Plângere contravenţională. Sentința nr. 1148/2015. Judecătoria CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1148/2015 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 06-02-2015 în dosarul nr. 33729/212/2014
DOSAR NR._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA C.
SECTIA CIVILĂ
OPERATOR DE DATE CU CARACTER PERSONAL NR. 3047
SENTINȚA CIVILĂ NR. 1148
Ședința publică din data de 6 februarie 2015
Instanța de judecată constituită din:
Președinte: C. D.
Grefier: S. P.
Pe rol soluționarea cauzei civile privind pe petenta C. NAȚIONALĂ POȘTA ROMÂNĂ SA în contradictoriu cu intimatul POLIȚIA M. C. – SECȚIA 2 POLIȚIE C. având ca obiect plângere contravențională.
Dezbaterile și susținerile asupra fondului au avut loc în cadrul ședinței de judecată din data de 30 ianuarie 2015, fiind consemnate în încheierea de amânare a pronunțării de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, când, instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru astăzi, când, în aceeași compunere, a deliberat următoarele:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei, constată următoarele:
Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul Judecătoriei C. în data de 21.10.2014 cu nr._, petenta C. NAȚIONALĂ POȘTA ROMÂNĂ S.A. a chemat în judecată pe intimatul INSPECTORATUL GENERAL AL POLITIEI ROMANE -P. M. CONSTANTA SECTIA 2 POLITIE, solicitând instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să dispună, în principal, anularea procesului verbal de constatare a contravenției . nr._/26.09.2014, iar în subsidiar înlocuirea amenzii cu sancțiunea avertismentului.
În motivarea în fapt a plângerii, petenta a invocat excepția nulității procesului verbal, precizând că agentul constatator nu a specificat numărul de înmatriculare al companiei la Registrul Comerțului, precum și faptul că nu au fost detaliate împrejurările ce pot servi la aprecierea gravității faptei și la evaluarea eventualelor pagube pricinuite.
În continuare, petenta a invocat excepția prematurității aplicării amenzii, raportat la termenul de 01.01.2015 acordat prin H.G. nr. 301/2012. Petenta a apreciat că amenda stabilită de agentul constatator este prematur aplicată, înaintea datei de 01.01.2015, prevăzută de legiuitor, cu atât mai mult cu cât au fost constatate fapte ce cad sub incidența noilor prevederi legislative.
A învederat reclamanta că termenul dat până la 01.01.2015 prevăzut de art. 7 din H.G. nr. 361/2014 este un termen legal suspensiv care indică data până la care unitățile prevăzute trebuie să îndeplinească criteriile impuse de acest act normativ.
Petenta a arătat că la momentul constatării contravenției avea mijloace suficiente de asigurare a pazei. Chiar legiuitorul a prevăzut alternativa montării de diferite sisteme de securitate în funcție de valorile deținute de unitatea respectivă.
Oficiul Poștal C. 10 este subunitate poștală operativă urbană, care dispune de sistem electronic de securitate upgradat, fără subsistem de televiziune cu TVCI.
A mai arătat petenta că nu există vinovăția ca element subiectiv al abaterii contravenționale, în absența căruia nu se poate aplica sancțiunea prevăzută de lege.
Petenta a menționat că fapta nu există, subunitatea verificată fiind dotată cu sistem de securitate funcțional, că amenda a fost aplicată prematur, fără respectarea termenului acordat de legiuitor, că fapta nu a fost individualizată în funcție de importanța valorilor umane și materiale și a nivelului de risc evaluat, că agentul constatator nu stăpânește normele legislative care stau la baza întocmirii unui proces verbal de contravenție sau este rău intenționat.
În drept, au fost invocate dispozițiile O.G. nr. 2/2001, ale Legii nr. 333/2003, ale H.G. nr. 301/2012, iar în temeiul art. 223 C.p.c. a fost solicitată judecarea cauzei și în lipsa părților legal citate.
În probațiune, petenta a solicitat instanței încuviințarea probei cu înscrisuri și a anexat cererii procesul verbal de constatare a contravenției atacat.
Cererea a fost legal timbrată, cu taxă de timbru în cuantum de 20 lei, în conformitate cu dispozițiile art. 19 din O.U.G. nr. 80/2013, dovada achitării fiind atașată la dosarul cauzei, la fila 5.
Prin întâmpinarea depusă în data de 21.11.2014, intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN C. a solicitat respingerea plângerii contravenționale ca neîntemeiată.
În motivarea în fapt, intimatul a arătat că petenta a fost sancționată întrucât în data de 23.09.2014, cu ocazia controlului efectuat la Oficiul Poștal C. din ., s-a constatat că sistemele de alarmare și supraveghere video sunt defecte, nu funcționează, societatea nu a luat măsuri de întreținere și menținere în stare de funcționare, faptele fiind prevăzute de art. 50 alin. 1 lit. e, respectiv art. 58 lit. f din Legea nr. 333/2003 și sancționate de art. 59 alin. 2 lit. b) din Legea nr. 333/2003.
