Pretenţii. Sentința nr. 1027/2015. Judecătoria CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1027/2015 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 04-02-2015 în dosarul nr. 16256/212/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA C.
SECȚIA CIVILĂ
Operator de date cu caracter personal nr. 3047
SENTINȚA CIVILĂ NR. 1027
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 04.02.2015
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE – M. TRANTU
GREFIER – E. R.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamant ORAȘUL NĂVODARI PRIN PRIMAR și pe pârât MELUȘANU S., pârât MELUȘANU R., având ca obiect pretenții.
Dezbaterile asupra fondului au avut loc in ședința publică din data de 20.01.2015, fiind consemnate in încheierea de ședință de la acea dată, care face parte din prezenta sentința când, instanța având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 04.02.2015, dată la care a pronunțat următoarea soluție:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei C. sub nr._/212/2014 la data de 29.05.2014, reclamantul Orașul Năvodari prin Primar a chemat în judecată pe pârâții M. S. și M. R., solicitând instanței emiterea ordonanței de plată prin care să dispună obligarea pârâților la plata sumei de 5781,2 lei, compusă din: 4147,75 lei reprezentând contravaloare energie termice aferente perioadei 30.06._13, 1633,45 lei reprezentând majorări de întârziere calculate conform art.6 pct.2 din contract, calculate conform procesului-verbal de stabilite accesorii nr._/11.10.2013 si comunicat pârâților odată cu somația, pentru perioada cuprinsă între scadența facturilor și octombrie 2013, precum și a cheltuielilor de judecata în cuantum de 248 lei.
În susținerea cererii, reclamantul a arătat că, la data de 21.07.2010, între acesta și Asociația de proprietari a blocului 15 EST din Năvodari, s-a încheiat un contract de prestări servicii prin care Orașul Năvodari se obliga să distribuie agent termic către locatarii blocului, iar aceștia, prin Asociație, se obligau să achite contravaloarea agentului termic.
În acest sens, ca urmare a furnizării agentului termic si apartamentului nr. 40 din Blocul 15 EST al cărui proprietari sunt pârâții au fost emise facturile fiscale pentru suma totală 5781,2 lei, compusă din: 4147,75 lei reprezentând contravaloare energie termice aferente perioadei 30.06._13, 1633,45 lei reprezentând majorări de întârziere calculate pentru perioada cuprinsă între scadența facturilor și octombrie 2013.
Reclamantul a precizat că toate facturile fiscale au fost comunicate pârâtului, iar, ulterior, la data de 11.10.2013 a procedat la notificarea - somarea acestuia pentru achitarea contravalorii agentului termic aferent perioadei 30.06._13, comunicându-i prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire copia facturilor, procesul-verbal de stabilire a majorărilor de întârziere și somația, împreună cu copiile facturilor enumerate mai sus.
S-a mai arătat că, deși pârâtul a semnat de primire notificarea, acesta nu a înțeles să achite debitele restante.
În drept, au fost invocate dispozițiile speciale ale art. 1021 si urm C.proc.civ., art. 969 C.civ. din 1865 prin raportare la art. 6 alin.2 din Noul Cod Civil.
Pârâții nu au formulat întâmpinare, însă pârâta M. R. s-a prezentat în instanță pentru a-și preciza poziția procesuală și pentru a depune dovada achitărilor parțiale a debitului.
La data de 22.07.2014, reclamantul a depus cerere de modificare a cererii introductive de chemare în judecată.
Astfel, reclamantul a solicitat judecarea cauzei pe calea dreptului comun invocând în principal dispozițiile art. 969 și 1073 C.civ.
În subsidiar, în măsura în care se va aprecia că nu exista un contract valabil încheiat între părți, reclamantul a invocat îmbogățirea fără justă cauză, având în vedere data nașterii raportului juridic obligațional.
Reclamantul a precizat, că în perioada 30.06._13, pârâtul a beneficiat de serviciul de termoficare, respectiv apă calda și căldură, servicii furnizate de Orașul Năvodari, însa nu a înțeles să le achite.
