Plângere contravenţională. Sentința nr. 790/2015. Judecătoria CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 790/2015 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 30-01-2015 în dosarul nr. 790/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA C. – SECȚIA CIVILĂ
Operator de date cu caracter personal nr. 3047
Dosar nr._
Sentința civila nr. 790
Ședința publică din 30.01.2015
PREȘEDINTE: I. M. I.
Grefier: O. L.
Pe rol, judecarea cauzei civile având ca obiect plângere contravențională, privind pe petent S. C. și pe intimat P. O. MURFATLAR.
Dezbaterile asupra fondului au avut loc in ședința publica din 19.01.2015, consemnate in încheierea de amânare a pronunțării ce face parte integranta din prezenta hotărâre, când instanța raportat la disp. art. 396 alin 1 si 2 Cod procedura civila, a amânat pronunțarea la data de 30.01.2015 când s-a pronunțat .
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față constată că:
Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 17.01.2014 petentul Ș. C. a solicitat în contradictoriu cu intimatul P. Orașului Murfatlar anularea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._.
Ȋn motivare petentul a arătat că a solicitat numitei A. N., administratora pieței agroalimentare în care dorea să efectueze acte de comerț, să îi dea chitanță pentru suma de bani pe care a încasat-o de la el.
Petentul a mai arătat că nu a fost nimeni prezent la divergența pe care a avut-o cu administratora pieței.
Petentul a invocat următoarele motive de nulitate a procesului-verbal: agentul constatator nu a descris fapta imputată ci doar a preluat formularea din textul legal, procesul-verbal nu a fost întocmit în prezența lui, agentul constatator nu a fost de față la discuția purtată cu A. N. și niciun alt martor.
Ȋn drept a invocat prevederile OG nr.2/2001.
Ȋn probațiune a depus copii de pe următoarele înscrisuri: certificat de producător, proces-verbal privind comercializarea unor bunuri, chitanță, proces-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._/29.12.2013, copie carte de identitate pe numele Ș. C..
Intimatul a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată deoarece procesul-verbal descrie complet fapta iar lipsa contravenientului la momentul întocmirii procesului-verbal se datorează faptului că acesta a părăsit locul faptei.
Cu privire la celelalte motive de nulitate invocate de petent, intimatul a arătat că Poliția Locală a fost sesizată telefonic de către A. N. și prin urmare nu exista posibilitatea ca agentul constatator să fie prezent la săvârșirea contravenției și a existat un martor la această divergență, numitul Balașa M..
Ȋn probațiune a depus copii de pe procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._/29.12.2013 și raportul agentului constatator.
Instanța a administrat proba cu înscrisurile depuse la dosar și proba testimonială cu martora A. N..
Acțiunea a fost legal timbrată cu suma de 20 de lei.
Analizând actele și lucrările dosarului reține:
Prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ din data de 29.12.2013 petentul a fost sancționat deoarece aflându-se în piața centrală din Orașul Murfatlar a proferat injurii și expresii jignitoare împotriva numitei A. N., administratora pieței, lezându-i demnitatea, faptă prevăzută de art.2 pct.1 din Legea nr.61/1991 republicată.
Conform art.2 pct. 1 din Legea nr.61/1991 republicată „Constituie contravenție săvârșirea oricăreia dintre următoarele fapte, dacă nu sunt comise în astfel de condiții încât, potrivit legii penale, să fie considerate infracțiuni: 1) săvârșirea în public de fapte, acte sau gesturi obscene, proferarea de injurii, expresii jignitoare sau vulgare, amenințări cu acte de violență împotriva persoanelor sau bunurilor acestora, de natură să tulbure ordinea și liniștea publică sau să provoace indignarea cetățenilor ori să lezeze demnitatea și onoarea acestora sau a instituțiilor publice.”
Instanța verifică din oficiu data introducerii plângerii contravenționale și constată că petentul a respectat termenul legal de 15 zile prevăzut de art.31 alin.(1) din OG 2/2001.
În privința legalității procesului verbal de contravenție contestat, prin raportare la prevederile art. 17 din O.G. nr. 2/2001, instanța constată că acesta cuprinde mențiunile obligatorii prevăzute de acest text de lege sub sancțiunea nulității absolute, fiind indicate: numele, prenumele și calitatea agentului constatator care l-a încheiat, numele, prenumele și domiciliul contravenientei persoană fizică, descrierea faptei săvârșite și data comiterii acesteia. De asemenea, procesul verbal este semnat de agentul constatator care l-a instrumentat.
Cu privire la motivele de nelegalitate invocate de petent instanța reține:
Din procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției reiese că fapta a fost descrisă suficient de agentul constatator, fără ca acesta doar să preia textul legal ce reglementează contravenția.
