Plângere contravenţională. Sentința nr. 15/2015. Judecătoria CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 15/2015 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 15-12-2015 în dosarul nr. 15061/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA C.
SECTIA CIVILĂ
Operator de date cu caracter personal nr. 3047
Mun. C., .; Tel. 0241 /_; Fax. 0241/_
e-mail:_
Dosar civil nr._
SENTINȚA CIVILĂ nr._
Ședința Publică din data de 15 Decembrie 2015
Instanța constituită din:
Președinte: Judecător Dr. C. I.
Grefier: L. B.
Pe rol, soluționarea cauzei civile având ca obiect plângere contravențională împotriva Procesului – verbal de Constatare și Sancționare a Contravenției . nr._/28.08.2015, formulată de petentul G. N. (CNP_), cu domiciliul în Mun. C., .. 2B, ., Apt.41, J. C., în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI C. – SERVICIUL RUTIER, cu sediul în Mun. C., Bvd. Mamaia nr. 104 – 106, J. C..
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 23.11.2015 și au fost consemnate în încheierea de ședință din acea dată, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, în temeiul art.396 alin.1 C.proc.civ.rep., potrivit căruia în cazuri justificate, dacă instanța nu ia hotărârea de îndată, pronunțarea acesteia poate fi amânată pentru un termen care nu poate depăși 15 zile, a amânat succesiv pronunțarea la 04.12.2015 și la 15.12.2015 când, după ce a deliberat în secret, conform art.395 C.proc.civ.rep., a adoptat următoarea hotărâre:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
I. Cererea de chemare în judecată:
Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei C. la data de 16.07.2015, sub nr._/212/2015, petentul G. N. a solicitat instanței, în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI C. – SERVICIUL RUTIER, ca, prin hotărârea ce va pronunța, să dispună anularea Procesului – verbal de Constatare și Sancționare a Contravenției . nr._/28.08.2015.
În motivarea cererii, s-a arătat, în esență, că agentul constatator a refuzat să consemneze în actul sancționator dialogul purtat cu petentul.
În dovedirea plângerii, petentul a depus la dosarul cauzei, în copie, Procesul verbal de Constatare și Sancționare a Contravenției . nr._/28.08.2015 (fila nr.6, din dosar); CI (fila nr.8, din dosar).
În drept, petentul nu a invocat niciun temei
Având în vedere art.36 din O.G. nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor raportat la art.19 O.U.G. nr. 80 din 26 iunie 2013 privind taxele judiciare de timbru (http://10.16.101.23/sintact 3.0/cache/Legislatie/temp197344/_.HTML - #În materie contravențională, plângerea împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției, precum și calea de atac împotriva hotărârii pronunțate se taxează cu 20 lei), cererea a fost legal timbrată conform chitanței ../Data CT XWM_/31.08.2015 (fila nr.6, din dosar).
II. Întâmpinarea:
Prin rezoluție, instanța a pus în vedere intimatului să depună întâmpinare, în condițiile prevăzute de art.201 alin.1 C.proc.civ.rep., sub sancțiunea prevăzută de art.208 alin.2 C.proc.civ.rep..
La data de 24.09.2015, intimatul a depus la dosarul cauzei întâmpinare – act de procedură prin care și-a precizat poziția procesuală față de plângerea contravențională formulată de petent, solicitând respingerea acesteia ca neîntemeiată.
În motivarea în fapt a întâmpinării, intimatul a arătat că petentul a fost sancționat întrucât, în ziua de 24.08.2015, a condus autoturismul cu numărul de înmatriculare_ în localitatea Agigea, județ C., cu viteza de 72 km/h, fapta fiind filmată cu ajutorul aparatului radar montat pe autovehiculul cu numărul de înmatriculare MAI34431.
Se învederează că actul sancționator contestat a fost întocmit cu respectarea art.16 și art.17 din O.G. nr.2/2002, cuprinzând toate elementele obligatorii, inclusiv descrierea faptei cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită; numele, prenumele și calitatea agentului constatator; numele și prenumele contravenientului – în cauză nefiind întrunite niciuna din condițiile care ar putea duce la anularea actului sancționator.
