Pretenţii. Sentința nr. 4053/2015. Judecătoria CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 4053/2015 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 07-04-2015 în dosarul nr. 7433/212/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA C.
SECȚIA CIVILĂ
Operator de date cu caracter personal nr. 3047
SENTINȚA CIVILĂ NR. 4053
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 07.04.2015
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE – A. I. V.
GREFIER – E. R.
Pe rol, judecarea cauzei civile privind pe reclamanta S. DE A. REASIGURARE ASTRA S.A. în contradictoriu cu pârâta ASOCIAȚIA DE P. L. 11 C, având ca obiect pretenții.
Dezbaterile asupra fondului au avut loc in ședința publică din data de 25.03.2015, fiind consemnate in încheierea de ședință de la acea dată, care face parte din prezenta sentința când, instanța având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 07.04.2015, dată la care a pronunțat următoarea soluție:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei, în conformitate cu disp. art. 395 alin. 1 C.p.c., constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei C. în data de 07.03.2014 cu nr._, reclamanta SOCIETATEA DE A. – REASIGURARE ASTRA S.A., în contradictoriu cu pârâta ASOCIAȚIA DE P. L. 11 C, a solicitat instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să dispună obligarea pârâtei la plata:
- sumei de 602,38 lei, reprezentând contravaloare despăgubiri
- cheltuielilor de judecată
În motivarea în fapt a cererii, reclamanta a arătat că în data de 13.08.2012 a avut loc o inundație la apartamentul nr. 37, proprietatea asiguratului său C. C., pornită din cauza instalației alimentare cu apă defectuoase a întregului . dus la distrugerea pereților și a zugrăvelii pe hol și bucătărie.
Reclamanta a arătat că a procedat la a despăgubi pe numitul C. C., asigurat în baza poliței de asigurare Casasigura Special Brokeri nr. BB_6 valabilă la data producerii incidentului cu suma de 602,38 lei conform dosarului de daună nr. CT1012IC004712.
A mai menționat reclamanta că proprietarul trebuia să asigure buna funcționare a conductelor din apartamentul proprietatea sa.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 2210 alin. 1 C. civ. și ale art. 1357 C. civ..
În probațiune, reclamanta a solicitat instanței încuviințarea probei cu înscrisuri, cu interogatoriul pârâtei și cu expertiză tehnică și a anexat cererii următoarele înscrisuri, în fotocopii certificate pentru conformitate cu originalul: dosarul de daună (f. 6-34).
Cererea a fost legal timbrată, cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 47,16 lei, potrivit art. 34 alin. 1 raportat la art. 3 alin. 1 lit. b) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, dovada achitării fiind atașată la dosarul cauzei, la fila 5.
Prin întâmpinarea depusă în data de 11.04.2014, pârâta Asociația de P. L. 11 C a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată, ca neîntemeiată, precum și obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea în fapt, pârâta a arătat că asociația nu a afirmat că defecțiunea provine de la părțile comune, ci a semnalizat faptul că avaria s-a produs în apartamentul proprietatea lui C. C..
S-a mai arătat că nu s-a făcut nicio intervenție la coloana blocului, ci doar la instalația interioară din apartamentul lui C. C..
Pârâta a precizat că în cauză nu este demonstrată existența unei fapte ilicite, cauzatoare de prejudiciu în sarcina sa, deoarece nu există nici un act, notă de constatare sau deviz de lucrări care să releve că defecțiunea s-a produs la coloana comună.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 1357 C. civ..
În probațiune, pârâta a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri și cu interogatoriul reclamantei și a anexat întâmpinării înscrisuri (f. 45-64).
Prin răspunsul la întâmpinare depus în data de 5 mai 2014, reclamanta a arătat că suma plătită cu titlu de reparație este de 602,38 lei și a reiterat solicitarea de a se încuviința proba cu expertiză tehnică.
La termenul de judecată din data de 13 iunie 2014, instanța a încuviințat pentru reclamantă proba cu înscrisuri, pentru pârâtă proba cu înscrisuri și proba cu interogatoriul reclamantei și din oficiu proba cu martorul C. C., apreciind că acestea sunt pertinente, concludente și utile soluționării cauzei. Instanța a decăzut-o pe reclamantă din dreptul de a mai propune proba cu interogatoriul pârâtei.
Răspunsurile reclamantei la interogatoriu au fost atașate la dosarul cauzei, la fila 86.
