Obligaţie de a face. Sentința nr. 5227/2015. Judecătoria CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 5227/2015 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 07-05-2015 în dosarul nr. 5227/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA C. – SECȚIA CIVILĂ
Operator de date cu caracter personal nr. 3047
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR.5227
Ședința publică din data de 07.05.2015
Instanța constituită din:
Președinte: D. G.
Grefier: M. O.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamant S. D. și pe pârât R. A. DE DISTRIBUIRE A ENERGIEI TERMICE CONSTANTA, având ca obiect obligație de a face.
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din 17.04._14 și au fost consemnate în încheierea de ședință din acea dată care face corp comun cu prezenta, când instanța a amânat pronunțarea la 30.04.2015, respectiv 07.05.2015 iar după ce a deliberat, instanța a adoptat următoarea hotărâre:
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei C. la data de 26.08.2014 sub număr unic de dosar_, reclamanta S. D. a solicitat obligarea pârâtei RADET C. la debranșarea apartamentului nr. 30 situat în C., ., ., proprietatea reclamantei, de la sistemul de alimentare centralizată cu energie termică organizat la nivelul municipiului C., cu cheltuieli de judecată.
În motivare, reclamanta a menționat că la data de 27.06.2014 s-a adresat pârâtei cu o cerere de debranșare, însoțită de toată documentația impusă de legislația în domeniu. La data de 11.07.2014, pârâta îi aduce la cunoștință reclamantei că documentația este incompletă, întrucât nu face dovada a cel puțin unei deconectări anterioare de la rețeaua centralizată în locul în care locuiește reclamanta. Reclamanta a mai precizat că îndeplinește toate condițiile impuse de Legea nr. 325/2006, impunându-se admiterea cererii sale.
În drept, reclamanta a invocat dispozițiile art. 30 din Legea nr. 325/2006 și art. 41 din Legea nr. 51/2006.
În probațiune, reclamanta a solicitat administrarea probei cu înscrisuri, depunând în copie documentația în baza căreia a solicitat de la pârâtă debranșarea apartamentului său.
Cererea a fost legal timbrată, la dosar fiind depusă dovada de achitare a taxei judiciare de timbru datorate, în cuantum de 20 de lei, stabilită în conformitate cu dispozițiile art. 27 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.
În termenul legal, pârâta a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea, ca neîntemeiată, a cererii de chemare în judecată formulate de reclamantă, în motivarea poziției sale procesuale arătând că solicitarea reclamantei de deconectare a apartamentului situat în municipiul C., ., ., ., jud. C., înregistrată sub numărul B_/27.06.2014, nu a primit aviz favorabil pentru că nu îndeplinea condițiile prevăzute de legislația în materie, respectiv, existența unei deconectări anterioare totale a unei proprietăți imobiliare din condominiul în care este situat apartamentul a cărui deconectare a fost solicitată, dovedită printr-un proces verbal de deconectare.
Pârâta a mai susținut că pentru a se putea proceda la debranșarea apartamentului reclamantei este necesar ca inițial aceasta să obțină avizul favorabil, fiind astfel necesar să îndeplinească toate condițiile prevăzute de legislația în materie, respectiv: art. 30 din Legea nr. 325/2006 privind serviciul public de alimentare cu energie termică în referire la debranșarea totală a instalațiilor interioare de încălzire și/sau pentru apă caldă, coroborate cu art. 246, 247, 248, 249, 250 și 252 din Regulamentul cadru al serviciului public de alimentare cu energie termică aprobat prin Ordinul nr. 91/2007 al Președintelui Autorității Naționale de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărie Comunală. (în continuare, Regulamentul)
De asemenea, a mai învederat că, în acord cu dispozițiile imperative ale art. 250 din Regulament, neîndeplinite de reclamanți, debranșarea totală a instalațiilor interioare de încălzire și/sau pentru apă caldă de consum ale unui utilizator tip condominiu se va face cu condiția ca acel condominiu să nu se afle în zona unitară de încălzire pentru care autoritatea administrației publice locale a stabilit că încălzirea se realizează exclusiv în sistam centralizat.
Totodată, s-au mai invocat prevederile Hotărârii Consiliului Local al Municipiului C. nr. 429/2008 privind zonele unitare de încălzire, care promovează principiul unui singur sistem de încălzire la nivelul unei clădiri, această orientare fiind în acord cu dispozițiile art. 44 alin. 7 din Constituția României și ale art. 14 din Legea nr. 230/2007, potrivit cărora, niciun proprietar nu poate încălca, afecta sau prejudicia dreptul de proprietate comună sau individuală a celorlalți proprietari din condominiu.