În drept, prin întâmpinare, intimatul a invocat prevederile O.U.G. nr.195/2002 republicată, ale H.G. nr.1391/2006 și ale O.G. nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.
În dovedire,intimatul a depus la dosarul cauzei documentația care a stat la baza întocmirii procesului verbal de contravenție contestat, cuprinzând: două fotografii realizate la data de 28.08.2015, orele 07:09:11 și 07:09:10, cu aparatul de supraveghere video a traficului rutier, montat pe auto având numărul de înmatriculare MAI34431 (fila nr.13, din dosar); buletinul de verificare metrologică (fila nr.14, din dosar); certificat aprobare de model nr.012/13.03.2009 (fila nr.16, din dosar); atestatul agentului constatator (fila nr.15, din dosar).
În temeiul art.223 C.proc.civ., intimatul a solicitat judecarea și în lipsă a prezentei cauze (fila nr.11 verso, din dosar).
Analizând cererea de chemare în judecată, înscrisurile depuse la dosar și normele legale invocate în susținere, instanța reține următoarele:
Instanța își va întemeia raționamentul care stă la baza motivării prezentei hotărâri pe dispozițiile art.34 alin.1 din O.G. nr.2/2001, potrivit cu care instanța învestită cu soluționarea plângerii analizează legalitatea și temeinicia procesului-verbal de contravenție și hotărăște asupra sancțiunii.
I. Cu privire la procesul verbal de contravenție contestat:
1. Asupra legalității procesului verbal de contravenție contestat:
Pentru argumentele ce succed, instanța nu poate reține ca întemeiat argumentul petentului referitor la neconsemnarea în actul atacat a dialogului purtat de acesta cu agentul constator.
Prin Decizia numărul XXII/19.03.2007 dată de Înalta Curte de Casație și Justiție în recurs în interesul legii, s-a statuat, fără cale de interpretare, că dispozițiile art.16 din O.G. nr.2/2001 fac trimitere la o nulitate relativă. În interpretarea noțiunii nulitate în sensul art.17 și art.16 din O.G. nr.2/2001, Înalta Curte de Casație și Justiție s-a pronunțat în sensul că, în afară de sancțiunea prevăzută de articolul 17 din Ordonanța Guvernului 2/2001, care este necondiționată de existența unei vătămări și care urmează regimul nulității absolute, se impune ca, în toate celelalte cazuri de nerespectare a cerințelor pe care trebuie să le întrunească un asemenea act, nulitatea procesului-verbal de constatare a contravenției să nu poată fi invocată decât dacă s-a pricinuit părții o vătămare ce nu se poate înlătura decât prin anularea acelui act.
Cu referire expresă la art.16 alin. (7) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, în Decizia numărul XXII/19.03.2007 s-a statuat fără drept de interpretare că nerespectarea de către agentul constatator a cerințelor de a aduce la cunoștință contravenientului dreptul de a face obiecțiuni cu privire la conținutul actului de constatare și de a consemna distinct acele obiecțiuni, atrage doar nulitatea relativă a procesului verbal de constatare a contravenției.
În acord cu această interpretare, rezultă așadar că, în ceea ce privește omisiunea agentului constatator de a consemna distinct obiecțiunile petentului, trebuia indicat ce vătămare a suferit petentul și, în mod suplimentar, de ce aceasta poate fi înlăturată numai prin anularea procesului verbal. Or, dimpotrivă, procesul-verbal de contravenție contestat conține obiecțiunile formulate de petent, agentul constatator consemnând nu poate să-mi arate omologarea – aserțiune pe care petentul însuși recunoaște că a indicat-o agentului constatator spre consemnare. Motivarea referitoare la existența unei vătămări ce nu poate fi înlătura decât prin anularea actului sancționator trebuie reținută și în privința celelalte obiecțiuni menționate de petent prin cererea de chemare în judecată. În plus, textul legal se referă la obiecțiunile formulate de petent, iar nu la reproducerea unui întreg dialog purtat între petent și agentul constatator – ceea ce înseamnă că orice altă mențiune ce excede noțiunii obiecțiuni, nu se consemnează în actul sancționator.
