Plângere contravenţională. Sentința nr. 3241/2015. Judecătoria CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3241/2015 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 20-03-2015 în dosarul nr. 3241/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA C. – SECȚIA CIVILĂ
Operator de date cu caracter personal nr. 3047
Dosar nr._
Sentința civila nr. 3241/2015
Ședința publică din 20.03.2015
PREȘEDINTE: A. I. V.
Grefier: M. I.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe petent C. F. si pe intimat I. DE P. AL JUDETULUI CONSTANTA SERVICIUL RUTIER, având ca obiect plângere contraventionala .
Dezbaterile asupra fondului au avut loc in ședința publica din 06.03.2015, consemnate in încheierea de amânare a pronunțării ce face parte integranta din prezenta hotărâre, când instanța raportat la disp. art. 396 alin 1 si 2 Cod procedura civila, a amânat pronunțarea la data de 20.03.2015 când s-a pronunțat .
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei cu care a fost învestită, în conformitate cu disp. art. 395 alin. 1 C.p.c., constată următoarele:
Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul Judecătoriei C. în data de 12.12.2014 cu nr._, petentul C. F. a chemat în judecată pe intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN C., solicitând instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să dispună anularea Procesului verbal de constatare a contravenției . nr._/23.11.2013.
În motivarea în fapt a plângerii, petentul a arătat că în data de 23.11.2013, în jurul orelor 16:24 conducea pe DN 39 P. Agigea, autoturismul cu numărul de înmatriculare_ și a fost sancționat pentru faptul că autoturismul avea aplicate pe geamuri folii de culoare neagră și pentru că nu folosea centura de siguranță. Petentul a arătat că nu a fost de acord cu măsura luată de polițist și a refuzat să semneze procesul verbal, solicitând lucrătorului de poliție ca procesul verbal să îi fie trimis acasă.
A mai arătat petentul că până în prezent nu a primit procesul verbal. La data de 10.12.2014 a primit o înștiințare de la Primăria Orașului Techirghiol, că are debit acest proces verbal.
Petentul a arătat că nu i s-a comunicat procesul verbal și înștiințarea de plată în termen de 30 de zile de la întocmirea sa.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 14, art. 25, art. 27 și art. 31 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001.
În probațiune, petentul a solicitat instanței încuviințarea probei cu înscrisuri și a anexat cererii, în fotocopii certificate pentru conformitatea cu originalul, următoarele înscrisuri: certificat de atestare fiscală (f. 8), procesul verbal . nr._/23.11.2013 (f. 9), act de identitate (f. 10).
Cererea a fost legal timbrată, cu taxă de timbru în cuantum de 20 lei, în conformitate cu dispozițiile art. 19 din O.U.G. nr. 80/2013, dovada achitării fiind atașată la dosarul cauzei, la fila 5.
Prin întâmpinarea depusă în data de 8.01.2015, intimatul Inspectoratul de Poliție Județean C. a invocat excepția tardivității, iar pe fondul cauzei a solicitat respingerea plângerii contravenționale ca neîntemeiată.
În motivarea în fapt, intimatul a arătat că petentul a fost sancționat întrucât în data de 23.11.2013 a condus autoturismul marca Toyota cu numărul de înmatriculare_ pe DN 39 P. Agigea fără a purta centura de siguranță, fapta fiind prevăzută de art. 36 alin. 1 și sancționată de art. 99 alin. 2 din O.U.G. nr. 195/2002. De asemenea, avea montate pe geamurile laterale față folie de culoare neagră neomolgată de autoritățile competente, fapta fiind prevăzută de dispozițiile art. 148 pct. 11 din O.U.G. nr. 195/2002 și sancționată de art. 102 alin. 1 pct. 35 din cadrul aceluiași act normativ, petentului fiindu-i reținut certificatul de înmatriculare, în temeiul art. 112 alin. 1 lit. h) și j) din O.U.G. nr. 195/2002.
Intimatul a menționat că procesul verbal de contravenție a fost întocmit cu respectarea tuturor prevederilor art. 16 și art. 17 din O.G. nr. 2/2001, fiind astfel legal și temeinic.
De asemenea, intimatul a precizat că din economia art. 34 din O.G. nr. 2/2001 reiese că procesul verbal de contravenție se bucură de o prezumție de adevăr relativ, până la proba contrarie, prezumție pe care petentul nu a răsturnat-o prin nicio probă.
În drept, au fost invocate dispozițiile 0.G. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, ale O.U.G. nr. 195/2002 și ale H.G. nr. 1391/2006, iar în temeiul art. 223 C.p.c., a fost solicitată judecarea cauzei și în lipsa părților legal citate.
