Plângere contravenţională. Sentința nr. 168/2015. Judecătoria CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 168/2015 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 15-01-2015 în dosarul nr. 168/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA C. – SECȚIA CIVILĂ
Operator de date cu caracter personal nr. 3047
Sentința civilă nr. 168
Ședința publică din data de 15.01.2015
COMPLETUL CONSTITUIT DIN:
PREȘEDINTE: A. R. P.
GREFIER: M. R.
Pe rol judecarea cauzei civile având ca obiect plângere contravențională, acțiune formulată de petentul P. V. S., cu domiciliul în București, .. 31, sector 4, în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDECȚULUI C. – SERVICIUL RUTIER C., cu sediul în C., jud. C..
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care arată că, prin serviciul de registratură, intimatul a depus transcrierea mecanică a procesului verbal de contravenție.
În temeiul disp. art. 258 C., fiind pertinentă, concludentă și utilă cauzei, încuviințează pentru intimat proba cu înregistrarea video.
Instanța procedează la vizionarea înregistrării video și observă intersecția în care autoturismul petentului se afla în acea zonă și momentul în care efectuează virajul la stânga, dar și momentul în care o mașină de culoare albă se angaja să traverseze intersecția în acel moment.
În temeiul disp.art. 394 Cod procedură civilă, instanța constată încheiată cercetarea judecătorească și rămâne în pronunțare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin plângerea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 24.07.2014, petentul P. V. S. a solicitat anularea procesului-verbal de contravenție . nr._/17.07.2014 emis de intimatul I. P. J. C..
În motivarea plângerii, petentul a arătat că nu a săvârsit fapta retinută de agentul constatator, realitatea fiind cu totul alta. Astfel, aratat ca in data de 17.07.2014 conducand autoturismul cu nr._ pe . 1 Mai, in intersectia cu soseaua Mangaliei a oprit pentru a ceda trecerea autovehiculelor ce aveau prioritate. In momentul in care pe drumul cu prioritate pe care este instalat unul din indicatoarele avand semnificatia ~drum cu prioritate~ nu circulau autovehicule, a aratat petentul ca a intrat in intersectie oprind in zona centrala pentru a acorda trecere autovehiculelor ce veneau din sens opus. Deoarece un conducator al unui autovehicul aflat pe . sens de mers a renuntat la dreptul sau de prioritate prin semen clare, a continuat traversarea intersectiei virand la stanga.
In final, petentul a aratat ca se impune verificarea identitatii agentului constatator intrucat din datele inscrise pe actul sanctionator nu se poate identifica numele, prenumele si gradul profesional al acestuia dar si locul de observatie al agentului pentru interpretarea corecta din acel loc al faptelor imputate. A apreciat ca proba video ar trebui sa clarifice in mod corect realitatea situatiei de fapt.
Plângerea a fost întemeiată în drept pe dispozițiile O.G. nr. 2/2001.
În dovedire, a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri .
Intimatul a formulat intampinare prin care a solicitat respingerea plangerii ca nefondata.
Astfel, a aratat ca petentul P. V. S. a fost sanctionat intrucat, in ziua de 17.07.2014 a condus auto marca VW cu nr._ pe .. Constanta, dinspre . ajungand la intersectia cu soseaua Mangaliei, nu a respectat semnificatia indicatorului “Stop” si nu a acordat prioritate de trecere la efectuarea virajului la stanga unui autovehicul care circula din partea sa stanga, pe drumul prioritar, abatere ce a fost filmata cu ajutorul aparatului radar montat pe autospeciala cu_, fapta fiind prevazuta si sanctionata de art. 100 alin.3 lit.c) raportat la art. 111 alin.1, lit.c) din OUG nr. 195/2002.
Intampinarea a fost insotita de documentatia care a stat la baza emiterii procesului verbal de contraventie. De asemenea, intimatul a comunicat la dosar si inregistrarea video privind savarsirea faptei de catre petent.
