Plângere contravenţională. Sentința nr. 26/2015. Judecătoria CONSTANŢA

Sentința nr. 26/2015 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 26-11-2015 în dosarul nr. 14138/2015

Dosar nr._

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA C.

SECȚIA CIVILĂ

SENTINȚA CIVILĂ NR._

Ședința publică din data de 26.11.2015

Completul constituit din:

PREȘEDINTE: Ș. C. E.

GREFIER: Postolici I.

Pe rol judecarea cauzei civile privind pe petentul S. I. S. cu domiciliul în C., ., . F, . și pe intimata C. N. DE AUTOSTRAZI SI DRUMURI NATIONALE DIN ROMANIA SA CESTRIN înregistrată la O.R.C. sub nr. J_, având CUI RO_, cu sediul în București, Bulevardul I. M. nr. 401 A, sector 6, având ca obiect plângere contravențională R15_.

Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 16.11.2015 și au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată care face parte integrantă din prezenta. La acel termen de judecată, în conf. cu dispozițiile art. 396 Cod procedură civilă instanța a amânat pronunțarea pentru data de 26.11.2015, dată la care a hotărât următoarele:

INSTANȚA,

Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 20.08.2015 sub nr._, petentul S. I. - S., în contradictoriu cu intimatul C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A., a solicitat anularea procesului-verbal . nr._ din data de 03.08.2015.

În motivare, petentul a arătat că în data de 18.08.2015 a primit prin poștă procesul verbal de contravenție . nr._ din data de 03.08.2015 prin care a fost sancționat cu amendă pentru motivul că a circulat pe drumurile publice fără a deține rovinietă cu autoturismul nr._ . Petentul a mai arătat că a vândut autoturismul cu numărul de înmatriculare_ în data de 11.07.2004 către numitul Ciorbanescu N..

Cererea nu a fost motivată în drept.

În susținerea cererii, petentul a solicitat administrarea probei cu înscrisuri, depunând la dosar copie proces verbal de contravenție (f.6), copie proces verbal de scoatere din evidență a mijloacelor de transport (f.7), copie factura de vânzare cumpărare (f.8).

Cererea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru de 20 lei.

Intimatul a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii contravenționale, cu motivarea că procesul-verbal de contravenție contestat îndeplinește toate condițiile prevăzute de lege pentru valabila sa încheiere.

În motivarea în fapt, intimatul a arătat că, potrivit OG nr. 15/2002, obligativitatea achitării rovinietei revine persoanei înscrise în cartea de identitate a autoturismului ca deținător sau utilizator al autoturismului, indiferent de persoana care conduce efectiv autoturismul în momentul săvârșirii contravenției. În plus, intimatul a susținut, cu privire la contactul de vânzare cumpărare invocat de petentul din prezenta cauză, că nu îi este opozabil, întrucât noul proprietar nu a făcut demersurile necesare transcrierii transmiterii dreptului de proprietate asupra autoturismului în evidențele publice.

În drept, intimatul a invocat dispozițiile OG 2/2001 privind regimul contravențiilor, OG 15/2002 privind aplicarea tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din Romania, Ordinul M.T.I. nr. 611/2015 cu modificările și completările ulterioare - Norme metodologice pentru aplicarea tarifului de utilizare a rețelei de drumuri naționale din Romania.

În apărare, intimatul a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, depunând la dosarul cauzei următoarele înscrisuri: proba foto (f.22), autorizația de control a agentului constatator (f.21), dovada de comunicare a procesului-verbal de constatare a contravenției (f.19-20).

Petentul nu a depus răspuns la întâmpinare.

Sub aspect probatoriu, instanța a încuviințat, pentru ambele părți, proba cu înscrisuri apreciind această probă concludentă și utilă soluționării cauzei potrivit art. 255 alin.1 C.proc.civ.

Analizând ansamblul probatoriu administrat în cauză, instanța reține următoarele:

În fapt, prin procesul – verbal de constatare a contravenției . nr._ din data de 03.08.2015 s-a constatat că petentul S. I. - S. a circulat, la data de 08.04.2015, pe DN 38, km11+816m, Movilița, cu autovehiculul cu nr. de înmatriculare_ aparținând acestuia, fără a deține rovinietă valabilă, faptă pentru care a fost sancționat cu amendă contravențională în cuantum de 250 lei, în temeiul dispozițiilor art. 8 alin. 32 din O.G. nr. 15/2002.

Fapta contravențională a fost încadrată în dispozițiile art. 8 alin. 1 din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, care prevăd că ”fapta de a circula fără a deține rovinieta valabilă constituie contravenție continuă și se sancționează cu amendă”.

S-a reținut că procesul-verbal a fost încheiat pe baza planșei foto depusă la dosar, iar acesta a fost întocmit la sediul intimatului fiind generat și semnat olograf de agentul constatator.