Intimatul a menționat că procesul verbal de contravenție a fost întocmit cu respectarea tuturor prevederilor art. 16 și art. 17 din O.G. nr. 2/2001, fiind astfel legal și temeinic.
De asemenea, intimatul a solicitat respingerea excepției prematurității motivat de faptul că nu poate fi reținută această apărare, față de dispozițiile H.G. nr. 301/2012 întrucât potrivit art. 7, în termen de 18 luni de la data intrării acesteia în vigoare (prelungit la 24 luni prin H.G. nr. 1017/2013), modul de funcționare al unităților prevăzute de art. 2 alin. 1 din Legea nr. 333/2003 trebuie să fie potrivit cerințelor stabilite prin normele metodologice aprobate prin prezenta hotărâre, ceea ce semnifică faptul că, fără a fi abrogate dispozițiile Legii nr. 333/2003, acestea au fost completate cu dispozițiile noului act normativ care stabilește cerințele de securitate suplimentare pentru transportul bunurilor și a valorilor însă acestea vor deveni obligatorii după expirarea termenului de 18/24 luni prevăzut de art. 7 din H.G. nr. 301/2012. Cum în cazul de față petenta a fost sancționată pentru nerespectarea dispozițiilor Legii nr. 333/2003 și nu ale H.G. nr. 301/2012, apărarea petentei este neîntemeiată.
În drept, au fost invocate dispozițiile 0.G. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, ale H.G. nr. 301/2012 și ale H.G. nr. 1391/2006, iar în temeiul art. 223 C.p.c., a fost solicitată judecarea cauzei și în lipsa părților legal citate.
În probațiune, intimatul a solicitat instanței încuviințarea probei cu înscrisuri și a anexat întâmpinării, în fotocopii, următoarele: raport (f. 16), procesul verbal din data de 23.09.2014 (f. 17-18), dovada comunicării.
La termenul de judecată din data de 06 februarie 2015, instanța a calificat juridic excepția nulității procesului verbal și excepția prematurității aplicării amenzii ca fiind apărări de fond.
Instanța a încuviințat pentru părți proba cu înscrisuri
Analizând plângerea contravențională prin prisma motivelor formulate, a dovezilor existente la dosar și a dispozițiilor legale incidente, instanța de judecată reține următoarele:
Prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._/24.09.2014 (f. 10), întocmit de către agentul constatator Vatra C., petenta a fost sancționată cu amendă în cuantum de 4.000 lei pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 50 alin. 1 lit. e) și art. 58 lit. f) din Legea nr. 333/2003 și sancționate de art. 59 alin. 2 lit. b) din Legea nr. 333/2003.
În fapt, s-a reținut că în data de 23.09.2014, ora 11:30, cu ocazia controlului efectuat la Oficiul Poștal C. din ., s-a constatat că sistemele de alarmare și supraveghere video sunt defecte, nu funcționează, respectiv că petenta C.N. Poșta Română S.A nu a luat măsuri de întreținere și menținere în stare de funcționare.
În ceea ce privește legalitatea procesului-verbal, instanța constată că acesta a fost întocmit de către agentul constatator competent, agent Vatra C., potrivit art. 63 din Legea nr. 333/2003, fiind îndeplinite toate cerințele impuse de art. 17 raportat la art. 16 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor. Astfel, procesul-verbal atacat conține mențiuni cu privire la numele, prenumele și calitatea agentului constatator, denumirea și sediul petentei, cuprinde o descriere suficientă a faptei săvârșite, data și locul comiterii acesteia, precum și semnătura agentului constatator.
Cu privire la motivul de nulitate a procesului verbal de contravenție invocat de către petentă constând neindicarea numărului de înmatriculare în Registrul Comerțului, instanța apreciază că o asemenea încălcare prevăzută de art. 16 al. 6 din O.G. 2/2001 este sancționată cu nulitatea relativă care atrage anularea actului întocmit în aceste condiții numai în măsura în care s-a produs o vătămare care nu poate fi înlăturată în alt fel. Or, petenta nu a demonstrat că a suferit vreo vătămare, cu atât mai mult cu cât prin intermediul plângerii contravenționale formulate a avut posibilitatea de a invoca toate neregulile referitoare cu privire la existența faptei contravenționale ori a existenței vinovăției.
Prin plângere, petenta a mai invocat și faptul că a fost încălcat art. 16 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, deoarece nu au fost detaliate împrejurările ce pot servi la aprecierea gravității faptei și la evaluarea eventualelor pagube pricinuite.
