Ordonanţă preşedinţială. Sentința nr. 8536/2015. Judecătoria CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 8536/2015 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 28-07-2015 în dosarul nr. 14922/212/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA C.
SECTIA CIVILĂ
Operator de date cu caracter personal nr. 3047
DOSAR NR._
SENTINTA CIVILA NR. 8536/2015
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 28.07.2015
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN
PREȘEDINTE: R. E. L.
GREFIER: R. GALIU
Pe rol soluționarea cauzei civile având ca obiect ordonanță președințială, acțiune formulată de reclamantul D. N. având CNP_ cu domiciliul in Constanta, Șoseaua de Vii nr. 73, județul C., în contradictoriu cu pârâta D. D. avand CNP_1cu domiciliul in Constanta, Soseaua de Vii nr. 73, județul C..
La apelul nominal facut in sedinta publica se prezintă pentru reclamant avocat M. C. M., pârâta fiind prezentă personal și asistată de avocat L. D. in substituire avocat Cuturicu F. C..
Procedura este legal îndeplinită.
Prezenta acțiune este timbrata cu taxa judiciara de timbru in valoare de 20 lei ron, anulata si atașata la dosarul cauzei.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședința care învederează instanței următoarele: procedura este legal îndeplinită.
Instanta ia act ca prin serviciul de registratura s-a depus la dosarul cauzei înscrisurile solicitate de instanță de la autoritatea tutelara Constanta.
Reprezentantul paratei depune la dosar delegatie de substituire, doua adeverințe medicale si înscrisuri si precizează ca unul dintre copii a fost dus de urgenta la spital deoarece nu i s-a administrat corespunzător tratamentul pe perioada cat a fost in grija tatălui. Arata ca minorii au fost la tata, conform programului de vizita, si au stat numai doua zile, băiatul fiind adus acasă bolnav. Comunica înscrisurile medicale depuse la dosar si părtii adverse.
Reprezentantul reclamantului arata ca documentele depuse de autoritatea tutelara sunt depuse ., nu si pentru a fi comunicate.
Interpelate fiind de instanța daca au luat cunoștința de înscrisurile depuse la dosar de autoritatea tutelara, reprezentantul paratei arata ca sunt diverse cereri formulate de părti prin care este chemata autoritatea sa soluționeze probleme apărute intre părți, iar autoritatea cheamă când o parte cand pe cealaltă si încearcă rezolvarea problemelor.
Reprezentantul reclamantei arata ca nu insista sa-i fie comunica o copie a înscrisurilor depuse la dosar de autoritate. In ce privește înscrisurile depuse la dosar de parata la acest termen, solicita instanței sa dispună efectuarea unor verificari medicale asupra copiilor avand in vedere susținerea paratei ca minorii se îmbolnăvesc subit si numai in momentele când sunt luați de acesta. Arata ca nu este reala sustinerea paratei sa minorii sau imbolnavit cand au fost la tata, acestia fiind bolnavi cand au fost adusi la tata.
Reprezentantul paratei arata ca prima adeverinta a fost depus la dosar pentru a se dovedi ca nu este reala sustinerea reclamantului ca nu i se dau copiii, minorul fiind bolnav la domiciliu si neputand fi deplasat, iar cea de a doua adeverinta medicala a fost depusă la dosar pentru că minorul a fost adus la mama cu febra la doua zile după ce a fost lut de tată, pentru ca in aceasta perioada tatal nu i-a administrat corect tratamentul.
Reprezentantul reclamantului învederează instanței ca cele doua adeverințe sunt eliberate de acelasi cabinet medical si una este eliberata la 03.04.2015 si are numărul 3040, iar cea de a doua este eliberata la 23.07.2015 si are numărul 3039, arătând ca isi rezerva dreptul de a solicita efectuarea anumitor cercetări împotriva acestui medic de familie. In ce privește susținerea ca minorii trebuia sa stea la tata o saptaana, arata ca aceasta nu este reală, intelegerea părtilor fiind ca minorii sa stea la tata doua zile, tocmai avand in vedere varsta acestora si faptul ca nu pot sta departe de mama o perioada mare de timp.
Interpelat fiind e instanta reprezentantul reclamantului arata ca solicita efectuare aunei verificari medicale asupra minorilor pentru a se vedea starea lor de sănătate, aratand ca acestia au un sistem imunitar slabit.
Instanta acorda cuvantul pe proba solicitata de reclamant.