S-apreciat că, deși contractul în baza căruia s-a furnizat serviciul de termoficare a fost încheiat cu Asociația de proprietari, acesta a acționat ca un mandant, în numele locatarilor din cadrul acelei asociații, de serviciile de termoficare beneficiind direct și pârâtul, iar faptul că, odată comunicate, lunar, facturile de termoficare, pârâtul nu a înțeles să le conteste, semnifică că acesta a fost de acord cu contractul încheiat în numele sau de asociația de proprietari.
În subsidiar, reclamantul a arătat că, deși la momentul la care a luat naștere acest raportul juridic obligațional dedus judecații, nu avea o reglementare distinctă în Codul civil, acesta fiind legiferat abia odată cu . Noului Cod Civil, practica și doctrina vremii au consacrat acest fapt juridic, menționând că sunt îndeplinite condițiile îmbogățirii fără justă cauza: existând o mărire a patrimoniului pârâtei - respectiv cu contravaloarea energiei termice furnizate în perioada iunie 2011 - august 2013, concomitent cu micșorarea patrimoniului Orașului Năvodari, care a suportat din propriul buget serviciul de termoficare, acesta fiind doar distribuitorul, întrucât producătorul este CET, la care a fost obligat să achite contravaloarea energiei produse pentru întreg Orașul Năvodari, inclusiv pentru pârât, iar micșorarea patrimoniului Orașului Năvodari a avut loc concomitent cu mărirea patrimoniului paratului.
La data de 28.11.2014, reclamantul a depus cerere precizatoare prin care și-a restrâns valoarea pretențiilor la sumele de 349,01 lei reprezentând contravaloarea energiei termice aferente perioadei 31.05.2013 – 31.08.2013 și de 232,19 lei reprezentând majorări de întârziere aferente perioadei 30.06.2013 – 31.08.2013.
În cauză, a fost administrată proba cu înscrisuri, reclamantul renunțând la administrarea probei cu interogatoriul.
Din ansamblul probatoriu administrat în cauză, instanța reține următoarele:
Reclamantul Orașul Năvodari prin Primar a furnizat pârâților M. S. și M. R. energie termică pentru perioada 30.06.2011 – 30.08.2013 pentru apartamentul nr. 40 din blocul 15 EST din Năvodari, emițând în acest sens facturi fiscale.
Instanța reține că pârâta M. R. s-a prezentat în fața instanței și a recunoscut că a beneficiat de energie termică furnizată de reclamant, iar, pe parcursul litigiului, a achitat contravaloarea parțială a facturilor emise de reclamant, rămânând de achitat sumele de 349,01 lei reprezentând contravaloarea energiei termice aferente perioadei 31.05.2013 – 31.08.2013 și de 232,19 lei reprezentând majorări de întârziere aferente perioadei 30.06.2013 – 31.08.2013.
În drept, potrivit art. 969 și art. 970 din C.civ. din 1864 (incident în cauză), convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante și trebuie executate cu bună-credință.
Art. 1082 din C.civ. prevede că debitorul este osândit, de se cuvine, la plata de daune-interese sau pentru neexecutarea obligației, sau pentru întârzierea executării, cu toate că nu este rea-credință din parte-i, afară numai dacă nu va justifica că neexecutarea provine din o cauză străină, care nu-i poate fi imputată.
Din punct de vedere probatoriu, instanța reține că, în materie contractuală, sarcina probei este împărțită între creditor și debitor, în sensul că reclamantul are sarcina de a proba existența convenției și a îndeplinirii propriilor obligații, moment în care se prezumă faptul neexecutării culpabile din partea debitorului, care poate proba contrariul fie prin actul juridic al plății, în conformitate cu dispozițiile art. 1092 C.civ. și urm., sau printr-un alt mod de stingere a obligațiilor reglementat de lege, fie caracterul neculpabil al neîndeplinirii obligațiilor conținute de contract, conform art. 1082 C.civ.
Din înscrisurile depuse la dosarul cauzei, respectiv facturile aferente perioadei 30.06.2011 – 30.08.2013, precum și dovada achitării parțiale a acestora de către pârâți, instanța reține că s-a făcut dovada existenței convenției între părți cu privire la furnizarea energiei termice pârâților de către reclamant.