Pârâta a mai menționat că, prin respingerea cererii de emitere a avizului favorabil de deconectare solicitat de reclamantă, se are în vedere tocmai prevenirea încălcării, afectării sau prejudicierii dreptului de proprietate comună sau individuală al celorlalți proprietari din condominiu, deoarece prin afectarea confortului termic se aduce atingere exercitării depline a prerogativelor dreptului de proprietate, respectiv a folosinței în condiții normale a proprietății în cauză, consecință negativă pe care proprietarul o poate suporta doar cu acordul său. Mai mult, din punct de vedere tehnic, prin deconectarea unuia sau mai multor consumatori dintr-un condominiu, are loc și o modificare a instalațiilor de distribuție a energiei termice aferente încălzirii, situație de natură a afecta buna lor funcționare și de a determina încălzirea excesivă a unor apartamente și încălzirea insuficientă a altora.
Aceasta a mai învederat că pot exista cazuri în care unul sau mai mulți proprietari deconectați de la sistemul centralizat de energie termică nu își dotează apartamentul cu o altă sursă de încălzire, în această situație proprietarii din apartamentele sau spațiile cu altă destinație decât cea de locuință, rămași conectați la sistemul centralizat de alimentare cu energie termică care au pereți sau planșee comune cu astfel de apartamente, fiind obligați să consume o cantitate mai mare de energie termică decât cea normală, în vederea asigurării confortului termic necesar, din cauză cantității de căldură pe care o cedează apartamentului care nu are asigurată o altă sursă de încălzire.
În drept, au fost invocate dispozițiile Hotărârii Consiliului Local al Municipiului C. nr. 429/2008, ale Ordinului nr. 91/2007, ale art. 44 alin. 7 din Constituția României, ale art. 14 din Legea nr. 230/2007 și ale art. 30 din Legea nr. 325/2006.
În probațiune, pârâta a solicitat încuviințarea și administrarea probei cu înscrisuri, depunând în acest sens, alăturat întâmpinării: hotărârea privind zona unitară de încălzire, hotărârea privind aprobarea procedurii de debranșare și practică judiciară.
Prin răspunsul la întâmpinare depus în termenul legal, reclamanta a solicitat admiterea cererii de chemare în judecată, astfel cum aceasta a fost formulată, reiterând motivele de fapt și de drept prezentate în cuprinsul cererii introductive.
A fost încuviințată și administrată proba cu înscrisuri, solicitată de ambele părți, constând în cele depuse la dosar, așa cum au fost enunțate anterior.
Analizând actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
În fapt, reclamanta este proprietara imobilului-apartament situat în municipiul C., ., ., calitate în care a formulat cererea de deconectare a acestuia de la sistemul de alimentare centralizată cu energie termică organizat la nivelul municipiului C., înregistrată sub numărul B_/27.06.2014, în susținerea căreia a depus: anexa 4 privind existența acordului vecinilor de apartament atât pe orizontală, cât și pe verticală cu privire la debranșare, anexa 3 privind existența acordului scris al asociației de proprietari, exprimat prin hotărârea adunării generale, asupra intenției de realizare a unui sistem individual de încălzire de către reclamanți, precum și anexele 2.1 și 2.2 privitoare la inexistența debitelor către asociație și către pârâtă.
Prin adresa nr. B_/11.07.2014 (fila 6), pârâta a înștiințat-o pe reclamantă că va emite aviz nefavorabil cererii de deconectare pe care aceasta a formulat-o, cu motivarea că documentația depusă este incompletă, apreciind că nu este îndeplinită condiția din anexa 1, respectiv dovedirea existenței a cel puțin unei deconectări totale legale anterioare de la sistemul de alimentare centralizată cu energie termică, efectuată în condominiul din care face parte apartamentul acestora, probată prin proces verbal încheiat anterior formulării cererii.
Instanța observă că, în ceea ce privește obiectul cererii, reclamanta a înțeles să solicite obligarea pârâtei la debranșarea apartamentului proprietatea reclamantei. Pârâta a criticat modalitatea de formulare a obiectului cererii, considerând ce este nevoie anterior de emiterea unui aviz favorabil debranșării.
Din motivarea în fapt și în drept a cererii de chemare în judecată și a răspunsului la întâmpinare, rezultă că reclamanta contestă nelegalitatea avizului nefavorabil emis de către pârâtă, considerând că acesta este abuziv și cauzator de prejudicii și, pe cale de consecință, solicită obligarea acesteia la emiterea avizului favorabil în vederea declanșării procedurii de executare a lucrării de debranșare după achitarea contravalorii taxei de deconectare. Astfel, instanța apreciază că este învestită să verifice dacă avizul emis de către pârâtă a respectat condițiile prevederilor legale incidente în cauză și să se pronunțe în consecință.
