Obligaţie de a face. Sentința nr. 7501/2015. Judecătoria CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 7501/2015 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 23-06-2015 în dosarul nr. 7501/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA C. – SECȚIA CIVILĂ
Operator de date cu caracter personal nr. 3047
SENTINȚA CIVILĂ NR. 7501
Ședința publică din data de 23.06.2015
COMPLETUL CONSTITUIT DIN:
PREȘEDINTE: M. TIMOAȘCĂ
GREFIER: F. S.
Pe rol judecarea cauzei Civil privind pe reclamant T. C., reclamant T. M. și pe pârât I. R. L., pârât I. R., având ca obiect obligație de a face hotărâre care sa tina loc de consimțământ.
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 02.06.2015 și au fost consemnate în încheierea de amânare a pronunțării de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta încheiere, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 09.06.2015, la data de 16.06.2015 și la data de 23.06.2015, dată la care s-a pronunțat.
I N S T A N T A
Deliberând asupra cauzei civile de față, reține următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei C. sub numărul_, reclamanții Tașu C. și Tașu M. au solicitat în contradictoriu cu pârâtele I. R. Lăstuna și I. R., obligarea pârâtelor la emiterea acordului vecinului limitrof pentru consolidarea și supraetajare a parțială a imobilului existent, proprietatea reclamanților, situat în municipiul C., Piața O. nr. 5, jud. C., iar în caz de refuz să se constate acest fapt și să fie pronunțată o hotărâre judecătorească care să țină loc de consimțământ, cu obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată.
În motivare, reclamanții arată că sunt proprietarii imobilului situat în municipiul C., Piața O. nr. 5, compus din teren având suprafața de 103,59 m² și construcție tip S+ P + 1 + 2, edificată parțial având număr cadastral_, intabulat în cartea funciară a municipiului C. sub nr._. Arată reclamanții că, la data de 6 aprilie 2012, Primăria Municipiului C. a emis certificatul de urbanism nr. 825, pe care reclamanții l-au solicitat în vederea obținerii autorizației de construire pentru modificarea proiectului autorizat sub nr. 2028/ 07.10.2009 în curs de execuție, consolidare și supraetajare parțială imobil existent din S+ P + 1/2E în S + P + 2/3E – alimentație publică, Birouri modificări structurale și recompartimentări interioare-intrare în legalitate, pentru imobilul menționat în petitul acțiunii.
Se mai arată că, la data de 29 octombrie 2012 Direcția Județeană pentru Cultură și Patrimoniul Cultural Național C. a emis avizul numărul 394 pentru emiterea autorizației de construire însă, după această dată, urmare a reclamațiilor pârâtelor la Direcția Județeană pentru Cultură și Patrimoniu Cultural Național C., aceasta a efectuat corespondență cu Serviciul Autorizații în Construcții, Direcția de Urbanism din Primăria Municipiului C. în perioada octombrie 2012– Ianuarie 2013, corespondență în urma căreia prin adresa cu nr._/ 15.01.2013 Primăria Municipal C. a solicitat reclamanților acordul notarial al vecinului I. R. Lăstuna. Totodată, la data de 10 ianuarie 2013, prin adresa cu nr. 34, Direcția Județeană pentru Cultură și Patrimoniul Cultural Național C. a solicitat reclamanților să completeze documentația prin prezentarea acordului vecinului limitrof.
Susțin reclamanții și că toate celelalte avize și acorduri necesare obținerii autorizației de construire au fost obținute, excepție făcând acordul vecinilor limitrofi, proprietarele imobilului situat în C., Piața O. nr.6, jud. C. refuzând fără motiv emiterea acordului, mai mult, acestea fiind invitate de către reclamanți, la data de 17.05.2013, la Biroul Notarului Public Borună Chirața.
Se apreciază că, prin refuzul acestora de a emite acordul, pârâtele săvârșesc un abuz, menționând și că acordul vecinilor limitrofi nu ar fi necesar, întrucât autorizarea nu se circumscrie situațiilor enumerate în art. 27 alin. 1 lit. a,b,c din Ordinul nr. 839 din 12.10.2009 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii 50/1991.
Cererea a fost întemeiată în drept pe dispozițiile 26 și 1164 – 1165, 1529 cod civil art 27 din ordinul nr. 839 din 12. 10.2009.