În drept, în temeiul art. 34 din O.G. 2/2001, instanța, verificând termenului în care a fost introdusă plângerea, constată că plângerea a fost promovată cu respectarea termenului de 15 zile prevăzut de art. 31 din aceeași ordonanță, urmând să analizeze temeiniciei și legalitatea procesului-verbal.

În privința legalității procesului verbal de contravenție contestat, prin raportare la prevederile art. 17 din O.G. nr. 2/2001, instanța constată că acesta cuprinde mențiunile obligatorii prevăzute de acest text de lege sub sancțiunea nulității absolute, fiind indicate: numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele, prenumele și domiciliul contravenientului persoană fizică, descrierea faptei săvârșite și data comiterii acesteia, fiind semnat de agentul constatator care l-a instrumentat.

Sub aspectul temeiniciei procesului verbal de contravenție contestat, instanța reține că, deși în dreptul intern contravențiile au fost scoase din sfera de reglementare a dreptului penal, în lumina jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului de la Strasbourg (cauzele Engel c. Olandei, Lutz c. Germaniei, Lauko c. Slovaciei și Kadubec c. Slovaciei) această categorie de fapte ilicite intră în sfera de cuprindere a noțiunii de „acuzație în materie penală”, la care se referă primul paragraf al art. 6 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale. Astfel, faptelor contravenționale le sunt aplicabile garanțiile recunoscut de jurisprudența Curții Europene de Justiție în materie penală.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului de la Strasbourg a mai statuat că dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este unul absolut. În susținerea sa, Curtea a arătat că prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenție, dar există obligația statului de a institui limite rezonabile în stabilirea unor astfel de prezumții, fiind necesară asigurarea unui echilibru între interesele existente într-un asemenea raport, respectiv, scopul urmărit de legiuitor prin instituirea prezumției, acela de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit, și necesitatea respectării dreptului la apărare al persoanei acuzate (cauza Salabiaku c. Franței, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic c. Suediei, paragraf 113, 23 iulie 2002).

Forța probantă a rapoartelor și proceselor verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa diferit importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblul său atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni c. Franței, hotărârea din 7 septembrie 1999).

Aplicând principiile enunțate în paragrafele ce preced cauzei de față, instanța constată că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului administrativ de constatare și sancționare a contravenției. Cu toate acestea, din economia întregii reglementări în materie contravențională și din interpretarea art. 270 Cod procedură civilă, rezultă că procesele-verbale de constatare și sancționare a contravenției fac dovada situației de fapt menționate în cuprinsul lor, până la proba contrară, având în vedere că procesele verbale sunt înscrisuri autentice, întocmite de un funcționar public în exercitarea atribuțiilor de putere publică cu care a fost învestit, pe baza constatărilor personale ale acestuia. În aceste condiții, procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției se bucură de o prezumție relativă de legalitate și temeinicie, care poate fi răsturnată prin administrarea oricărei probe, în condițiile legii.

În prezenta cauză a fost administrată proba cu înscrisuri (f.6-8, 19-22).

În conformitate cu prevederile art. 7 din OG nr. 15/2002, privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, responsabilitatea achitării tarifului de utilizare și a deținerii rovinietei valabile, precum și a achitării tarifului de trecere sau a tarifului de concesiune revine în exclusivitate utilizatorilor români.

Potrivit art. 1 lit. b din OG nr. 15/2002, în sfera de cuprindere a noțiunii de utilizator, folosită în art. 7 din același act normativ, sunt incluse persoanele fizice sau juridice înscrise în certificatul de înmatriculare, care au în proprietate sau care, după caz, pot folosi în baza unui drept legal vehicule înmatriculate în România. Astfel, pentru a fi inclusă în sfera noțiunii de utilizator, o persoană fizică trebuie să fie proprietarul autoturismului sau titularul unui drept legal de folosință având ca obiect autoturismul, iar această situație juridică este necesar a fi înscrisă în certificatul de înmatriculare al autovehiculului.

În cauză, instanța reține că petentul, la data săvârșirii și a constatării contravenției ce i se impută, respectiv 08.04.2015, nu avea calitatea de „utilizator”, în sensul art. 7, interpretat prin prisma art. 1 lit. b din O.G. nr. 15/2002.

Astfel, așa cum reiese din contractul de vânzare-cumpărare depus la dosar (fila 8), la data de 11.07.2004, deci anterior săvârșirii contravenției reținute în procesul-verbal de contravenție contestat în prezenta cauză, petentul, în calitate de vânzător, i-a vândut persoanei fizice Ciorbanescu N. vehiculul marca Dacia 1310, . șasiu UU1R13311X7897874 cu numărul de înmatriculare_ .