Așa fiind, instanța va respinge susținerea petentului în sensul că procesul verbal de contravenție contestat este nul pentru motivul anterior arătat.
Raportat la considerentele dezvoltate la punctul 1 din cuprinsul prezentei hotărâri, instanța constată legalitatea actului sancționator.
2. Asupra temeiniciei procesului verbal de contravenție contestat:
2.1. În urma analizării actelor din dosar, instanța reține că, la data de 28.08.2015, petentul G. N. a fost sancționat contravențional de către intimatul Inspectoratul de Poliție al Județului C. prin Serviciul Rutier, cu amendă în cuantum de 420,00 lei, întocmindu-i-se Procesul – verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._, pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art.121 alin.1 din Regulamentul de Aplicare a O.U.G. nr.195/2002 și sancționate de 100 alin.2 rap. la art.108 alin.1 lit.(b) din O.U.G. nr.195/2002.
Astfel, ca situație de fapt, în procesul verbal de contravenție contestat s-a reținut în sarcina petentului că, în ziua de 28.08.2015, a condus autoturismul cu numărul de înmatriculare_, pe DN38, în localitatea aGIGEA, județ C., cu viteza de 72 km/h, fapta fiind filmată cu ajutorul aparatului radar montat pe autovehiculul cu numărul de înmatriculare MAI34431.
Potrivit procesului verbal de contravenție contestat, încadrarea juridică a situației de fapt reținute este art.121 alin.1 din Regulamentul de Aplicare a O.U.G. nr.195/2002, care prevede: conducătorii de vehicule sunt obligați să respecte viteza maximă admisă pe sectorul de drum pe care circulă și pentru categoria din care face parte vehiculul condus, precum și cea impusă prin mijloacele de semnalizare.
Totodată, în procesul verbal de contravenție contestat se precizează că fapta reținută în sarcina petentului este sancționată de art.100 alin.2 din O.U.G. nr.195/2002, care prevede: amenda prevăzută în clasa a II-a de sancțiunise aplică și conducătorului de autovehicul, care săvârșește o faptă pentru care se aplică 3 puncte de penalizare, conform art. 108 alin.(1) lit.(b) (depășirea cu 21 -30 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, constatată, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate și verificate metrologic).
2.2. Ca act administrativ jurisdicțional încheiat cu respectarea tuturor condițiilor legale de formă și de fond, procesul verbal de contravenție se bucură de o prezumție relativă de adevăr și face dovada savârșirii faptei până la proba contrară, sarcina probei revenind petentului, în conformitate cu dispozițiile art.1169 C.civ. (preluat în art.249 N.C.Proc.civ.), care statuează că cel care face o propunere în fata instanței este dator să o probeze.
Referitor la sarcina probei, instanța nu împărtășește punctul de vedere formulat petent, având în vedere principiile jurisprudențiale în materie contravențională expuse de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în decizia din 13 martie 2012 în cauza H. și alții c. României (jurisprudență de actualitate, în raport cu cea din cauza A. vs. România, dar și specifică materiei contravențiilor prevăzute și sancționate de legislația rutieră).
În primul rând, din jurisprudența constantă a Curții, instanța reține că celui sancționat contravențional nu i se recunoaste ab initio și în orice situație prezumția de nevinovăție, așa cum nepertinent susține petentul.
În al doilea rând, instanța reține că, în materia contravențiilor prevăzute și sancționate de legislația rutieră, în cauzele reunite H. și alții c. României (decizie din 13 martie 2012), Curtea a respins ca inadmisibile cererile formulate 17 reclamanți cu privire la proceduri interne de contestare a proceselor verbale de contravenție, constatând că instanțele naționale au respectat toate garanțiile prevăzute de art.6 din Convenție în materie penală, în condițiile în care sarcina probei revenea petenților, conform principiului înscris în art.1169 C.civ.