Pârâtele au formulat întâmpinare, prin care au solicitat respingerea acțiunii, arătând că sunt proprietarele imobilului situat în municipiul C., Piața O. nr 6, jud. C. aflat în vecinătatea, respectiv partea dreaptă, a imobilului proprietate a reclamanților, imobilul fiind situat în zona protejată și încadrat pe lista monumentelor istorice și de arhitectură, beneficiind de protecția prevăzută de normele speciale. Se arată că imobilul proprietatea acestora cat și imobilul reclamanților au vechime de peste 100 de ani, fiind construite inițial la același nivel de adâncime și nivel de fundare. Începând din anul 2009, reclamanții au demarat lucrări de consolidare și supraetajare a imobilului proprietatea acestora, fără ca la data demarării lucrărilor sau în perioada imediat următoare să se solicite acordul pârâtelor, reclamanții procedând la demolarea acoperișului imobilului, decopertarea zidului clădirii, realizarea de săpături interioare prin două subsoluri contrar autorizației, prin lucrările efectuate realizându-se cu încărcare excesivă a greutății construcției care coroborat cu săparea unui al doilea subsol au condus la înclinarea construcției prin tasarea terenului situat sub imobilul reclamanților.
Se susține că încă de la data demarării construcției de către reclamanți, pârâtele au sesizat acestora multiplele deficiențe și posibilele implicații la testarea structurii de rezistență și a integrității imobilului acestora însă sesizările au fost ignorate de reclamanți ceea ce a determinat pârâtele să formuleze multe sesizări la Primăria Municipiului C., Inspectoratul de Stat în Construcții și au notificat reclamanții în vederea concilierii prin intermediul Biroului Executorului Judecătoresc D. V.. Se arată că a fost efectuat o inspecție de către Inspectoratul de Stat în Construcții C., astfel cum rezultă din adresa nr. 9268/ 25.01.2012 în urma căreia au fost constatate parțial daunele produse imobilului pârâtelor, dispunând oprirea lucrărilor de construire și efectuarea unei expertize tehnice prin care să se propună soluții privind eventuale intervenții pentru punerea în siguranță a imobilului. La solicitarea reclamanților inginerul R. D. a efectuat o expertiză tehnică extrajudiciară prin care s-au constatat deficiențe în executarea lucrărilor și a recomandat limitarea regimului de înălțime aprobat inițial reținând că nu se detectează trasări ale infrastructurii și ale zidurilor imobilului de la numărul 5 care sa afecteze imobilele alăturate. Și pârâtele au comandat efectuarea unei expertize de către inginer Coțofana A. prin care s-au constatat avarii produse la clădirea proprietatea pârâtelor, reținând în raportul întocmit, în principal înclinarea imobilului de la nr. 6 despre imobilul proprietatea reclamantei lor din cauza tasării terenului, fenomen care cel mai probabil va continua să se manifeste în continuare. Solicita a se constata faptul că nu exercita abuziv dreptul subiectiv nu încalcă principiul bunei credințe, dimpotrivă, își exercită dreptul de a-și apăra proprietatea în prezenta cauză, lucrările efectuate de către reclamanți precum și lucrările preconizate prin autorizația solicitată aducând grave atingeri dreptului de proprietate al pârâtelor. Astfel, atingerile sunt aduse prin afectarea structurii de rezistență a imobilului din cauza fundării la o adâncime decât fundația pârâtelor, din cauza încărcării excesive a greutății construcției și din cauza lipsei măsurilor de protejare a construcției și a lăsării vreme de peste doi ani a unui gol de acces spre cel de-al doilea subsol prin care s-au scurs ape pluviale, afectând stabilitatea terenului. Se mai aduce atingere dreptului de proprietate al pârâtelor prin deteriorarea imobilului planșeele peste parter și etaj fiind înclinate spre imobilul de la numărul 5 și din cauza tasărilor diferențiate ale zidului adiacent, ușile de la balcoanele din Piața O. nu se mai pot deschide, au apărut fisuri longitudinale în ziarul de accent al clădirii de la numărul cinci și în special în dreptul plajelor imobilului de la numărul 5, dărâmarea coșului de fum și aerisire, dărâmarea zidului adiacent de la numărul 5 ca urmare a scurgerii apelor pluviale de pe terasa imobilului învecinat între cele două imobile. Învederează reaua credința a reclamanților având în vedere că, la demararea lucrărilor de construire in 2009, reclamanții au refuzat orice contact cu pârâtele și au ignorat solicitările acestora, abia după intervenția autorităților din anul 2011, oprirea lucrărilor, sancționarea acestora și impunerea necesității obținerii acordului vecinilor, aceștia au încercat convingerea pârâtelor la emiterea acordului. Solicită totodată obligarea reclamanților la plata cheltuielilor de judecată.