În drept, conform art. 41 alin. 2 lit. d din Legea nr. 51/2006 privind serviciile comunitare de utilități publice, utilizatorii au dreptul să renunțe, în condițiile legii, la serviciile contractate.
În conformitate cu dispozițiile art. 32 lit. c din Legea nr. 325/2006 privind serviciul public de alimentare cu energie termică, operatorul de servicii, în speță, R. Autonomă de Distribuție a Energiei Termice C., are dreptul să stabilească condițiile tehnice de debranșare a utilizatorilor de energie termică de la instalațiile aflate în administrare, cu respectarea normelor tehnice în vigoare și a reglementărilor emise de Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărire Comunală.
În acord cu dispozițiile înscrise în art. 30 alin. 2 din același act normativ, deconectarea unui consumator individual de energie termică dintr-un condominiu se face cu respectarea următoarelor condiții cumulative: acordul vecinilor de apartament atât pe orizontală, cât și pe verticală, acordul scris al asociației de proprietari, exprimat prin hotărârea adunării generale, asupra intenției de realizare a unui sistem individual de încălzire și anunțarea în scris a operatorului care are și calitatea de furnizor cu cel puțin 30 de zile înaintea debranșării.
Reclamanta au făcut dovada îndeplinirii acestor condiții, prin depunerea, alăturat cererii de deconectare înregistrate sub numărul B_/27.06.2014 a: anexei 4 conținând acordul vecinilor de apartament atât pe orizontală, cât și pe verticală cu privire la debranșare și anexei 3 conținând acordul scris al membrilor Asociației de proprietari nr. 567, exprimat prin Hotărârea adunării generale, asupra intenției de deconectare de la sistemul centralizat de încălzire și de realizare a unui sistem individual de încălzire de către reclamanți .
De asemenea, reclamanta a făcut și dovada încheierii contractului nr. 4560/08.08.2014 pentru furnizarea reglementată a gazelor naturale la consumatorii casnici pentru imobilul a cărui deconectare a solicitat-o (fila 8).
Prin art. 52 din Legea nr. 325/2006, s-a instituit în sarcina A.N.R.S.C., în termen de un an de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Legii nr. 51/2006, obligația elaborării și aprobării regulamentului-cadru și a caietului de sarcini-cadru ale serviciului public de alimentare cu energie termică, pe care această autoritate și-a îndeplinit-o prin aprobarea Regulamentului.
În privința temeiurilor de respingere invocate de pârâtă în fundamentarea soluției de respingere a cererii de emitere a avizului formulate de reclamanți, întemeiată pe dispozițiile art. 249 și art. 250 lit. d din Regulament, instanța apreciază că acestea nu pot fi în mod legal reținute în analiza caracterului fondat sau nefondat al unei cereri de emitere a avizului de deconectare a unui utilizator individual de la sistemul de alimentare centralizată cu energie termică, pentru considerentele ce succed.
Astfel, prin art. 249 și art. 250 lit. d din Regulament sunt instituite condiții suplimentare pentru deconectarea unui utilizator individual de la sistemul de alimentare centralizată cu energie termică față de cele instituite prin art. 30 din Legea nr. 325/2006, ori, cât timp Regulamentul este un act juridic cu caracter normativ inferior legii, adoptat pentru aplicarea dispozițiilor cuprinse în Legea nr. 325/2006, acesta nu poate decât să dezvolte ori să detalieze dispozițiile normative în vederea aplicării cărora a fost edictat, nicidecum să creeze situații juridice noi, prin instituirea unor obligații suplimentare în sarcina subiectelor de drept cărora textul de lege li se adresează, care au ca efect restrângerea dreptului de deconectare a utilizatorului individual de la sistemul de alimentare centralizată cu energie termică prevăzut de lege, în accepțiunea restrânsă a acesteia.
În același sens, instanța reține că, prin impunerea de cerințe suplimentare față de cele reglementate prin Legea nr. 325/2006, Regulamentul, aprobat prin Ordinul nr. 91/2007, completează dispozițiile legii, situație care contravine dispozițiilor cuprinse în art. 58 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă, în acord cu care, modificarea unui act normativ poate avea numai printr-un act normativ de același nivel sau de un nivel superior.
De asemenea, potrivit art. 78 din același act normativ, ordinele, instrucțiunile și alte asemenea acte trebuie să se limiteze strict la cadrul stabilit de actele pe baza și în executarea cărora au fost emise și nu pot conține soluții care să contravină prevederilor acestora.