Proba cu martorul C. C. a fost administrată la termenul de judecată din data de 10 octombrie 2014, declarația sa fiind consemnată în scris și atașată la dosarul cauzei, la fila 88.
La termenul de judecată din data de 10 octombrie 2014, instanța a respins excepțiile nulității cererii de chemare în judecată și a inadmisibilității, invocate de pârâtă, ca neîntemeiate.
La același termen, instanța a încuviințat proba cu expertiză tehnică, a numit expert în urma tragerii la sorți pe B. D., a stabilit onorariu provizoriu în cuantum de 500 lei și a stabilit obiectivele expertizei prin încheierea de ședință (f. 90).
Raportul de expertiză tehnică a fost depus în data de 22 ianuarie 2015, fiind atașat la dosarul cauzei, la filele 131-150.
Analizând cererea de chemare în judecată prin prisma motivelor formulate, a dovezilor existente la dosar și a dispozițiilor legale incidente, instanța de judecată reține următoarele:
Numitul C. C. a avizat-o pe reclamantă în data de 03.08.2012 cu privire la faptul că în luna august 2012 s-a produs o scurgere de apă în ghena de instalații a blocului, rezultând pagubele constând în pereți uzi, zidărie + var lavabil degradate (f. 120).
La momentul evenimentului menționat, locuința inundată era asigurată la societatea reclamantă, conform Poliței nr. BB_6 (f. 119).
Ca urmare a verificării prejudiciului produs apartamentului asigurat, reclamanta a plătit reparațiile efectuate la acesta, în cuantum de 602 lei, conform istoricului de plăți de la fila 98, subrogându-se în drepturile persoanei prejudiciate, în temeiul art. 2210 C. civ..
Potrivit art. 1349 C. civ., orice persoană are îndatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impun și să nu aducă atingere, prin acțiunile ori inacțiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane.
Articolul 1357 C. civ. prevede că cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită săvârșită cu vinovăție, este obligat să-l repare. Autorul prejudiciului răspunde pentru cea mai ușoară culpă.
Din coroborarea probelor existente la dosar, instanța constată că, în cauză, nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 1357 cod civil pentru obligarea pârâtei la plata sumei de 602,38 lei, reprezentând despăgubiri, întrucât reclamanta nu a făcut dovada faptului că pârâta a săvârșit o faptă ilicită și s-a făcut vinovată de producerea inundației la apartamentul care a făcut obiectul asigurării, deși sarcina probei îi aparținea, conform art. 249 C.p.c..
Astfel, din analiza raportului de expertiză rezultă că evenimentul s-a produs din cauza unor scurgeri de apă din instalație care, persistând o lungă perioadă de timp, au afectat finisajele aferente ghenei de scurgere care deservește apartamentele de 4 camere aflate pe aceeași verticală P – . apartamentul 37, . 40 .> De asemenea, expertul a concluzionat că pierderile de apă nu s-au datorat coloanelor principale de apă rece, caldă și scurgere, care sunt proprietate comună a apartamentelor de 4 camere de pe aceeași verticală, ci se datorează defecțiunilor la racordurile apărute la aceste coloane și anume la racordul de canalizare și la racordul de apă rece al apartamentului 37.
Instanța apreciază că raportul de expertiză tehnică reflectă adevărul, fiind întocmit pe baza constatărilor expertului efectuate la fața locului, cu convocarea părților și cu participarea păgubitului C. C.. Instanța va avea în vedere concluziile expertului, elementele avute la dispoziție fiind suficiente pentru a se stabili, prin deducție și prin valorificarea cunoștințelor de specialitate ale expertului judiciar, modalitatea de producere a evenimentului, motivarea amplă a acestei concluzii fiind bine argumentată.
În plus, după comunicarea raportului de expertiză părțile nu au avut de formulat nicio obiecțiune cu privire la concluziile expertului.
În ceea ce privește declarația martorului C. C., instanța o va înlătura, apreciind că aceasta este subiectivă, dată fiind poziția sa de persoană vătămată, reclamanta dobândind dreptul dedus judecății prin subrogare legală în drepturile numitului C. C..
În plus, dacă în fața instanței de judecată martorul a declarat că inundația s-a produs din cauza unei conducte aflate în spațiul proprietate comună, în înscrisul de la fila 58, semnat de același martor, acesta își lua angajamentul de a asigura toate fondurile din surse proprii necesare remedierii avariei apărute atât la apartamentul său nr. 37, în dreptul coloanei de alimentare cu apă și canalizare, cât și pe cele de refacere a părților comune deteriorate, respectiv pereții exteriori apartamentului 37 către casa scărilor sau alte părți comune.