În cauză, au fost încuviințate și administrate proba cu înscrisuri, interogatoriul părților, proba testimonială, cercetarea la fața locului și expertiza tehnică de specialitate.
Analizând cererea de chemare în judecată, instanța reține următoarele:
Potrivit contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 762/01.09.2003 de BNP D. R.-L., reclamanții sunt proprietarii bunului imobil situat în mun C., Piața O. nr. 5, jud. C. reprezentat de teren având suprafața de 103,59 m.p. și construcția S+P+2E.
În cauza dedusă judecății, instanța trebuie să stabilească dacă opoziția pârâtelor, proprietare ale monumentului istoric situat în Piața O. nr. 6, jud. C., cu privire la exprimarea acordului pentru consolidarea și supraetajare a parțială a imobilului existent, proprietatea reclamanților, constituie sau nu exercitarea abuzivă a unui drept subiectiv.
Instanța reține incidența în cauză a dispozițiilor art.27 din Ordinul nr. 839 din 12.10.2009 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii 50/1991 potrivit cărora: „(1) Acordul vecinilor, prevăzut la pct. 2.5.6. al secțiunii I "Piese scrise" a cap.A. "Documentația tehnică pentru autorizarea executării lucrărilor de construire - D.T.A.C.", prevăzut în anexa nr. 1 la Lege, este necesar în următoarele situații:a) pentru construcțiile noi, amplasate adiacent construcțiilor existente sau în imediata lor vecinătate - și numai dacă sunt necesare măsuri de intervenție pentru protejarea acestora; b) pentru lucrări de construcții necesare în vederea schimbării destinației în clădiri existente; c) în cazul amplasării de construcții cu altă destinație decât cea a clădirilor învecinate. (2) Situațiile prevăzute la alin. (1) lit. a) corespund cazurilor în care, prin ridicarea unei construcții noi în vecinătatea imediată a unei construcții existente, pot fi cauzate acesteia prejudicii privind rezistența mecanică și stabilitatea, securitatea la incendiu, igiena, sănătatea și mediul ori siguranța în exploatare. Cauzele acestor situații pot fi, de exemplu, alipirea la calcan, fundarea la o cotă mai adâncă decât cea a tălpii fundației construcției existente, afectarea gradului de însorire.(3) Situațiile prevăzute la alin. (1) lit. b) și c) corespund cazurilor în care, urmare investiției noi pot fi create situații de disconfort generate de incompatibilități între funcțiunea preexistentă și cea propusă, atât în situația în care se aduc modificări de destinație a spațiilor în interiorul unei clădiri, cât și în situația în care funcționalitatea unei construcții noi este incompatibilă cu caracterul și funcționalitatea zonei în care urmează să se integreze. Cauzele cele mai frecvente sunt cele legate de afectarea funcțiunii de locuit prin implementarea unor funcțiuni incompatibile datorită zgomotului, circulației, degajării de noxe, etc.(4) Acordul vecinilor se va da condiționat de asigurarea, prin proiectul tehnic P.Th. și autorizația de construire/desființare, a măsurilor de punere în siguranță a construcției preexistente rezultate în urma raportului de expertiză tehnică întocmit la comanda investitorului noii construcții.(5) Acordul vecinilor este valabil numai în formă autentică.(6) Refuzul nejustificat de a-și da acordul se constată de către instanța de judecată competentă, hotărârea acesteia urmând să fie acceptată de către emitentul autorizației de construire/desființare în locul acordului vecinilor.”
Rațiunea înserării unei condiții pentru eliberarea unei autorizației de construire privitoare la acordul vecinilor în anexa I din Legea nr. 50/1991 este aceea a respectării bunei vecinătăți, obligație impusă tuturor titularilor dreptului de proprietate, potrivit art. 44 alin. 7 din Constituția României, legea fundamentală instituind principiul dominant al comunității, acela al vecinilor de a suporta consecințele normale ale acestei stări, prevalând interesul social.