În probațiune, intimatul a solicitat instanței încuviințarea probei cu înscrisuri și a anexat întâmpinării, în fotocopii, următoarele: dovada comunicării procesului verbal (f. 14-17), transcrierea mecanică a procesului verbal (f. 18), raport (f. 19).
La termenul de judecată din data de 6 martie 2015, instanța a încuviințat pentru părți proba cu înscrisuri, apreciind că acestea sunt pertinente, concludente și utile soluționării cauzei și a unit excepția tardivității cu fondul cauzei.
Analizând înscrisurile existente la dosar, în temeiul art. 248 alin. 1 din Codul de procedură civilă, instanța va soluționa cu prioritate excepția tardivității plângerii contravenționale, excepție ce produce un efect peremptoriu.
Instanța va respinge excepția tardivității plângerii contravenționale, excepție de ordine publică invocată prin întâmpinare, ca neîntemeiată. Din înscrisurile depuse la dosarul cauzei, rezultă că procesul verbal contestat nu a fost comunicat petentului. Deși legal citat, intimatul nu a făcut dovada că procesul verbal a fost comunicat și prin poștă, cu confirmare de primire și prin afișare la domiciliul petentului.
Prin Decizia Î.C.C.J. nr. 10/10.06.2013 a fost admis recursul în interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și s-a stabilit că, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 27 teza I raportat la art. 14 alin. (1), art. 25 alin. (2) și art. 31 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare, modalitatea de comunicare a procesului-verbal de contravenție și a înștiințării de plată, prin afișare la domiciliul sau sediul contravenientului, este subsidiară comunicării prin poștă, cu aviz de primire.
Cerința comunicării procesului-verbal de contravenție și a înștiințării de plată este îndeplinită și în situația refuzului expres al primirii corespondenței, consemnat în procesul-verbal încheiat de funcționarul poștal.
Instanța constată că, deși procesul verbal a fost comunicat prin poștă cu confirmare de primire, petentul nu a intrat practic în posesia acestuia, deoarece, din dovada de la fila 17 rezultă că motivul de nelivrare a fost acela că nu a fost nimeni să semneze.
Mai mult, fiind citat cu mențiunea de a preciza care a fost modalitatea de comunicare a procesului verbal, intimatul a arătat prin adresa de la fila 31 că nu s-au efectuat proceduri de comunicare prin afișare a procesului verbal, întrucât nu au putut fi respectate prevederile art. 26 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001, procesul verbal fiind returnat de către serviciul poștal Total Post după termenul de o lună de la data încheierii acestuia.
Prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._/23.11.2013 (f. 9), întocmit de către agentul constatator T. F., agent șef, petentul a fost sancționat cu 3 puncte amendă în cuantum de 240 lei și cu sancțiunea complementară constând în 2 puncte penalizare pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 36 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002 și sancționate de art. 99 alin. 2 din O.U.G. nr. 195/2002 și cu 9 puncte amendă în cuantum de 720 lei pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 148 pct. 11 din R.A.O.U.G. nr. 195/2002 și sancționate de art. 102 alin. 1 pct. 35 din O.U.G. nr. 195/2002 și cu măsura tehnico-administrativă a reținerii certificatului de înmatriculare.
În fapt, s-a reținut că în data de 23.11.2013 ora 16:24, petentul a condus autoturismul marca Toyota pe DN39 km 8, P. Agigea, fără a avea cuplată centura de siguranță și avea aplicate folii neomologate pe geamurile din față.
În ceea ce privește legalitatea procesului-verbal, instanța constată că acesta a fost întocmit de către agentul constatator competent, agent șef T. F., potrivit art. 109 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002, fiind îndeplinite toate cerințele impuse de art. 17 raportat la art. 16 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor. Astfel, procesul-verbal atacat conține mențiuni cu privire la numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele petentului, cuprinde o descriere suficientă a faptei săvârșite, semnătura agentului constatator, precum și data și locul comiterii acesteia.
În ceea ce privește temeinicia procesului-verbal, instanța constată că petentul nu a formulat critici de netemeinicie, rezumându-se la a invoca prescripția executării sancțiunilor contravenționale.
Prin procesul verbal de contravenție . nr._/23.11.2013 (f. 9), petentul a fost sancționat cu 12 puncte amendă în cuantum total de 960 lei, cu sancțiunea complementară constând în 2 puncte de penalizare și cu măsura tehnico-administrativă a reținerii certificatului de înmatriculare pentru că în data de 23.11.2013 ora 16:24, a condus autoturismul marca Toyota pe DN39 km 8, P. Agigea, fără a avea cuplată centura de siguranță și avea aplicate folii neomologate pe geamurile din față.