Reprezentantul paratei solicita respingerea probei, aratand ca prin înscrisurile depuse la dosar s-a dorit a se dovedi faptul ca tatal nu poate avea grija de minori, avand in vedere si varsta acestora. Arata de asemenea ca la momentul cand minorii au fost adusi la mama, minora ia comunicat mamei ca fratele ei a vomat cu o seara in urma si inainte sa ajunga, in masina, aspecte pe care tatal nu i le-a relatat mamei.
Interpelat fiind de instanta tatal arata ca a luat minori de dimineața, pe la ora la 12 aproximativ, a mers cu acestia la plaja intre orelor 13 - 18:30, copii stand in permanenta sub umbrela, au mers la plimbare cu poneii si seara s-au intors acasă, fără ca nici unul din copii sa manifeste semne de insolatie sau alte probleme medicale. A doua zi arata ca a mers împreuna cu copii la plimbare in stațiunea Neptun, s-au plimbat prin parc, copii stand la umbra, iar la masa de seara cel mic, deoarece mănâncă mai repede, s-a înecat cu mâncare si a vomat. Precizează ca nu a fost niciodată singur cu copii, au fost de fata bunica minorilor si doi veri. In acea seara arata ca au mers la Maritimo si apoi copii au fost dusi la mama fără ca acestia sa manifeste vreun simptom de febra, iar la jumatate de ora după ce copii au ajuns in grija mamei aceasta l-a sunat pentru a-i reproșa ca cel mic are febra mare.
Interpelata fiind de instanta parata arata ca a mers cu minorul la medic deoarece avea febra mare si voma si i-a prescris injectii, insa nu poate preciza cum se numesc la acest moment.
Instanta deliberand asupra cererii formulata de reclamant de efectuare a unei constatari meicale pentru constatarea stării medicale a minorilor, avand in vedere obiectul cauzei, ordonanta președințiala, ce presupune urgenta si avand in vedere varsta minorilor, instanța urmează a aprecia, raportat la inscrisurile depuse, daca se poate retine vreo culpa a tatalui.
Instanta in temeiul art. 392 Cod procedura civila avand in vedere ca nu mai sunt cereri de formulat si nu mai sunt alte incidente de solutionat, deschide dezbaterile asupra fondului cauzei.
Reprezentantul reclamantului arata ca cererea a fost formulata pentru ca reclamantul sa poată avea relații cu minorii, sa-i poată vizita, având in vedere atitudinea paratei și fata de hotărârea de divorț. Precizează ca, având in vedere vârsta miorilor, acesta a fost de acord ca aceștia sa nu ramana seara la el, însa solicita sa-și poată vedea copii pe timpul zilei, fără a exista influente din partea altor persoane si fără a fi obligat la prezenta altor persoane, precizând ca sora paratei este prezenta tot timpul. Arata ca prezenta actiune este intemeiata pe Conventia de la Strasbourg. In ce priveste sustinerea ca reclamantul nu a administrat corect tratamentul de raceala, arata ca aceasta nu este o dovada a faptului ca reclamantul nu poate avea grija de copii si nici o dovada a atitudinii acestuia. Solicita instantei obligarea paratei sa permita reclamantului sa aiba relatii cu copii. Fără cheltuieli de judecata.
Reprezentatul paratei solicita respingerea actiunii ca inadmisibila pe calea ordonante presedintiale, iar pe fond ca neintemeiata si nelegala. Arata ca exista o actiune pe fond la divort, iar in prezent mama permite ca ca tatal sa viziteze minorii. Sustine incontinuare exceptia inadmisibilitatii față de lipsa dosarului de fond. Solicita instantei respingerea actiunii ca neintemeiata. Cu cheltuieli de judecata.
Reprezentantul reclamantului, avand cuvantul in replica, arata ca prgramul de vizita din hotararea de divort nu a fost respectat deoarece au avut loc doar trei intalnici de la momentul pronuntarii hotararii si pna la momentul formularii prezentei actiuni. Arata ca actiunea a fost formulata avand in vedere interesul copiilor care trebuie sa aiba relatii cu ambii părinti, si potrivit art. 17 din Conventia de la Strasbourg este interzisa influențarea minorilor in deciziile privind pe unul dintre părinti. Arata ca reclamantul a achitat pensia de intretinere si s-a interesat de copii sai, si doreste saaiba legaturi cu tatal pana la solutionarea definitiva a apelului formulat impotriva hotararii de divort.