De asemenea, legea nu impune ca procesul-verbal să fie întocmit în prezența contravenientului sau doar în situațiile în care agentul constatator a fost prezent la săvârșirea faptei, iar petentul nu a făcut dovada unei vătămări pentru a fi incidentă nulitatea relativă.
Sub aspectul temeiniciei procesului verbal de contravenție contestat, instanța reține că, deși în dreptul intern contravențiile au fost scoase din sfera de reglementare a dreptului penal, în lumina jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului de la Strasbourg, în continuare, Curtea, (cauzele Engel c. Olandei, Lutz c. Germaniei, Lauko c. Slovaciei și Kadubec c. Slovaciei), această categorie de fapte ilicite intră în sfera de cuprindere a noțiunii de „acuzație în materie penală”, la care se referă primul paragraf al art. 6 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, în continuare Convenția.
La această concluzie conduc două argumente, pe de o parte, caracterul general al reglementării, norma juridică ce sancționează acest gen de fapte adresându-se tuturor cetățenilor; iar pe de altă parte, sancțiunea aplicabilă pentru săvârșirea acestor fapte: amenda contravențională, confiscarea și suspendarea activității, urmăresc un scop preventiv, represiv și disuasiv, caracteristic infracțiunilor. În jurisprudența sa constantă: cauzele Eanady c. Slovaciei, Ziliberberg c. Moldovei, N. c. României, A. c. României, Curtea a stabilit că aceste criterii, care sunt alternative, iar nu cumulative, sunt suficiente pentru a demonstra că fapta în discuție constituie, în sensul art. 6 din Convenție, o „acuzație în materie penală”.
De asemenea, aceasta a mai statuat că dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este unul absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenție, cu obligația statului de a institui limite rezonabile în stabilirea unor astfel de prezumții, în acest sens fiind necesară asigurarea unui echilibru între interesele aflate în prezență, respectiv, scopul urmărit de legiuitor prin instituirea prezumției, acela de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit, și necesitatea respectării dreptului la apărare al persoanei acuzate: cauza Salabiaku c. Franței, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic c. Suediei, paragraf 113, 23 iulie 2002.
Forța probantă a rapoartelor și proceselor verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa diferit importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblul său atunci când administrează și apreciază probatoriul: cauza Bosoni c. Franței, hotărârea din 7 septembrie 1999.
Aplicând principiile enunțate în paragrafele ce preced cauzei de față, instanța constată că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului administrativ de constatare și sancționare a contravenției, din economia întregii reglementări în materie contravențională și din interpretarea art. 270 Cod procedură civilă, rezultă că procesele-verbale de constatare și sancționare a contravenției, ca înscrisuri autentice, întocmite de un funcționar public în exercitarea atribuțiilor de putere publică cu care a fost învestit, pe baza constatărilor personale ale acestuia, face dovada situației de fapt menționate în cuprinsul lor, până la proba contrară, bucurându-se astfel de o prezumție relativă de legalitate și temeinicie, care poate fi răsturnată prin administrarea oricărei probe, în condițiile legii.
Din procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ reiese că numitul Ș. C. a proferat injurii la adresa numitei A. N., lezându-i demnitatea iar de față la această divergență a fost numitul Balașa S. M..
De asemenea din declarația martorei A. N. rezultă că petentul i-a adresat injurii deoarece l-a avertizat că nu are voie să vândă păsări în hală, prezent la această discuție fiind numitul Balașa S. M..
În consecință instanța reține că petentul a săvârșit contravenția astfel cum a fost reținută prin procesul-verbal.
Conform art.5 alin.(5) și art.21 alin.(3) din OG nr.2/2001 sancțiunea stabilită trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și de mijloacele de săvâșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.
În consecință instanța apreciază că sancțiunea a fost stabilită cu respectarea criteriilor legale enumerate și că nu se impune înlocuirea sancțiunii amenzii cu cea a avertismentului.
Față de toate cele expuse mai sus, instanța va respinge plângerea contravențională ca neîntemeiată și va menține procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._/29.12.2013 ca legal și temeinic.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge plângerea contravențională formulată de petentul Ș. C. cu domiciliu în Valu lui T., .. 25, jud. C., CNP_ în contradictoriu cu intimatul P. Orașului Murfatlar, cu sediu în Murfatlar, jud. C. ca neîntemeiată.
Menține procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._/29.12.2013 ca legal și temeinic.
Respinge cererea formulată de intimat privind acordarea cheltuielilor de judecată ca neîntemeiată.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare. Cererea se va depune la Judecătoria C..
Pronunțată în ședință publică azi, 30.01.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
I. M. I. O. L.
| ← Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 819/2015. Judecătoria... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 796/2015.... → |
|---|