Petentul a refuzat să semneze procesul verbal, acesta fiind semnat de martorul asistent P. N..
În conformitate cu dispozițiile art. 36 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002, conducătorii de autovehicule și persoanele care ocupă locuri prevăzute prin construcție cu centuri sau dispozitive de siguranță omologate trebuie să le poarte în timpul circulației pe drumurile publice, cu excepția cazurilor prevăzute în regulament.
Potrivit art. 99 alin. 2 din O.U.G. nr. 195/2002, amenda contravențională prevăzută la alin. (1) se aplică și conducătorului de autovehicul care săvârșește o faptă pentru care se aplică 2 puncte de penalizare, conform art. 108 alin. (1) lit. a).
Potrivit art. 108 alin. 1 lit. a) din O.U.G. nr. 195/2002, săvârșirea de către conducătorul de autovehicul a contravenției constând în nerespectarea obligației de a purta, în timpul circulației pe drumurile publice, centura de siguranță atrage, pe lângă sancțiunea amenzii, și aplicarea unui număr de 2 puncte de penalizare.
În conformitate cu dispozițiile art. 148 pct. 11 din R.A.O.U.G. nr. 195/2002, se interzice conducatorului de autovehicul sa aiba aplicate folii sau tratamente chimice pe parbrize, luneta ori pe geamurile laterale, care restrâng sau estompeaza vizibilitatea, atât din interior, cât si din exterior, cu exceptia celor omologate si certificate, prin marcaj corespunzator, de catre autoritatea competenta.
Potrivit art. 102 alin. 1 pct. 35 din O.U.G. nr. 195/2002, aplicarea tratamentelor chimice sau a foliilor pe parbriz, lunetă sau pe geamurile laterale, cu excepția celor omologate și/sau certificate de către autoritatea competentă și care sunt marcate corespunzător constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a IV-a de sancțiuni.
Conform art. 112 alin. 1 lit. l) din O.U.G. nr. 195/2002, certificatul de înmatriculare se reține de către poliția rutieră în cazul în care autovehiculul are aplicate pe parbriz, lunetă sau geamurile laterale afișe sau reclame publicitare, folii neomologate și/sau nemarcate corespunzător ori accesorii care restrâng sau estompează vizibilitatea în timpul mersului, atât din interior, cât și din exterior.
Instanța constată că în cauză sunt întrunite elementele constitutive ale contravențiilor prevăzute de art. 99 alin. 2 și de art. 102 alin. 1 pct. 35 din O.U.G. nr. 195/2002, constând în nerespectarea obligației de a purta, în timpul circulației pe drumurile publice, centura de siguranță și în aplicarea tratamentelor chimice sau a foliilor pe parbriz, lunetă sau pe geamurile laterale, cu excepția celor omologate și/sau certificate de către autoritatea competentă și care sunt marcate corespunzător.
În ceea ce privește ocrotirea dreptului la apărare, instanța constată că petentul C. F., deși a avut posibilitatea efectivă de a proba o altă situație de fapt decât cea reținută de agentul constatator, s-a mulțumit cu depunerea la dosar, cu titlu de probe, a procesului verbal contestat și nu a adus probe suplimentare pentru a dovedi că fapta imputată a fost săvârșită în alte împrejurări.
Petentul s-a expus astfel cu bună știință riscului de a fi luate în considerare numai dovezile existente la dosar, incluzând așadar procesul verbal de contravenție pe care el însuși l-a administrat cauzei și căruia îi este atribuită o prezumție relativă de temeinicie.
În ceea ce privește sancțiunile aplicate, de 3, respectiv 9 puncte amendă, în cuantum total de 960 lei, instanța apreciază că acestea sunt proporționale cu gravitatea faptelor săvârșite, amenda de 9 puncte fiind oricum aplicată în cuantumul minim prevăzut de lege.
Referitor la sancțiunea complementară de 2 puncte penalizare, instanța apreciază că a fost aplicată cu respectarea dispozițiilor legale, fiind proporțională cu gravitatea faptei ce rezultă tocmai din numărul mare de decese sau vătămări corporale care au ca și cauză nerespectarea obligației de a purta, în timpul circulației pe drumurile publice, centura de siguranță.