Expertiza tehnică administrată de instanță în condiții de contradictorialitate a avut ca obiect să se stabilească gradul de deteriorare a pereților imobilului aparținând reclamanților, să se stabilească dacă, în lipsa acoperișului și a unor sisteme de închidere, apele pluviale conduc la degradarea imobilului reclamanților și imobilului pârâtelor, să se stabilească dacă, în lipsa unei autorizații de construire, pot fi efectuate lucrări de conservare a pereților și plafoanelor imobilului reclamanților și, în caz afirmativ, să se descrie, în amănunt lucrările care ar putea fi realizate, să se determine dacă există posibilitatea prăbușirii unor părți din construcția aparținând reclamanților, să se determine dacă lucrările efectuate de către reclamanți până la momentul realizării expertizei au produs deteriorarea imobilului pârâtelor și să se descrie, în mod concret, fiecare degradare produsă, dacă există, să se stabilească dacă infiltrațiile din calcan au fost urmarea orificiilor create de către pârâte în scopul introducerii grinzilor, să se determine dacă lucrările care vor fi efectuate de către pot determina deteriorarea imobilului pârâtelor, să se stabilească dacă, în lipsa efectuării vreunei lucrări de conservare sau construire asupra imobilului reclamanților, se pot produce ulterior degradări ale ambelor imobile și să se propună soluții tehnice de specialitate și să se identifice măsurile de protecție ce se impun în vederea conservării imobilului pârâtelor, în vederea includerii acestor propuneri în autorizația de construire solicitată de reclamanți.
Din constatările expertului, specialist în monumente istorice, rezultă că din pereții clădirii cu numărul 5, aparținând reclamanților se păstrează doar zidăriile de pe contur: cei doi pereții longitudinali, vecini cu clădirile de la numărul 4 și numărul 6 pe înălțimea subsolului, a parterului, etajului unu și parțial a etajului doi și zidăriile celor două fațade, spre Piața O. și spre . etajul întâi, în forma lor originară. Se reține că zidurile au fost executate cel puțin în trei etape, cu rosturi de nețesere și cu numeroase refaceri improvizate pe zonele avariate. Materialele folosite respectiv cărămida și mortarul sunt neomogene și de calitate inferioară iar pe suprafețe mari cărămida este friabil vizate. Gradul de degradare al zidăriilor este avansat și în ansamblul actual. Se constată că rostul de tasare dintre cele două clădiri rămas neprotejat după desfacerea acoperișului, permite apelor fluviale să pătrundă între cei doi pereți vecini. Apa este dăunătoare ambilor pereți, iar zidăriile clădirii cu numărul cinci, cu interiorul bine ventilat datorită numeroaselor goluri, sunt în cea mai mare parte uscate, dar în clădirea cu numărul șase, pe zidăria de piatră netencuită a pereților subsolului, este prezentă igrasia. La nivelurile superioare s-au constatat degradări locale ale zugrăvelii și în timp, umezeala acumulată în zidărie poate produce degradarea ei, stoparea accesului apei în rost și eliminarea acesteia fiind o urgență. În ceea ce privește construcția reclamanților, expertul a arătat că aceasta se încadrează în gradul de risc seismic maxim și sunt necesare lucrări urgente de punere în siguranță. În ceea ce privește lucrările efectuate de către reclamanți până la momentul realizării expertizei, s-a concluzionat de către expert că zidăriile celor două clădiri reprezintă volume independente, separate printr-o rost de tasare în vederea tasării independente a celor două clădiri. Ele au fost construite independent și au rămas independente și după executarea lucrărilor de consolidare iar singurul mediu comun le reprezintă terenul de fundare, ziar tasările au un efect neglijabil asupra terenului de sub clădirea de la numărul șase.
Expertul a constatat, ca și instanța cu ocazia efectuării cercetării la fața locului, câteva fisuri fine în pereții clădirii cu numărul șase însă a apreciat că nu sunt elemente relevante. În raportul de expertiză la fila 296 din dosar expertul a apreciat că lucrările prevăzute în proiectul din 2012 nu pot produce deteriorarea clădirii de la numărul șase și, răspunzând la obiectivul numărul nouă stabilit de instanță expertul a stabilit soluții tehnice de specialitate și a identifica măsurile de protecție în vederea conservării celor două imobile.