Totodată, potrivit procesului verbal de scoatere din evidență emis de Serviciul Public de Impozite si Taxe Constanta (f.7), petentul, ca urmare a declarației din data de 11.07.2004, a scos mijlocul de transport din evidențele fiscale, ca urmare a transmiterii a dreptului de proprietate asupra autoturismului.

Având în vedere prevederile art. 1674 din Codul civil potrivit căruia „cu excepția cazurilor prevăzute de lege ori dacă din voința părților nu rezultă contrariul, proprietatea se strămută de drept cumpărătorului din momentul încheierii contractului, chiar dacă bunul nu a fost predat ori prețul nu a fost plătit încă”, instanța constată că proprietatea asupra autoturismului marca Dacia 1310, . șasiu UU1R13311X7897874 cu numărul de înmatriculare_ s-a strămutat de drept cumpărătorului Ciorbanescu N. din momentul încheierii contractului, respectiv 11.07.2004.

Potrivit art. 278 alin. 1 pct. 2 din C.proc.civ., data înscrisului sub semnătură privată este opozabilă altor persoane decât celor care le-au întocmit, numai din ziua în care a devenit certă prin una din modalitățile prevăzute de legea, respectiv din ziua când au fost înfățișate la o autoritate sau instituție publică, făcându-se despre acestea mențiune pe înscrisuri.

Aplicând această dispoziție legală la situația de fapt reținută în cauză, instanța apreciază că, la data de 11.07.2004, în momentul scoaterii petentului din evidențele ale Serviciului Public de Impozite si Taxe Constanta, contractul de vânzare-cumpărare din 17.04.2013 a dobândit dată certă, devenindu-le opozabilă și terților, categorie în care trebuie inclus și intimatul. Prin urmare, susținerea acestuia referitoare la inopozabilitatea contractului de vânzare-cumpărare, la momentul încheierii procesului-verbal de contravenție contestat, urmează a fi respinsă ca nefondată.

În concluzie, instanța reține că la data săvârșirii contravenției, respectiv 08.04.2015, petentul nu mai era proprietar al autoturismului cu nr. de înmatriculare_, nefiind îndeplinită una dintre condițiile necesare pentru deținerea calității de utilizator, în baza art. 7 din OG nr. 15/2002.

Răspunderea contravențională este o răspundere personală, fiecare răspunzând pentru fapta proprie. Față de concluzia instanței că la momentul constatări contravenției petentul nu mai avea calitatea de proprietar a bunului, instanța reține că procesului verbal de contravenție angajează răspunderea contravențională a altei persoane decât cea care este responsabilă din punct de vedere juridic fiind încălcată și regula personalității răspunderii contravenționale.

În ceea ce privește aplicarea art. 24 alin.1 din Ordinul nr.1501/2006 privind radierea din circulație a automobilelor la momentul trecerii vehiculului înregistrat în proprietatea altei persoane, instanța constată că dispozițiile invocate introduc reguli noi față de scopul procedurii radierii din circulație prevăzut de art. 17 din O.U.G. nr.195/2002, procedură aplicabilă doar în cazul scoaterii definitive din circulație a unui vehicul.

Față de aceste considerente, instanța reține că în persoana petentul nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 7 din OG nr. 15/2002 raportat la art. 1 lit. b din OG nr. 15/2002, având în vedere că deși petentul figurează drept proprietar al vehiculului în certificatul de înmatriculare și în evidențele Ministerului Administrație și Internelor, în concret, petentul nu mai deține această calitate, iar actul prin care a fost transmisă proprietatea vehiculului a dobândit dată certă față de terți, inclusiv intimat.

Pentru aceste considerente, instanța va admite plângerea contravențională formulată de petent și va anula procesul-verbal de contravenție . nr._ din data de 03.08.2015.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Admite plângerea contravențională formulată de petentul S. I. - S. cu domiciliul în C., ., . F, . în contradictoriu cu intimata C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA – C.E.S.T.R.I.N. înregistrată la O.R.C. sub nr. J_, având CUI RO_, cu sediul în București, Bulevardul I. M. nr. 401 A, sector 6.

Anulează procesul verbal de contravenție . nr._ din data de 03.08.2015.

Cu drept de apel în 30 de zile de la comunicare. Cererea de apel se depune la Judecătoria C..

Pronunțată în ședință publică, azi, 26.11.2015.

PREȘEDINTE,GREFIER,

Ș. C. ElenaPostolici I.

Red. Jud. Ș. C. E. / 06.01.2016 / 4 ex

Tehored. Gr. P. I. / 06.01.2016

emis 2 ..2016

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Plângere contravenţională. Sentința nr. 26/2015. Judecătoria CONSTANŢA