Prin plângerea contravențională, petentul a invocat prescripția executării sancțiunii contravenționale, precizând că procesul verbal de contravenție nu a fost comunicat acestuia niciodată.
Instanța constată că potrivit art. 14 din O.G. nr. 2/2001, executarea sancțiunilor contravenționale se prescrie dacă procesul-verbal de constatare a contravenției nu a fost comunicat contravenientului în termen de cel mult două luni de la data aplicării sancțiunii. Prescripția executării sancțiunilor contravenționale poate fi constatată chiar și de instanța învestită cu soluționarea plângerii contravenționale.
Articolul 25 alin. 1 și 2 din O.G. nr. 2/2001 prevede că procesul-verbal se va înmâna sau, după caz, se va comunica, în copie, contravenientului și, dacă este cazul, părții vătămate și proprietarului bunurilor confiscate. Comunicarea se face de către organul care a aplicat sancțiunea, în termen de cel mult două luni de la data aplicării acesteia.
Conform art. 26 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001, în cazul în care contravenientul nu este prezent sau, deși prezent, refuză să semneze procesul-verbal, comunicarea acestuia, precum și a înștiințării de plată se face de către agentul constatator în termen de cel mult două luni de la data încheierii.
Potrivit art. 27, astfel cum acest text de lege a fost interpretat prin Decizia nr. XII/2013, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în soluționarea unui recurs în interesul legii, interpretare obligatorie potrivit art. 517 alin. 4 Cod procedură civilă, intimatul avea obligația de a-i comunica petentului procesul verbal de contravenție contestat atât în modalitatea principală prevăzută de acest text de lege, respectiv, prin poștă, cu aviz de primire, cât și prin afișare la domiciliul petentului, obligație pe care nu și-a îndeplinit-o.
Instanța constată că, deși procesul verbal a fost comunicat prin poștă cu confirmare de primire, petentul nu a intrat practic în posesia acestuia, deoarece, din dovada de la fila 17 rezultă că motivul de nelivrare a fost acela că nu a fost nimeni să semneze.
Mai mult, fiind citat cu mențiunea de a preciza care a fost modalitatea de comunicare a procesului verbal, intimatul a arătat prin adresa de la fila 31 că nu s-au efectuat proceduri de comunicare prin afișare a procesului verbal, întrucât nu au putut fi respectate prevederile art. 26 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001, procesul verbal fiind returnat de către serviciul poștal Total Post după termenul de o lună de la data încheierii acestuia.
Or, lipsa comunicării prin afișare, este nelegală, nefiind deci îndeplinită obligația de comunicare a procesului verbal de contravenție contestat în termen de 2 luni, statornicită în cuprinsul art. 26 alin. 3.
În aceste condiții, instanța reține că termenul de prescripție al executării sancțiunilor contravenționale, prevăzut în art. 14 alin. 1 din OG nr. 2/2001, s-a împlinit fără ca procesul verbal de contravenție contestat să îi fie comunicat, în mod legal petentului, în termenul legal, astfel că instanța urmează să constate că executarea sancțiunilor contravenționale s-a prescris.
Pentru aceste motive, instanța va admite în parte plângerea contravențională formulată de petentul C. F. în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție Județean C., în sensul că va constata că a intervenit prescripția executării sancțiunilor contravenționale aplicate prin procesul verbal . nr._/23.11.2013, îl va exonera pe petent de la plata amenzii, va înlătura sancțiunea complementară constând în 2 puncte penalizare și va înlătura măsura tehnic-administrativă constând în reținerea certificatului de înmatriculare.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge excepția tardivității plângerii contravenționale invocată de către intimat, ca neîntemeiată.
Admite în parte plângerea contravențională formulată de petentul C. F., CNP-_, domiciliat in localitatea TECHIRGHIOL, ., nr. 42, jud. Constanta, în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN C. – SERVICIUL RUTIER.
Constată că a intervenit prescripția executării sancțiunilor contravenționale aplicate prin procesul verbal . nr._/23.11.2013.
Exonerează pe petent de la plata amenzii contravenționale în cuantum total de 960 lei, înlătură sancțiunea complementară constând în 2 puncte penalizare și măsura tehnico-administrativă constând în reținerea certificatului de înmatriculare.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, care se va depune la Judecătoria C..
Pronunțată în ședință publică astăzi, 20 martie 2015.
Președinte Grefier
A. I. V. M. I.
Red. Jud. A.I.V./ 20.03.2015 /4.ex.
Tehn.M.I. 25.03.2015
emis
| ← Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 699/2015. Judecătoria... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 5863/2015. Judecătoria... → |
|---|