În considerentele deciziei se arată că reclamanții au susținut că instanțele sesizate au așteptat din partea lor să răstoarne prezumția de legalitate și de temeinicie a procesului verbal de contravenție prin proba contrară faptelor reținute în acesta, împrejurare care ar fi adus atingere dreptuluila respectarea prezumției de nevinovăție. (M. H. contre la Roumanie ., § 12, netradusă). Instanța reține cu titlu de principiu faptul că Curtea nu a subscris acestor susțineri ci, dimpotrivă, a reamintit că, în materia circulației rutiere, prevederile art. 6 par. 2 din Convenție nu se opun aplicării unui mecanism care ar instaura o prezumție relativă de conformitate a procesului-verbal cu realitatea, prezumție fără de care ar fi practic imposibil să sancționezi încălcările legislației în materie de circulație rutieră, intrând în competența poliției. Cu titlu general, Curtea a apreciat că orice sistem juridic cunoaște prezumții de fapt și de drept – prezumții cărora Convenția nu li se opune, în principiu, însă, ea impune statelor să încadreze prezumția de legalitate și temeinicie a procesului verbal de contravenție contestat în anumite limite rezonabile, ținând cont de gravitatea mizei pentru cel vizat și respectând drepturile apărării, Curții revenindu-i doar rolul de a verifica respectarea acestor limite, în fiecare caz în parte (M. H. contre la Roumanie ., § 13, netradus). În această privință, Curtea a evidențiat că prezumția privind răspunderea reclamanților stabilită prin procesul verbal nu este irefragabilă atâta timp cât cel interesat poate face proba contrară prin intermediul oricărui mijloc de probă admis de legislația națională (M. H. contre la Roumanie ., § 14, netradus).
Din interpretarea Curții instanța mai reține că principiul statuat în art.1169 C.civ. conform căruia sarcina probei revine petentului nu înseamnă, contrar susținerilor reclamanților, că instanțele pornesc de la idei preconcepute în privința vinovăției petentului, în condițiile în care acestuia i se permite să conteste legalitatea și temeinicia proceselor verbale în fața tribunalelor de plină jurisdicție, deci competente să le anuleze, dacă le-ar aprecia ca nule sau netemeinice. Simplul fapt că instanțele decid motivat să nu se încreadă în anumite mijloace de probă sau să nu le aprecize ca fiind credibile, hotărând mai degrabă să se sprijine pe altele, care se află și ele în dosare, nu poate atinge procedura prin inechitate sau arbitrar (M. H. contre la Roumanie ., § 15, netradus).
Raportat la considerentele desprinse din motivarea Curții, instanța reține că concursul dintre cele două prezumții relative, anume legalitatea si temeinicia procesului verbal de contraventie, respectiv prezumția de nevinovăție a acelui acuzat, impune ca soluția să fie determinată de probațiunea administrată în cauză.
În acord cu principiile jurisprudențiale anterior expuse, instanța apreciază că, în speța dedusă judecății, sarcina probei revine petentului, care trebuie să răstoarne prezumția de legalitate și temeinicie a procesului verbal de contravenție, în situația în care probele administrate de organul constatator pot convinge instanța în privința vinovăției petentului dincolo de orice îndoială rezonabilă.
2.3. Situația de fapt rezultată din probațiunea administrată în cauză:
Potrivit art.109 alin.1 – alin.3 din O.U.G. nr.195/2002, ../../../../../Documents and Settings/constanta.ilie/sintact 4.0/cache/Legislatie/temp263316/_.HTM - #constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor se fac direct de către polițistul rutier, iar în punctele de trecere a frontierei de stat a României, de către polițiștii de frontieră.../../../../../Documents and Settings/constanta.ilie/sintact 4.0/cache/Legislatie/temp263316/_.HTM - # Constatarea contravențiilor se poate face și cu ajutorul unor mijloace tehnice certificate sau mijloace tehnice omologate și verificate metrologic, consemnându-se aceasta în procesul-verbal de constatare a contravenției – caz în care procesul-verbal se poate încheia și în lipsa contravenientului, după stabilirea identității conducătorului de vehicul, menționându-se aceasta în procesul-verbal, fără a fi necesară confirmarea faptelor de către martori.