Potrivit art. 16 din O.G. nr. 2/2001, procesul-verbal de constatare a contravenției va cuprinde în mod obligatoriu descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită, precum și arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei și la evaluarea eventualelor pagube pricinuite.
Articolul 17 din O.G. nr. 2/2001 prevede că lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constată și din oficiu.
Instanța reține că descrierea faptei a fost făcută în mod corespunzător de agentul constatator, acesta descriind în concret a contravenția, cu specificarea inacțiunii autorului și a tuturor circumstanțelor.
Rațiunea instituirii descrierii faptei a fost de a permite instanței cercetarea legalității actului constatator, prin stabilirea faptelor materiale și verificarea încadrării juridice pe care acestea au primit-o și a justei sancțiuni aplicate.
Deși prin cererea de chemare în judecată petenta a susținut că nu au fost detaliate împrejurările ce pot servi la aprecierea gravității faptei, susținerea este contrazisă prin însuși conținutul plângerii contravenționale, în care petenta a formulat toate obiecțiunile despre care a considerat că ar conduce la anularea actului sancționator.
Instanța va respinge ca neîntemeiată și susținerea petentei conform căreia aplicarea amenzii contravenționale era prematură prin raportare la termenul de 01.01.2015 acordat prin art. 7 alin. 1 din H.G. nr. 301/2012 apreciind în acest sens că termenul respectiv se aplică în cazul conformărilor noilor condiții impuse prin H.G. nr. 301/2012 și nu celor preexistente H.G. nr. 301/2012. Or, sancțiunea a fost aplicată pentru nu a luat măsuri de întreținere și menținere în stare de funcționare a sistemelor de alarmare și supraveghere video, reglementare cu privire la care nu există elemente de noutate în H.G. nr. 301/2012. Mai mult, obligația respectivă exista anterior H.G. nr. 301/2012.
În ceea ce privește temeinicia procesului-verbal, instanța apreciază că motivele invocate de petentă sunt neîntemeiate, pentru următoarele considerente:
În conformitate cu dispozițiile art. 50 lit. e) din Legea nr. 333/2003, conducătorii unităților prevăzute la art. 2 alin. (1), în care funcționează sisteme de pază, au obligația de a asigura executarea amenajărilor și a instalațiilor necesare desfășurării serviciului de pază, precum și introducerea, întreținerea și menținerea în stare de funcționare a sistemelor tehnice de legătură, de pază și de alarmă împotriva efracției.
Potrivit art. 2 alin. 1 din Legea nr. 333/2003, ministerele și celelalte organe de specialitate ale administrației publice centrale și locale, regiile autonome, companiile și societățile naționale, institutele naționale de cercetare-dezvoltare, societățile reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, indiferent de natura capitalului social, precum și alte organizații care dețin bunuri ori valori cu orice titlu, denumite în prezenta lege unități, sunt obligate să asigure paza acestora.
Potrivit art. 58 alin. 1 lit. f) din Legea nr. 333/2003, neîndeplinirea de către conducătorii unităților a obligațiilor prevăzute la art. 50 constituie contravenție.
Potrivit art. 59 alin. 2 lit. b) din Legea nr. 333/2003, contravenția prevăzută la art. 58 alin. 1 lit. f) se sancționează cu amendă de la 2.000 lei la 5.000 lei. Sancțiunea amenzii poate fi aplicată și persoanei juridice.
Instanța apreciază că în cauză sunt întrunite elementele constitutive ale contravenției prevăzute de art. 58 alin. 1 lit. f) din Legea nr. 333/2003, constând în neîndeplinirea de către conducătorii unităților a obligațiilor prevăzute la art. 50 din Legea nr. 333/2003.
Probele administrate, respectiv înscrisurile existente la dosar, se coroborează și dovedesc săvârșirea faptei de către petentă.
Instanța constată că petenta nu a făcut dovada faptului că a fost luate măsuri de asigurare a pazei în ce privește existența unui sistem de alarmare și video corespunzător la Oficiul Poștal C. din ., raportat la art. 3 alin. 3 din Legea nr. 333/2003.
Astfel, din procesul verbal de control din 23.09.2014, instanța constată că la Oficiul Poștal C. din ., petenta nu deținea un sistem de alarmă funcțional, în sensul că nu acesta era conectat la dispecerat, iar în ce privește sistemul video, în oficiu era montat un sistem de supraveghere video, deservit de 11 camere video, amplasate în incinta unității, care nu funcționează, respectiv că accesul în zona de depozitare valori monetare-seif se face printr-un sistem de control acces electronic care nu funcționează .
Având în vedere faptul că intimatul a dovedit prin probele administrate că petenta nu a asigurat mijloace corespunzătoare de pază a oficiului poștal, respectiv sistem de alarmă funcțional, protejarea ghișeului casieriei potrivit dispozițiilor legale, instanța apreciază ca fiind suficiente aceste aspecte pentru reținerea contravenției.