Noua abordare a Codului civil cu privire la exercițiul drepturilor subiective permite fiecărui titular de drept subiectiv să-l valorifice în interesul său cu respectarea drepturilor și intereselor terților.
În egală măsură Noul cod civil reglementează abuzul de drept în strânsă legătură cu noțiunea de bună credință, prevăzând că orice persoană fizică sau juridică trebuie să-și exercite drepturile și execute obligațiile civile cu bună credință în acord cu ordinea publică și cu bunele moravuri. Existența bunei credințe va constitui un element important de apreciere privind săvârșirea unui abuz de drept, cu alte cuvinte acolo unde nu există bună credință nu poate fi abuz de drept.
Având în vedere că toate argumentele invocate de către pârâte în justificarea exprimării acordului solicitat de reclamanți se circumscriu potențialelor prejudicii care ar putea surveni în condițiile continuării lucrărilor astfel cum au fost stabilite prin proiectul pentru modificarea proiectului autorizat sub nr. 2028/ 07.10.2009 în curs de execuție, consolidare și supraetajare parțială imobil existent din S+ P + 1/2E în S + P + 2/3E – alimentație publică, Birouri modificări structurale și recompartimentări interioare întocmit în anul 2012, față de întreg probatoriul administrat în cauză, reține că atitudinea pârâtelor de refuz pentru emiterea acordului, în lipsa unui interes serios și legitim, face ca refuzul pârâtelor să nu fie justificat de nicio împrejurare obiectivă și pertinentă care să le justifice atitudinea, constatare pe care instanța o apreciază nelegală.
În concluzie, având în vedere concluziile expertului potrivit cărora menținerea situației de fapt este de natură a aduce prejudicii ambelor imobile, rostul de tasare dintre cele două clădiri rămase neprotejat după desfacerea acoperișului, permite apelor fluviale să pătrundă între cei doi pereți vecini, construcția reclamanților prezentând gradul de risc seismic maxim și sunt necesare lucrări urgente de punere în siguranță, instanța urmează a constata refuzul nejustificat al pârâtelor, în calitate de proprietare ale monumentului istoric situat în mun. C., Piața O. nr. 6, de a-și da acordul pentru autorizarea executării lucrărilor de consolidare și supraetajare parțială a imobilului situat în mun. C., Piața O. nr. 5, jud. C..
Prin cererea de chemare în judecată, reclamanții au solicitat instanței obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul proces, pe parcursul judecății atașând la dosarul cauzei, în probațiunea acestui capăt de cerere, chitanța care atestă plata taxei de timbru și chitanța care atestă plata onorariului expertului.
Din înscrisurile anterior menționate, rezultă suma totală de 1008 lei pe care reclamanții au cheltuit-o în susținerea prezentului litigiu, nefiind dovedită de către reclamanți și achitarea onorariului apărătorului doar prin simpla depunere a facturii fiscale.
Având în vedere dispozițiile art. 453 alin.1 C. proc. civ., potrivit cărora partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții care a câștigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată, față de soluția la care a ajuns cu privire la cererea introductivă, în temeiul art. 453 alin. (1) C. proc. civ., instanța va obliga pârâtele la plata cheltuielilor de judecată suportate de reclamanți, în cuantum de 1008 lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite cererea formulată de reclamanții TAȘU C. și TAȘU M., ambii cu domiciliul in CONSTANTA, I. C., nr. 21 în contradictoriu cu pârâtele I. R. și I. R. LĂSTUNA, ambele cu domiciliul in C., PIATA O., NR.6, județul C..
Constată refuzul nejustificat al pârâtelor, în calitate de proprietare ale monumentului istoric situat în mun. C., Piața O. nr. 6, de a-și da acordul pentru autorizarea executării lucrărilor de consolidare și supraetajare parțială a imobilului situat în mun. C., Piața O. nr. 5, jud. C..
Obligă pârâtele la plata către reclamanți a cheltuielilor de judecată în cuantum de 1008 lei cu titlul de cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, la Judecătoria C..
Pronunțată în ședință publică astăzi, 23.06.2015.
P. GREFIER
M. TIMOAȘCĂ F. S.
Red jud. MT
Tehnored gref SF
Data redactării: 05.01.2016/4 ex
Comunicat gref SF/.
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 6289/2015. Judecătoria... | Actiune in raspundere contractuala. Sentința nr. 7502/2015.... → |
|---|