Intimatul a depus la dosarul cauzei înscrisuri și planșe foto care fac dovada respectării dispoziției legale precitate.
(1). Buletinul de verificare metrologică – fila nr.14, din dosar)
Conform buletinului de verificare metrologică înregistrat sub nr.BBSC-02.01.-1325, la data de 13.05.2015 s-a efectuat verificarea metrologică pentru cinemometru de control rutier, tip radar AUTOVISION, fabricație TSS Anglia, montat pe Dacia L. nr. MAI34431, cu rezultatul admis, valabilitatea verificării fiind de un an.
Raportat la mențiunile cuprinse în buletinul de verificare metrologică, instanța constată că, la data constatării faptei (28.08.2015), cinemometrul de control era valabil verificat metrologic.
(2). Fapta contravențională a fost filmată cu ajutorul aparatului radar montat pe autovehiculul cu numărul de înmatriculare MAI34431.
Planșele foto depuse de intimat în probațiunea cauzei prezintă într-o formă clară, care nu lasă loc niciunui dubiu rezonabil, autoturismul angajat în trafic. Viteza cu care rula autoturismul (72 Km/h/) este înscrisă în colțul stânga sus al planșei nr.2 și este clar vizibilă. Data și ora la care s-a executat planșa foto sunt: 28.08.2015, respectiv 07:09:10 (fila nr.13, din dosar).
Din analiza probei menționate instanța constată că toate mențiunile pe care aceasta le cuprinde sunt în concordante cu cele înscrise în procesul verbal de contravenție contestat. Pentru acest considerent, instanța apreciază că proba face dovada situației de fapt descrise în procesul verbal contestat.
(3). Agentul constatator era competent conform legii să efectueze aceste măsurători, având atestat – fila nr.15, din dosar.
Intimatul a depus atestatul agentului constatator, care certifică faptul că Agent Șef Adj. Colis A. face parte din cadrul Serviciului Rutier C. și este autorizat să lucreze ca operator R. cu sisteme de tip AUTOVISION.
Din probațiunea administrată în cauză, instanța reține că, la data de 28.08.2015, orele 07:09, aparatul video radar montat pe autospeciala cu numărul de înmatriculare MAI34431, a înregistrat autoturismul cu numărul de înmatriculare_, condus de petent, care circula cu viteza de 72 km/h, în localitatea Agigea, în condițiile în care limita maximă de viteză admisă de lege pe sectorul de drum menționat este 50 km/h.
Față de considerentele anterior arătate, instanța va respinge susținerea petentului în sensul nevinovăției sale în săvârșirea faptei contravenționale.
2.4. Încadrarea juridică:
Raportat la situația de fapt anterior reținută, instanta constată că, în mod corect, fapta contravențională reținută în sarcina petentului a fost încadrată în dispozițiile art.121 alin.1 din Regulamentul de Aplicare a O.U.G. nr.195/2002, întrucât există corespondență între fapta concretă astfel cum a fost descrisă în cuprinsul procesului verbal de contravenție contestat și modelul abstract descris de norma de incriminare a contravenției, elementele cuprinse în situația de fapt suprapunându-se exact peste cele abstracte existente în descrierea legală a contravenției. De asemenea, instanța constată că norma de incriminare a fost corect coroborată cu dispozițiile art.100 alin.2 din coroborat cu art.108 alin.1 lit.(b) pct.2 din O.U.G. nr.195/2002 care reglementează sancțiunea aplicabilă contravenției reținute prin procesul verbal de contravenție contestat.