Mai mult, dată fiind complexitatea cauzei instanța are dubii cu privire la împrejurarea dacă martorul C. C. ar fi avut sau nu cunoștințele de specialitate, în domeniul construcțiilor, dar și în domeniul juridic, pentru a face distincția fină între țevile proprietate comună și cele proprietatea sa.
Instanța nu se îndoiește de faptul că apartamentul asigurat a fost inundat, însă reclamanta nu a făcut dovada că a existat o faptă ilicită a pârâtei, o acțiune sau o inacțiune care să producă sau să favorizeze producerea inundației.
În consecință, nu poate fi admisă o acțiune care se întemeiază pe răspunderea civilă delictuală atâta vreme cât materialul probator administrat nu rezultă existența unei fapte ilicite a pârâtei care să ducă la producerea prejudiciului invocat.
Față de toate considerentele mai sus arătate, constatând că nu sunt îndeplinite cerințele prevăzute de dispozițiile art. 1357 Cod civil pentru angajarea răspunderii delictuale a pârâtei, instanța apreciază neîntemeiată cererea reclamantei, urmând a o respinge în consecință.
Referitor la așa numita cerere de chemare în garanție formulată de reclamantă la ultimul termen de judecată, trecând peste faptul că în mod obligatoriu aceasta trebuia făcută în formă scrisă, cu indicarea numelor persoanelor chemate în garanție și a motivelor de fapt și de drept (forma prevăzută pentru cererea de chemare în judecată, după cum prevede art. 73 C.p.c.), instanța învederează că potrivit art. 73 C.p.c., cererea făcută de reclamant se va depune cel mai târziu până la terminarea cercetării procesului înaintea primei instanțe.
Raportul de expertiză a fost depus la dosarul cauzei încă din data de 22.01.2015, fiind comunicat reclamantei în data de 06.02.2015. Ulterior comunicării, la termenul de judecată din data de 20.02.2015 reclamanta nu a formulat nici un fel de solicitare în sensul de a afla numele proprietarilor apartamentelor nr. 37 și 40, ci a solicitat amânarea cauzei pentru un alt motiv.
Mai mult, reclamanta cunoștea numele proprietarului apartamentului nr. 37 încă dinaintea formulării cererii de chemare în judecată, fiind chiar asiguratul său, C. C..
Or, formularea orală a unei cereri de chemare în garanție după omologarea raportului de expertiză, la mai mult de două luni de la comunicarea raportului și aflarea persoanelor culpabile de producerea evenimentului, fără indicarea unei minime motivări sau a numelor persoanelor chemate în garanție, nu poate fi decât o dovadă de rea credință din partea reclamantei, care poseda cunoștințe juridice, fiind reprezentată prin avocat.
În ceea ce privește cererile reclamantei și pârâtei privind cheltuielile de judecată, instanța constată că potrivit art. 453 alin. 1 C.p.c., partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții care a câștigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată.
Față de soluția de respingere a cererii de chemare în judecată ce va fi pronunțată în cauză, instanța constată că reclamanta a pierdut procesul, cererea sa de obligare a pârâtei la plata cheltuielilor de judecată fiind astfel neîntemeiată, iar cererea pârâtei de obligare a reclamantei la plata cheltuielilor de judecată fiind astfel întemeiată, sens în care o va obliga pe reclamantă la plata către pârâtă a sumei de 300 lei, reprezentând cheltuieli de judecată (onorariu avocat – f. 44).
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta SOCIETATEA DE A. – REASIGURARE ASTRA S.A., cu sediul procesual ales în mun. C., ., jud. C., J_, CUI_, în contradictoriu cu pârâta ASOCIAȚIA DE P. L. 11 C, cu sediul în loc. mun. C., ., ., ca neîntemeiată.
Obligă pe reclamantă la plata către pârâtă a sumei de 300 lei, reprezentând cheltuieli de judecată (onorariu avocat).
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, care se va depune la Judecătoria C..
Pronunțată în ședință publică astăzi, 7 aprilie 2015.
PreședinteGrefier
A. I. V. E. R.
Red. jud. V.A.I./24.04.2015
Dact. R.E./20.04.2015
.>
| ← Ordonanţă de plată - OUG 119/2007 / art.1013 CPC ş.u..... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 4030/2015.... → |
|---|