Reprezentantul paratei, avand cuvantul in replica, arata ca nu se justifica urgenta, avand in vedere ca actiunea de divort se afla in apel.
Instanta constată împrejurările de fapt si de drept ca fiind lămurite si închide dezbaterile in baza art. 394 Cod procedura civila.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei C. la data de 05.06.2015 sub nr._ reclamantul D. N. a solicitat în contradictoriu cu pârâta D. D. ca, până la soluționarea definitivă și irevocabilă a dosarului nr._/212/2014 aflat pe rolul Tribunalului C., prin pronunțarea unei ordonanțe președințiale, să se dispună încuviințarea ca reclamantul să aibă legături personale cu minorii D. P.-Alisa și D. A.-C. atât în mediul privat, public, cât și în instituțiile de învățământ sau sociale frecventate de aceștia, obligarea pârâtei să comunice reclamantului schimbarea domiciliului ei și comunicarea tuturor evenimentelor școlare, medicale, sociale și orice alte evenimente ce îi privesc pe minori, exercitarea autorității părintești de ambii părinți, obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată în ipoteza în care se opune cererii, stabilirea unui program de vizită și legături personale cu minorii astfel: în primul și al treilea week-end din lună, de vineri ora 15 până duminică ora 17, cu posibilitatea luării copiilor la domiciliul reclamantului, câte o săptămână în perioada vacanțelor școlare de C. și P., cu posibilitatea luării copiilor la domiciliul reclamantului, o lună de zile în perioada vacanței școlare de vară, cu posibilitatea luării copiilor la domiciliul reclamantului.
În motivarea în fapt a cererii reclamantul a arătat că părțile s-au căsătorit în august 2010, iar din căsătorie au rezultat doi copii minori. Raporturile dintre părți s-au deteriorat iremediabil astfel că s-au despărțit în fapt în luna mai 2014, actualmente locuind separat, iar reclamantul a formulat cerere de divorț. În dosarul nr._/212/2014 al Judecătoriei C. instanța a recunoscut și a confirmat dreptul reclamantului de a avea legături cu cei doi minori. Cu toate acestea pârâta a refuzat și s-a opus prin tot felul de tertipuri ca reclamantul să aibă legături cu minorii conform programului stabilit de instanță. Prin manifestări, fapte și acte depuse la diverse instituții pârâta dă dovadă că suferă de tulburări neuro-psihiatrice ce afectează și influențează creșterea și dezvoltarea minorilor, fapt dovedit prin atitudinea copiilor de reținere față de reclamant, de manifestare a unor stări de tensiune și iritare, stări ce au fost percepute de reclamant și martorii propuși. Pârâta a încercat să justifice că minorii nu vor să fie cu reclamantul, ascunzând faptul că aceștia sunt influențați de ea. La întâlnirea reclamantului cu copiii la instituțiile de învățământ aceștia au avut reacție de bucurie. Pârâta a creat artificial senzația că reclamantul este beat când își vede copiii, pentru a nu i se permite accesul în instituțiile de învățământ, deși buletinele medicale atestă că reclamantul avea în acele zile gradul de alcoolemie 0. Pârâta încalcă interesele superioare ale minorilor în ce privește legăturile cu persoanele și menținerea unui climat de liniște și educație sănătoasă a lor, cât și dreptul reclamantului de a avea legături personale cu minorii.
În drept reclamantul a invocat art. 201 alin.5, art. 997 și următoarele Cod procedură civilă, Legea nr. 272/2004, Convenția de la Strasbourg din 15.05.2003.
În dovedirea cererii reclamantul a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, ancheta psiho-socială, expertizarea neuro-psihiatrică a pârâtei, interogatoriul pârâtei, martori.
Cererea a fost legal timbrată cu taxă de timbru de 20 lei.
Pârâta D. D. a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea pe cale de excepție a acțiunii ca fiind inadmisibilă, iar pe fondul cauzei a solicitat respingerea cererii ca netemeinică și nelegală.
În ceea ce privește primele două capete ale cererii pârâta a solicitat respingerea ca inadmisibile întrucât nu justifică urgența acestor solicitări. Pentru ca o astfel de cerere să fie admisibilă trebuie să existe și o acțiune pe dreptul comun cu o astfel de solicitare. În dosarul nr._/212/2014 reclamantul nu a solicitat aceste lucruri. Totodată reclamantul a avut posibilitatea de a vedea minora la grădiniță, iar în ceea ce privește mediul privat vizitarea trebuie să se încadreze într-un anumit program. În ceea ce privește domiciliul, pârâta a comunicat adresa unde locuiește în prezent, iar celelalte informații reclamantul le poate afla personal de la grădiniță și atunci când vizitează minorii.