Așadar, apărările formulate de petentă prin plângerea contravențională în sensul că avea mijloace suficiente de asigurare a pazei, apar ca neîntemeiate.
Referitor la apărarea petentei în sensul că fapta constatată nu a fost săvârșită cu vinovăție, instanța apreciază că petenta a săvârșit fapta contravențională cu culpă cu prevedere. Astfel, petenta a cunoscut că prin neluarea măsurilor de pază săvârșește o contravenție, nu a urmărit producerea urmărilor dar a acceptat posibilitatea producerii unei stări de pericol față de bunurile și persoanele aflate la ghișeul poștal.
Potrivit prevederilor art. 3 al. 2 din OG nr. 2/2001 persoana juridică răspunde contravențional în cazurile și condițiile prevăzute de actele normative prin care se stabilesc și se sancționează contravenții. Din modul de redactare al art. 59 alin.2 din Legea nr. 333/2003 instanța apreciază că răspunderea persoanei juridice a fost instituită în mod expres în condițiile prevăzute pentru răspunderea persoanei fizice, putând fi chiar cumulate.
În aceste condiții, față de prevederile art. 59 alin. 2 din Legea nr. 333/2003, rezulta ca în mod legal a fost sancționată contravențional persoana juridica C.N. Posta R. S.A..
În ceea ce privește sancțiunea aplicată, amenda în cuantum de 4.000 lei, instanța constată că aceasta este proporțională cu gravitatea faptei săvârșite.
Instanța apreciază că fapta săvârșită de petentă are un grad ridicat de pericol social în condițiile în care petenta este o societate comercială înființată în anul 1998, un subiect de drept cu o considerabilă experiență profesională, astfel că acesteia i se poate solicita, în mod legitim și rezonabil, să cunoască și să respecte cu rigurozitate prevederile legale.
În același sens, instanța apreciază că se impune menținerea amenzii aplicate petentei de agentul constatator, în acest fel putându-se realiza funcția educativă și funcția preventivă ale sancțiunii și putându-i-se atrage atenția petentei asupra urmărilor negative pe care fapta sa le-ar fi putut avea: crearea premiselor necesare pentru săvârșirea unor acțiuni ilicite îndreptate împotriva patrimoniului său.
Instanța constată că, fiind întocmit în conformitate cu dispozițiile art. 16 și 17 din O.G. nr. 2/2001, de către agentul constatator competent, procesul verbal de constatare a contravenției atacat generează o prezumție relativă de legalitate și temeinicie.
Potrivit art. 47 din O.G. nr. 2/2001, dispozițiile sale se completează cu dispozițiile Codului penal și ale Codului de procedură civilă. Astfel, în conformitate cu art. 249 C.p.c., petenta avea sarcina de a răsturna prezumția de legalitate și temeinicie de care se bucură procesul verbal de contravenție.
În conformitate cu jurisprudența constată a Curții Europene de Justiție a Drepturilor Omului, contravențiile sunt incluse în noțiunea de „acuzație în materie penală”, contravenienții beneficiind de toate garanțiile prevăzute de art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului în materie penală, inclusiv prezumția de nevinovăție.
Cu toate acestea, Curtea a stabilit recent, în Hotărârea din 6 aprilie 2012 în cauza N. G. împotriva României, că în orice sistem de drept există prezumții de fapt și de drept. În principiu, Convenția nu se opune acestora, însă în materie penală statele sunt obligate să nu depășească un anumit prag și să încadreze prezumțiile între niște limite rezonabile, ținând cont de gravitatea faptei și protejând dreptul la apărare.
În ceea ce privește respectarea prezumției de nevinovăție, aceasta a fost deplin asigurată în cauză petentei. Cu toate acestea, intimatul a reușit, prin materialul probator administrat, să răstoarne această prezumție și să demonstreze vinovăția petentei în săvârșirea contravenției prevăzute de art. 58 lit. f) din Legea nr. 333/2003.
În consecință, pentru motivele arătate, plângerea petentei apare ca fiind neîntemeiată și, în baza art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 va fi respinsă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge plângerea contravențională formulată de petenta C. NAȚIONALĂ POȘTA ROMÂNĂ SA, cu sediul în București, ., sector 2, înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului sub nr. J_ în contradictoriu cu intimatul POLIȚIA M. C. – SECȚIA 2 POLIȚIE C., cu sediul în C., județul C., ca neîntemeiată.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, care se va depune la Judecătoria C..
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 06.02.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
C. DUȚĂSILICA P.
Red. și tehnored. Jud. CD
Ex. 4/ 26.05.2015
| ← Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 2157/2015. Judecătoria... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 1907/2015. Judecătoria... → |
|---|