2.5.Raportat la ansamblul considerentelor expuse la punctul 2 din cuprinsul prezentei hotărâri, instanța constată că fapta contravențională există, că a fost săvârșită cu vinovăție de petent și că este corect încadrată în drept.
3. Asupra legalității sancțiunii aplicate prin procesul verbal de contravenție contestat:
Potrivit art.98 alin.2 din O.U.G. nr.195/2002 rep., un punct-amendă reprezintă valoric 10% din salariul minim brut pe economie, stabilit prin hotărâre a Guvernului.
Pentru a verifica legalitatea aplicării amenzii contravenționale aplicate petentului, textul legal anterior menționat trebuie coroborat cu art.1 din H.G nr.1091/2014, care prevede că: Începând cu data de 1 ianuarie 2015, salariul minim brut pe țară garantat în plată se stabilește la 975 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 168,667 de ore în medie pe lună în anul 2015, reprezentând 5,781 lei/oră. (2) Începând cu data de 1 iulie 2015, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată se stabilește la 1.050 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 168,667 de ore în medie pe lună în anul 2015, reprezentând 6,225 lei/oră.
Coroborând art.98 alin.2 din O.U.G. nr.195/2002 rep. și art.1 din H.G nr.1091/2014, rezultă că, în primul semestru al anului 2015, valoarea unui punct amendă este de 105,00 de lei.
Întrucât art.121 alin.1 din Regulamentul de Aplicare a O.U.G. nr.195/2002 face trimitere la viteza maximă admisă pe sectorul de drum pe se care circulă, urmează că această dispoziție legală trebuie coroborată și cu dispozițiile art.49 alin.1 și alin.2 din O.U.G. nr. 195/2002 potrivit cărora:
Limita maximă de viteză în localități este de 50 km/h.
Pe anumite sectoare de drum din interiorul localitatilor, administratorul drumului poate stabili, pentru autovehiculele din categoria A si B, si limite de viteza superioare, dar nu mai mult de 80 km/h. Limitele de viteza mai mari de 50 km/h se stabilesc numai cu avizul politiei rutiere.
Viteza cu care petentul rula pe raza localității Lumina înregistrată de aparatul a fost de 72 km/h. Prin urmare, petentul a depășit cu 22 de km/h, deci cu mai mult de 20 km/h dar cu mai puțin de 30 km/h, limita maximă de viteză admisă de lege pe respectivul sector de drum era de 50 km/h – drept pentru care s-a reținut în sarcina sa contravenția prevăzută de art.121 alin.1 din Regulamentul de Aplicare a O.U.G. nr.195/2002 și s-a dispus aplicarea amenzii în cuantum de 420,00 lei, ca sancțiune principală, precum și trei puncte de penalizare.
Sancțiunile aplicate a fost întemeiate în drept pe dispozițiile art.100 alin.2 coroborat cu art.108 alin.(1) lit.b) pct.2 din O.U.G. nr.195/2002, texte legale care prevăd că: amenda prevăzută în clasa a II-a de sancțiunise aplică și conducătorului de autovehicul, care săvârșește o faptă pentru care se aplică 3 puncte de penalizare, conform art. 108 alin.(1) lit.b) (depășirea cu 21 -30 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, constatată, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate și verificate metrologic).
Pentru clasa a II – a de sancțiuni, se aplică patru sau cinci puncte amendă, astfel cum rezultă din art.98 alin.4 lit.(b) din O.U.G. nr.195/2002.
Instanța constată că amenda contravențională aplicată se încadrează în limitele prevăzute de art.98 alin.4 lit.(b) din OUG nr. 195/2002, având un cuantum valoric corect stabilit în raport cu art.98 alin.2 din O.U.G. nr.195/2002, coroborat cu art.1 din H.G nr.1091/2014 (patru puncte amendă * 105,00 lei/punct amendă = 420,00 lei amendă).