Pentru considerentele expuse în precedent, întrucât condițiile suplimentare solicitate de pârâtă, respectiv existența unei deconectări anterioare și nesituarea condominiului din care face parte proprietatea solicitată a fi deconectată în zona unitară de încălzire pentru care autoritatea administrației publice locale a stabilit că încălzirea se realizează exclusiv în sistem centralizat, nu sunt prevăzute în Legea nr. 325/2006, ci în actul administrativ de punere în aplicare a legii, respectiv, în Regulament, aprobat prin Ordinul nr. 91/2007, instanța apreciază că acestea nu pot fi avute în vedere în fundamentarea unei soluții de respingere a cererii de eliberare a avizului de deconectare de la sistemul alimentare centralizată cu energie termică.
În aceste condiții, instanța apreciază că reclamanta a făcut dovada îndeplinirii condițiilor impuse de Legea nr. 325/2006, motiv pentru care va admite cererea și va obliga pârâta să procedeze la debranșarea apartamentului nr. 30 situat în C., ., ., jud. C., proprietatea reclamantei, de la sistemul de alimentare centralizată cu energie termică organizat la nivelul municipiului C..
În privința capătului de cerere formulat de reclamantă și relativ la obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de soluționarea cererii de chemare în judecată, constând în taxă judiciară de timbru în cuantum de 20 de lei și onorariu de avocat în cuantum de 800 de lei, instanța apreciază că acesta este întemeiat, urmând a fi admis, pentru considerentele ce succed.
Astfel, potrivit art. 451 alin. 1 Cod procedură civilă, onorariul de avocat și taxele judiciare de timbru sunt incluse în categoria cheltuielilor de judecată. În conformitate cu prevederile art. 452, dovada acestora trebuie făcută de partea care le pretinde până la închiderea dezbaterilor asupra fondului. De asemenea, conform art. 453 din același act normativ, obligarea părții care a pierdut procesul la plata cheltuielilor de judecată se poate realiza numai la cererea părții care a câștigat procesul.
În cauză, instanța apreciază că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de aceste dispoziții legale, cererea reclamanților fiind dovedită cu chitanța de achitare a taxei judiciare de timbru în cuantum de 20 de lei (fila 4) și cu chitanța nr. 317/15.12.2014 de achitare a onorariului de avocat în cuantum de 800 de lei, depusă cu ocazia concluziilor pe fondul cauzei – fila 46 bis, situație în care, având în vedere soluția de admitere a capătului de cerere principal și împrejurarea că pârâta este partea căzută în pretenții în prezenta cauză, acest capăt de cerere urmează să fie admis, iar pârâta urmează să fie obligată la plata către reclamantă a sumei de 820 de lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, constând în taxă judiciară de timbru în cuantum de 20 de lei și onorariu de avocat în cuantum de 800 de lei, în acest sens instanța reținând că nu este întemeiată cererea pârâtei, formulată cu ocazia concluziilor pe fondul cauzei, de cenzurare a onorariului avocațial plătit de reclamantă, în temeiul art. 451 alin. 2 Cod procedură civilă, cu motivarea că onorariul în cuantum de 800 de lei este justificat în raport de munca concretă efectuată de avocat, care a presupus redactarea și depunerea cererii de chemare în judecată și a înscrisurilor anexate acesteia, redactarea și depunerea răspunsului la întâmpinare și a înscrisurilor anexate acestuia, reprezentarea reclamantei la judecarea cauzei, formularea concluziilor scrise și depunerea de practică judiciară, onorariul de avocat în cuantum de 800 de lei reprezentând o cheltuială necesară, efectiv realizată și rezonabilă, reclamanta fiind îndrituită la restituire, iar pârâta fiind ținută la plata acestuia, cu titlu de cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Admite acțiunea formulată de reclamanta S. D. avand CNP_, cu domiciliul in CONSTANTA, DEZROBIRII, nr. 155, ., . în contradictoriu cu pârâta R. AUTONOMĂ DE DISTRIBUIRE A ENERGIEI TERMICE C. cu sediul in CONSTANTA, B. CARTAN, nr. 14A, jud.Constanta.
Obligă pârâta să procedeze la debranșarea apartamentului nr. 30 situat în C., ., ., ., proprietatea reclamantei, de la rețeaua centrală de termoficare.
Obligă pârâta la plata către reclamantă a sumei de 820 de lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxa judiciară de timbru de 20 de lei și onorariul avocațial de 800 de lei.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare.
Cererea de apel se depune la Judecătoria C. sub sancțiunea nulității.
Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței, astăzi, 07 mai 2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
D. G. M. O.
Red jud. D.G./12.01.2016
Tehnored.gref. M.O./2com/13.01.2016
| ← Autorizare desfiinţare lucrări. legea 50/1991. Sentința nr.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 5190/2015.... → |
|---|