În ceea ce privește exercitarea autorității părintești pârâta a solicitat respingerea cererii ca inadmisibilă având în vedere că reclamantul nu justifică urgența, iar pe fond cererea este neîntemeiată având în vedere comportamentul reclamantului față de minori.
Referitor la programul de vizită pârâta a solicitat respingerea cererii ca inadmisibilă având în vedere că reclamantul nu justifică urgența, părțile fiind de acord ca reclamantul să viziteze copiii între orele 10-18 în prima și a treia sâmbătă din lună. Reclamantul nu a putut lua copiii când starea de sănătate a minorei nu o permitea și când minora a început să plângă și nu a putut fi urcată în mașina reclamantului.
Încă din timpul căsătoriei reclamantul nu s-a implicat în îngrijirea copiilor, menaj, participarea la joacă sau la plimbare. Acesta insista ca minora de doar trei ani să traverseze singură . fost mușcată de câinele din curte, reclamantul o trimite să se joace cu acesta. Socrii îi dădeau fetiței de 3 ani să guste vin, țuică și cafea, foarte multă ciocolată. Copiii au vârste mult prea mici pentru a fi lăsați în grija reclamantului.
În dovedirea susținerilor pârâta a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, interogatoriul reclamantului, martori.
Prin încheierea din 23.06.2015 instanța a apreciat excepția inadmisibilității ca fiind o apărare pe fondul cauzei și a încuviințat proba cu înscrisuri, proba cu interogatoriul părților și proba testimonială, în acest sens fiind audiați martorii Ț. Ș. și G. M. și luat interogatoriul reclamantului și proba cu anchetă socială.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
D. N. și D. D. s-au căsătorit la data de 25.10.2009, din căsătoria părților rezultând minorii D. P. Alisa născută la 04.03.2011 și D. A. C. născut la 19.02.2014.
Prin sentința civilă nr._/15.12.2014 pronunțată în dosarul nr._/212/2014 Judecătoria C. a dispus desfacerea căsătoriei încheiate între D. N. și D. D., exercitarea autorității părintești asupra minorilor exclusiv de mamă, a stabilit locuința minorilor la mamă, a obligat reclamantul la plata unei pensii de întreținere în cotă de 33% din veniturile nete realizate începând cu 04.06.2014 și până la majoratul minorilor și a obligat pârâta să respecte reclamantului dreptul de a avea legături personale cu minorii după următorul program:
-în prima și a treia săptămână din lună, sâmbătă de la ora 10,00 până la ora 18,00;
-o săptămână în vacanța de vară;
-3 zile în vacanța de iarnă, în anii impari în perioada Crăciunului, în toate cazurile cu posibilitatea pentru reclamant de luare a minorilor de la domiciliul pârâtei la începutul intervalului pentru care s-a încuviințat programul de vizită și cu obligația pentru reclamant de a-i aduce la domiciliul pârâtei la sfârșitul intervalului.
Instanța reține că potrivit art. art. 996 din Codul de procedură civilă:
”Instanța de judecată, stabilind că în favoarea reclamantului există aparența de drept, va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.
Ordonanța este provizorie și executorie. Dacă hotărârea nu cuprinde nicio mențiune privind durata sa și nu s-au modificat împrejurările de fapt avute în vedere, măsurile dispuse vor produce efecte până la soluționarea litigiului asupra fondului.
La cererea reclamantului, instanța va putea hotărî ca executarea să se facă fără somație sau fără trecerea unui termen.
Ordonanța va putea fi dată chiar și atunci când este în curs judecata asupra fondului.
Pe cale de ordonanță președințială nu pot fi dispuse măsuri care să rezolve litigiul în fond și nici măsuri a căror executare nu ar mai face posibilă restabilirea situației de fapt”.
Procedura specială a ordonanței președințiale presupune îndeplinirea cumulativă a condițiilor de admisibilitate ce decurg din prevederile art. 996 Cod procedură civilă. Astfel, cererea de ordonanța președințială trebuie analizată din punct de vedere al admisibilității sub următoarele aspecte: aparența dreptului, caracterul provizoriu al măsurii, existența unor cazuri grabnice și neprejudecarea fondul dreptului.