În cauză s-au încuviințat și administrat probele cu înscrisuri si proba cu inregistrarea video.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin procesul-verbal de contravenție . nr._/17.07.2014 încheiat de către intimat, petentul a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de 360 lei (4 puncte amendă) pentru săvârșirea contravenției prev. de art. 57/2 din OUG 195/2002 republicată si sanctionata de art. 100 alin.3 lit. c) din acelasi act normative, întrucât la data de 17.07.2014 conducand auto VW cu nr._ pe str. C. dinspre ., ajuns la intersectia cu soseaua Mangaliei, a virat stanga la intersectie, fara a acorda prioritate unui autovehicul care circula din stanga sa pe drumul prioritar, conducatorul auto nerespectand semnificatia indicatorului “Stop”. De asemenea fata de petent s-a luat si masura complementara privind retinerea permisului de conducere pe o perioada de 30 de zile.
Petentul a semnat procesul verbal de contraventie cu obiectiunea: “nu recunosc incidentul”.
În drept, se retine că, potrivit art. 34 din OG 2/2001, instanța învestită cu soluționarea plângerii analizează legalitatea și temeinicia procesului-verbal de contravenție și hotărăște asupra sancțiunii.
Examinând modul de încheiere a procesului-verbal contestat, instanța constată că acesta a fost întocmit cu respectarea condițiilor prevăzute de lege, nefiind incidente nici unul dintre cazurile de nulitate reglementate de art.16 si art. 17 din OG 2/2001. Astfel, instanta retine ca agentul constatator a indicat toate datele sale de identificare, vor fi inlaturate sustinerile petentului in ceea ce priveste neindicarea de catre agentul constatator a datelor sale de identificare în urma examinării procesului verbal de contravenție contestat, se constată că si in consecinta, vor fi inlaturate sustinerile petentului pe acest aspect.
Analizand in continuare temeinicia procesului verbal de contraventie prin prisma intregului material probator administrat în cauză, instanța constată că plângerea contravențională trebuie admisă, avand in vedere ca din probele administrate nu reiese ca petentul ar fi savarsit fapta retinuta in sarcina sa, în sensul urmatoarelor considerente:
Astfel, potrivit procesului verbal de contravenție contestat, petentul a fost sancționat cu amendă si cu retinerea permisului de conducere reținându-se în sarcina sa că ar fi efectuat virajul la stanga in intersectie fara a acorda prioritate unui autovehicul care circula din stanga sa pe drumul prioritar, nerespectand nici semnificatia indicatorului “Stop”.
În analiza temeiniciei procesului verbal, instanța a pornit de la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (Curtea), care a statuat că, în cauzele în care acuzația adusă de un agent al statului unei persoane particulare reprezintă o „acuzație în materie penală” (astfel cum această noțiune este calificată și dezvoltată în jurisprudența Curții) sunt aplicabile dispozițiile art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului (Convenția), situație în care persoana acuzată beneficiază prezumția de nevinovăție (în acest sens cauza A. c. României).
Garanțiile procesuale recunoscute de art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului (și dezvoltate de jurisprudența Curții) sunt parte integrantă din dreptul intern în baza articolului 11 din Constituția României și au prioritate în temeiul articolului 20 alin. 2 din legea fundamentală.
Pentru a aprecia asupra incidenței prezumției de nevinovăție a petentului, în lumina jurisprudenței Curții se impune ca Judecătoria (instanța națională) să decidă măsura în care, în funcție de criteriile avute în vedere de Curte, ne aflăm în speță în fața unei „acuzații în materie penală”.
În jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului s-au cristalizat trei criterii pentru a determina dacă o măsură din dreptul intern intră sau nu în domeniul penal al art. 6 din Convenție (cauza Engel c. Olanda): a) calificarea din dreptul statului în cauză, b) natura faptei incriminate și c) natura și gradul de severitate al sancțiunii. Cele trei criterii sunt alternative (cauza Lauco c. Slovacia, para 57).