Astfel, instanța reține că pârâții datorează reclamantului sumele de 349,01 lei reprezentând contravaloarea energiei termice aferente perioadei 31.05.2013 – 31.08.2013 și de 232,19 lei reprezentând majorări de întârziere aferente perioadei 30.06.2013 – 31.08.2013
Referitor la cererea reclamatului de obligare a pârâtei la plata cheltuielilor de judecată, instanța reține că, potrivit art. 451 alin. 1 C.proc.civ., partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții care a câștigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată.
Art. 452 C.proc.civ. prevede că partea care pretinde cheltuieli de judecată trebuie să facă, în condițiile legii, dovada existenței și întinderii lor, cel mai târziu la data închiderii dezbaterilor asupra fondului cauzei.
În cauza de față, instanța reține că nu s-a făcut dovada achitării onorariului de avocat de către reclamant.
Astfel, în extrasul de cont atașat la dosarul cauzei, nu este menționată factura nr. 45/30.01.2014 și nici contractul de asistență juridică nr. 241/22.10.2013, pentru ca instanța să verifice dacă, în totalul sumei achitate de reclamant la data de 20.02.2014, este cuprins și onorariul avocatului aferent prezentei cauze.
Pe de altă parte, art. 454 C.proc.civ. prevede că, pârâtul care a recunoscut, la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate, pretențiile reclamantului nu va putea fi obligat la plata cheltuielilor de judecată, cu excepția cazului în care, prealabil pornirii procesului, a fost pus în întârziere de către reclamant sau se afla de drept în întârziere. Dispozițiile art. 1.522 alin. (5) din Codul civil rămân aplicabile.
În cauza de față, instanța reține că, de la primul termen acordat în cauză, pârâta M. R. a recunoscut pretențiile reclamantului, precizând că a achitat parțial debitul și solicitând un termen pentru a achita integral suma solicitată.
Așa cum a arătat și reclamantul, având în vedere data începerii raporturilor contractuale între părți, respectiv 2011, instanța reține că sunt incidente în cauză dispozițiile Codului civil din 1864.
Conform art. 1079 C.civ., debitorul trebuie să fie pus în întârziere în vederea executării obligației solicitate de către creditor.
În cauza de față, instanța reține că pârâții din prezenta cauză nu au fost puși în întârziere înainte de formularea cererii de chemare în judecată, emiterea notificării din data de 11.10.2013 neechivalând cu punerea în întârziere în temeiul Codului civil, aceasta putându-se realiza prin executor judecătoresc sau prin formularea unei cereri de chemare în judecată.
Astfel instanța reține că, față de dispozițiile art. 454 C.proc.civ., întrucât aceștia nu au fost puși în întârziere înainte de formularea cererii și au recunoscut pretențiile reclamantului, pârâții nu pot fi obligați la plata cheltuielilor de judecată.
Pentru aceste considerente, instanța va respinge ca neîntemeiată cererea reclamantului de obligare a pârâților la plata cheltuielilor de judecată constând în onorariul avocatului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite cererea formulată de reclamantul ORAȘUL NĂVODARI PRIN PRIMAR, cu sediul în loc. Năvodari, ., jud. C., C._, în contradictoriu cu pârâții MELUȘANU S. și MELUȘANU R., ambii cu domiciliul în loc. Năvodari, ., ., ., astfel cum a fost precizată.
Îi obligă pe pârâți la plata către reclamant a sumelor de 349,01 lei reprezentând contravaloarea energiei termice aferente perioadei 31.05.2013 – 31.08.2013 și de 232,19 lei reprezentând majorări de întârziere aferente perioadei 30.06.2013 – 31.08.2013.
Respinge ca neîntemeiată cererea de obligare a pârâților la plata cheltuielilor de judecată.
Cu apel în termen de 30 zile de la comunicare.
Cererea de apel se depune la Judecătoria C., sub sancțiunea nulității.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 04.02.2015.
PreședinteGrefier
M. Trantu E. R.
Red. jud. T.M./ 08.05.2015
Dact. R.E./06.02.2015
.
| ← Întoarcere executare. Sentința nr. 1401/2015. Judecătoria... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 937/2015.... → |
|---|
