÂNIA cu sediul in VOLUNTARI, EROU I. N., nr. 38-38A în contradictoriu cu pârâta PRIMĂRIA ORAȘULUI E., ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără capacitate de folosință.
Admite excepția lipsei calității procesual pasive a pârâtei . E. Sud – în reorganizare cu sediul in CONSTANTA, CIBINULUI, nr. 8, jud.Constanta.
Respinge acțiunea formulată de reclamanta C. DE P. ȘI AJUTOARE A BISERICII ADVENTISTE DE ZIUA A ȘAPTEA DIN ROMÂNIA în contradictoriu cu pârâta . E. Sud – în reorganizare, ca fiind introdusă împotriva unei persoane lipsite de calitate procesual pasivă.
Respinge excepția lipsei calității procesual pasive a pârâtului Orașul E., prin Primar, ca nefondată.
Ia act că pârâtul N. I. D. a renunțat la excepția lipsei calității procesual pasive a sa.
Admite acțiunea formulată de reclamanta C. DE P. ȘI AJUTOARE A BISERICII ADVENTISTE DE ZIUA A ȘAPTEA DIN ROMÂNIA în contradictoriu cu pârâții ORAȘUL E. prin Primar, N. I. D. cu domiciliul in E. SUD, M. V., nr. 53 A, jud.Constanta și N. M. N. cu domiciliul in E. SUD, M. V., nr. 53 A, jud.Constanta, N. D. N. cu domiciliul in E. SUD, M. V., nr. 53, jud.Constanta și N. E. cu domiciliul in E. SUD, M. V., nr. 53 A, jud.Constanta.
Obliga pârâții Orașul E. prin Primar, N. I. D. și N. M. N., N. D. N. și N. E. să lase în deplină proprietate și liniștită posesie terenul în suprafață de 150 mp situat în intravilanul localității E. Sud, .. 49-51, jud.C., identificat în raportul de expertiză tehnică judiciară în specialitatea topografie întocmit de expert P. G. L. în Anexa nr. 3 – Plan de situație – detaliu prin notația 3-4-5-6-7-6-8-9-G-D-3.
Stabilește linia de hotar între proprietatea reclamantei și proprietatea pârâților între punctele D-G de lungime 40 metri, conform Anexei nr. 3 – Plan de situație – detaliu la raportul de expertiză tehnică judiciară în specialitatea topografie întocmit de expert P. G. L..
Obligă în solidar pârâții Orașul E. prin Primar, N. I. D. și N. M. N., N. D. N. și N. E. să achite reclamantei suma de 14.833,5 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Respinge cererile pârâților de obligare a reclamantei la plata cheltuielilor de judecată, ca nefondate.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 28 septembrie 2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
D. G. M. O.
Red jud. D.G./28.09.2015
Tehnored.gref. M.O./8com/30.09.2015
| ← Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 9537/2015. Judecătoria... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 9071/2015.... → |
|---|