În ceea ce privește primul criteriu (calificarea din dreptul intern), constatăm că fapta pretins a fi săvârșită nu are caracter penal (nu este infracțiune), ci este contravenție.
În ceea ce privește cel de-al doilea criteriu (natura faptei incriminate), constatăm faptul că fapta incriminată întrunește ambele condiții avute în vedere de Curte: 1) norma are caracter general, câmpul de aplicare al acestei nu este limitat la anumite persoane și 2) scopul pedepsei este unul represiv și preventiv.
Pentru calificarea naturii acuzației nu are importanță dacă pedeapsa aplicată este amendă sau închisoarea și nici întinderea acesteia. Acesta ar fi un al treilea criteriu (natura și gradul de severitate al sancțiunii) care ar putea fi avut în vedere dacă fapta nu ar întruni condițiile prevăzute de cel de-al doilea.
Caracterul general al dispoziției sancționatorii împreună cu scopul disuasiv și punitiv al sancțiunii au fost suficiente pentru a considera fapta ca fiind penală în natura sa, iar cuantumul scăzut al amenzii nu poate nega faptei caracterul penal inerent.
Pentru aceste argumente, instanța constată că suntem în prezența unei acuzații în materie penală, motive pentru care, în acord cu jurisprudența dezvoltată de Curte, pentru a putea stabili cu certitudine existența faptelor contravenționale, sunt necesare probe care să conducă în mod cert la existența faptei și a vinovăției făptuitorului, și să înlăture astfel prezumția de nevinovăție de care beneficiază petentul în fața acuzației aduse de un agent al statului.
Cum în cauză, din probele administrate nu reiese faptul că petentul ar fi săvârșit fapta reținută în actul constatator, în sensul că ar fi efectuat virajul la stanga in intersectie fara a acorda prioritate unui autovehicul care circula din stanga sa pe drumul prioritar, nerespectand nici semnificatia indicatorului “Stop”, instanța apreciază întemeiată plângerea, prezumția de legalitate de care se bucură procesul verbal de contravenție, nefiind în măsură, singura și prin ea însăși, de a răsturna prezumția de nevinovăție de care se bucură petentul.
Astfel, pentru dovedirea faptelor contravenționale nu sunt suficiente consemnările agentului constatator înscrise în procesul verbal, ci este necesar ca existența faptelor reținute în sarcina petentului să reiasă în mod indubitabil din probele administrate în cauză.
Or, astfel cum rezulta din inregistrarea video efectuata de intimat cu privire la contraventia imputata petentului, constatam ca petentul a respectat intocmai legislatia rutiera si nu s-au identificat elemente care sa conduca la concluzia instantei ca acesta ar fi incalcat in vreun fel vreo regula de circulatie astfel cum o indica agentul constatator in cuprinsul actului sanctionator.
În concluzie, pentru toate aceste motive, instanța apreciază că nefiind făcută dovada existenței faptei contravenționale, așa cum aceasta a fost descrisa în procesul verbal contestat, plângerea contravențională urmand să fie admisă, cu consecința anulării procesului verbal de contravenție și înlăturării sancțiunilor contravenționale aplicate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite plângerea formulată de către petentul P. V. S., cu domiciliul în București, .. 31, sector 4, în contradictoriu cu intimatul IPJ C., cu sediul în C., jud. C., și în consecință:
Anulează procesul verbal de contravenție . nr._ emis de intimat la data de 17.07.2014.
Cu drept de apel în termen de30 de zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică, azi, 15 ianuarie 2015.
P., GREFIER,
A. R. P. M. R.
Red.jud.A.R.P.
Tehno. Red. M.R.
4ex/02.03.2015
| ← Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 195/2015. Judecătoria... | Reprezentativitate sindicat. Sentința nr. 9/2015. Judecătoria... → |
|---|