Instanța constată că sunt întrunite condițiile vizând caracterul provizoriu al măsurii, având în vedere că se solicită dispunerea unor măsuri până la soluționarea dosarului nr._/212/2014, existența unor cazuri grabnice și neprejudecarea fondului dreptului, dar în ceea ce privește condiția existenței aparenței dreptului în favoarea reclamantului, din probele administrate rezultă că aceasta nu este îndeplinită în prezenta cauză.
Potrivit art. 403 din Codul civil: „În cazul schimbării împrejurărilor, instanța de tutelă poate modifica măsurile cu privire la drepturile și îndatoririle părinților divorțați față de copiii lor minori, la cererea oricăruia dintre părinți sau a altui membru de familie, a copilului, a instituției de ocrotire, a instituției publice specializate pentru protecția copilului sau a procurorului.”
În ceea ce privește capetele de cerere având ca obiect încuviințarea ca reclamantul să aibă legături personale cu minorii D. P.-Alisa și D. A.-C. atât în mediul privat, public, cât și în instituțiile de învățământ sau sociale frecventate de aceștia, obligarea pârâtei la comunicarea schimbării domiciliului ei și comunicarea tuturor evenimentelor școlare, medicale, sociale și orice alte evenimente ce îi privesc pe minori, precum și stabilirea unui program de vizită, instanța reține că potrivit art. 18 alin.1 din legea nr. 272/2004 relațiile personale ale copilului se pot realiza prin:
a) întâlniri ale copilului cu părintele ori cu o altă persoană care are, potrivit prezentei legi, dreptul la relații personale cu copilul;
b) vizitarea copilului la domiciliul acestuia;
c) găzduirea copilului, pe perioadă determinată, de către părintele sau de către altă persoană la care copilul nu locuiește în mod obișnuit;
d) corespondență ori altă formă de comunicare cu copilul;
e) transmiterea de informații copilului cu privire la părintele ori la alte persoane care au, potrivit prezentei legi, dreptul de a menține relații personale cu copilul;
f) transmiterea de către persoana la care locuiește copilul a unor informații referitoare la copil, inclusiv fotografii recente, evaluări medicale sau școlare, către părintele sau către alte persoane care au dreptul de a menține relații personale cu copilul;
g) întâlniri ale copilului cu părintele ori cu o altă persoană față de care copilul a dezvoltat legături de atașament într-un loc neutru în raport cu copilul, cu sau fără supravegherea modului în care relațiile personale sunt întreținute, în funcție de interesul superior al copilului.
Prin capetele de cerere sus menționate reclamantul a solicitat instanței să se pronunțe asupra modalităților în care se vor realiza dreptul reclamantului de a avea legături personale cu minorii.
Prin sentința civilă nr._/15.12.2014 pronunțată în dosarul nr._/212/2014 Judecătoria C. a obligat pârâta să respecte reclamantului dreptul de a avea legături personale cu minorii după următorul program:
-în prima și a treia săptămână din lună, sâmbătă de la ora 10,00 până la ora 18,00;
-o săptămână în vacanța de vară;
-3 zile în vacanța de iarnă, în anii impari în perioada Crăciunului, în toate cazurile cu posibilitatea pentru reclamant de luare a minorilor de la domiciliul pârâtei la începutul intervalului pentru care s-a încuviințat programul de vizită și cu obligația pentru reclamant de a-i aduce la domiciliul pârâtei la sfârșitul intervalului.
Potrivit 448 alin.1 punctul 1 Cod procedură civilă hotărârile primei instanțe sunt executorii de drept când au ca obiect stabilirea modului de exercitare a autorității părintești, stabilirea locuinței minorului, precum și modul de exercitare a dreptului de a avea legături personale.
Astfel, având în vedere prevederile art. 448 alin.1 punctul 1 Cod procedură civilă reclamantul deține un titlu executoriu în ceea ce privește dreptul de a avea legături personale cu minorii, respectiv sentința civilă nr._/15.12.2014 pronunțată în dosarul nr._/212/2014 Judecătoria C., putând solicita executarea silită în temeiul acestuia în situația în care pârâta refuză să respecte programul stabilit de instanță.
Reclamantul a solicitat ca dreptul de a avea legături personale cu minorii după un program diferit de cel stabilit de instanță, astfel că față de prevederile art. 403 din Codul civil pentru admiterea cererii era necesar ca reclamantul să facă dovada schimbării împrejurărilor de fapt avute în vedere în vedere la pronunțarea hotărârii judecătorești sus menționate. Analizând probele administrate în prezenta cauză instanța constată că reclamantul nu a făcut dovada schimbării acestor împrejurări.