Cât privește exigența impusă de art.108 alin.(1) lit. (b) pct.2 din O.U.G. nr.195/2002, anume aceea ca depășirea cu mai mult de cu mai mult de 20 km/h dar cu mai puțin de 30 km/h, să fie constatată, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate și verificate metrologic, instanța o constată pe deplin îndeplinită având în vedere considerentele expuse anterior la punctul 2.3. din cuprinsul prezentei hotărâri.
În sensul celor anterior arătate, instanța apreciază că sancțiunea aplicată a fost judicios evaluată, fără a se impune reindividualizarea acesteia, întrucât răspunde exigențelor principiului proporționalității în raport cu gradul de pericol social concret al faptei săvârșite și de urmările generate prin lezarea valorilor sociale ocrotite de norma incriminatoare.
4. Soluția instanței:
Pentru toate considerentele de fapt și de drept mai sus enunțate și apreciind că petentul nu a făcut dovada unei alte stări de fapt decât cea reținută în procesul verbal de contravenție contestat și, prin urmare, nu a răsturnat prezumția de legalitate și temeinicie de care se bucură acest act, în condițiile în care, în prezenta cauză, instanța a avut în atenție teza susținută de CEDO potrivit cu care art. 6 par.2 din Convenție impune statelor să încadreze aceste prezumția de legalitate și temeinicie a procesului verbal de contravenție contestat în anumite limite rezonabile, ținând cont de gravitatea mizei pentru cel vizat și respectând drepturile apărării, instanța:
- va respinge ca neîntemeiată plângerea contravențională formulată de petentul G. N., împotriva Procesului – verbal de Constatare și Sancționare a Contravenției . nr._/28.08.2015, în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție al Județului C. – Serviciul Rutierși, pe cale de consecință, va menține ca legal și temeinic procesul – verbal contravenție anterior menționat.
II. Instanța din oficiu:
În temeiul art.22 alin.6 în referire la art.453 C.proc.civ.rep., instanța va lua act de faptul că în cauză nu au fost solicitate cheltuieli de judecată.
Reținând dispozițiile legale ce succed,
- art.34 alin.2 din O.G. nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor raportat la art.466 alin.1 C.proc.civ.rep. coroborat cu art.483 alin.2 C.proc.civ.rep.;
- art.468 alin.1 C.proc.civ.rep.;
- art.471 alin.1 C.proc.civ.rep.,
prezenta hhttp://10.16.101.23/AppData/Local/Temp/sintact 3.0/cache/Legislatie/temp917954/_.HTM - #otărâre este supusă numai apelului la Tribunal – Secția de C. Administrativ și Fiscal, în termen de 30 de zile de la comunicare, cererea de apel depunându-se, sub sancțiunea nulității, la Judecătoria C. (instanța a cărei hotărâre se atacă).
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge ca neîntemeiată plângerea contravențională formulată de petentul G. N. (CNP_), cu domiciliul în Mun. C., .. 2B, ., Apt.41, J. C., împotriva Procesului – verbal de Constatare și Sancționare a Contravenției . nr._/28.08.2015, în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI C. – SERVICIUL RUTIER, cu sediul în Mun. C., Bvd. Mamaia nr. 104 – 106, J. C..
Menține ca legal și temeinic Procesul – verbal de Constatare și Sancționare a Contravenției . nr._/28.08.2015.
Ia act că, în prezenta cauză, părțile nu au solicitat cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel la Tribunal, în termen de 30 de zile de la comunicare,conform art.34 alin.2 din O.G. nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor rap. la art.468 alin.1 C.proc.civ. rep..
Apelul se depune la Judecătoria C., sub sancțiunea nulității, conform art.471 alin.1 C.proc.civ. rep..
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 15.12.2015.
Președinte, Grefier,
Judecător Dr. C. I. L. B.
Red. Jud. C.I. / 15.12.2015;
Tehnored. Grf. L.B. / 15.12.2015/ 4 exp.
Comunicat 2 exp.
| ← Validare poprire. Sentința nr. 17/2015. Judecătoria CONSTANŢA | Ordonanţă de plată - OUG 119/2007 / art.1013 CPC ş.u..... → |
|---|