Martorul Ț. Ș. propus de reclamant a arătat că nu a mai văzut-o pe pârâtă de doi ani, iar pe copii i-a văzut ultima oară cu un an și jumătate în urmă. Din declarație rezultă că martorul nu a fost prezent la nicio întâlnire dintre reclamant, copii și pârâtă. Martorul a relatat discuțiile avute cu reclamantul, acesta nepercepând în mod direct fapte care ar fi putut face dovada că s-au schimbat împrejurările avute în vedere de instanța la pronunțarea sentinței civile nr._/15.12.2014 prin care s-a stabilit un anumit program de vizită.
Având în vedere că reclamantul nu a făcut dovada schimbării împrejurărilor avute în vedere de instanță la stabilirea programului, precum și vârsta fragedă a minorilor care au 4 ani și 1 an și 6 luni, instanța constată neîntemeiată cererea reclamantului de stabilire a unui alt program de vizită.
În ceea ce privește cererea reclamantului de a avea legături personale cu minorii în mediul public și privat, instanța constată că prin sentința civilă nr._/15.12.2014 instanța a stabilit ca dreptul reclamantului de a avea legături personale cu minorii să se exercite după un anumit program, iar reclamantul nu a făcut dovada că de la momentul stabilirii acelui program și până în prezent s-ar fi schimbat împrejurările avute în vedere la stabilirea acelui program, motiv pentru care instanța constată neîntemeiat acest capăt de cerere. Referitor la obligarea pârâtei de a comunica schimbarea domiciliului, reclamantul nu a făcut dovada faptului că pârâta și-ar fi schimbat domiciliul fără să îl anunțe pe reclamant, cererea urmând să fie respinsă ca neîntemeiată. De asemenea, reclamantul nu a făcut dovada că pârâta nu i-ar fi comunicat toate evenimentele școlare, medicale, sociale și orice alte evenimente ce îi privesc pe cei doi minori, capătul de cerere urmând să fie respins ca neîntemeiat.
Referitor la cererea reclamantului de exercitare a autorității părintești asupra minorilor de către ambii părinți, instanța constată că prin sentința civilă nr._/15.12.2014 Judecătoria C. a dispus ca autoritatea părintească să se exercite exclusiv de către mamă având în vedere faptul că reclamantul nu a avut un comportament responsabil față de copii, minorii fiind atașați de mama ce s-a preocupat constant de asigurarea unui climat de liniște si siguranța necesara creșterii intru-un mediu sănătos si normal. Reclamantul nu a făcut dovada că împrejurările avute în vedere de instanța la pronunțarea sentinței civile nr._/15.12.2014 s-au schimbat. Martorul Ț. Ș., propus de reclamant, nu a perceput în mod direct nici un fapt petrecut de la pronunțarea sentinței din 15.12.2014 și până în prezent, declarația sa vizând doar discuțiile purtate cu reclamantul.
Pentru toate aceste considerente instanța va respinge cererea dedusă judecății ca neîntemeiată.
În ceea ce privește cheltuielile de judecată, în conformitate cu dispozițiile art. 453 Cod procedură civilă, având în vedere că reclamantul a căzut în pretenții prin respingerea cererii formulate, urmează să fie obligat către pârâtă la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 350 lei reprezentând onorariu de avocat conform chitanței nr. 802/30.06.2015.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE
Respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul D. N. având CNP_ cu domiciliul in Constanta, Șoseaua de Vii nr. 73, județul C. în contradictoriu cu pârâta D. D. avand CNP_1cu domiciliul in Constanta, Soseaua de Vii nr. 73, județul C., ca neîntemeiată.
Obligă reclamantul să plătească pârâtei cheltuieli de judecată în sumă de 350 lei reprezentând onorariu de avocat.
Cu drept de apel în termen de 5 zile de la pronunțare. Cererea de apel se va depune la Judecătoria C..
Pronunțată în ședință publică astăzi, 28.07.2015
P., GREFIER,
R. E. L. R. GALIU
Conform art. 426 alin.4 C.pr.civ.
semnează grefier – șef secție civilă Ț. M.
Red. jud. R.E.L../4ex/31.07.2015
emis 2 comunicari .
| ← Pensie întreţinere. Sentința nr. 3505/2015. Judecătoria CONSTANŢA | Autorizarea accesului la informatiile autoritatiilor publice.... → |
|---|
