Pretenţii. Sentința nr. 5436/2015. Judecătoria CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 5436/2015 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 12-05-2015 în dosarul nr. 2005/212/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA C.
SECȚIA CIVILĂ
Operator de date cu caracter personal nr.3047
SENTINȚA CIVILĂ NR. 5436
Ședința publică din data 12.05.2015
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: V. A. I.
GREFIER: Ț. M.
Pe rol, judecarea cauzei civile având ca obiect pretenții acțiune formulată de reclamanta ASOCIAȚIA DE P. NR.4, cu sediul în C., ., ., în contradictoriu cu pârâtul PAȘAN N., cu domiciliul în C., ., ., jud. C..
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 29.04.2015 fiind consemnate în încheierea de amânarea pronunțării de la acea dată care face corp comun cu prezenta hotărâre, când instanța, în aceeași compunere a completului de judecată, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 12.05.2015 când,
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei, în conformitate cu disp. art. 395 alin. 1 C.p.c., constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei C. în data de 24.01.2014 cu nr._, reclamanta ASOCIAȚIA DE P. NR. 4, în contradictoriu cu pârâtul PAȘAN N., a solicitat instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să dispună obligarea pârâtului la plata:
- sumei de 2.522,54 lei, reprezentând cote de întreținere restante aferente perioadei august 2012 – octombrie 2013
- sumei de 774 lei reprezentând fond de reparații începând cu luna aprilie 2010
- cheltuielilor de judecată
În motivarea în fapt a cererii, reclamanta a arătat că pârâtul nu a achitat cotele de contribuție la cheltuielile asociației de proprietari corespunzătoare fiecărei luni din intervalul august 2012 – octombrie 2013. De asemenea, pârâtul nu a mai achitat fondul de reparații începând cu luna aprilie 2010.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. Legii nr. 230/2007.
În probațiune, reclamanta a solicitat instanței încuviințarea probei cu înscrisuri și a anexat cererii înscrisuri (f. 2-13).
Cererea este scutită de plata taxei de timbru, în conformitate cu dispozițiile art. 50 alin. 2 din Legea nr. 230/2007.
Prin precizarea depusă în data de 10.02.2014, reclamanta a solicitat obligarea pârâtului la plata sumei de 2.341,85 lei, reprezentând cheltuieli de întreținere aferente perioadei noiembrie 2012 – decembrie 2013, a sumei de 495,7 lei, reprezentând penalități de întârziere, a sumei de 620 lei reprezentând fond de reparații și a sumei de 194 lei reprezentând reparații acoperiș.
Pârâtul Pașan N., deși legal citat, nu a formulat întâmpinare dar s-a prezentat la judecarea cauzei.
La termenul de judecată din data de 21 mai 2014, instanța de judecată a încuviințat pentru reclamantă proba cu înscrisuri, apreciind că acestea sunt pertinente, concludente și utile soluționării cauzei.
Prin precizarea depusă în data de 02.06.2014, reclamanta a arătat că restanța pârâtului este în cuantum de 4.131,71 lei, formată din 2.836,3 lei restanță întreținere, 404,41 lei întreținere luna aprilie 2014, 680 lei restanță fond reparații, 20 lei fond reparații luna aprilie 2014, 194 lei fond reparație acoperiș.
Prin precizarea depusă în data de 11.07.2014, reclamanta a arătat că între timp au fost calculate și cotele de întreținere corespunzătoare lunii mai 2014, în valoare de 223,96 lei, la care se adaugă restanța la fondul de reparații de 20 lei.
Prin precizarea depusă în data de 21.10.2014, reclamanta a arătat că solicită obligarea pârâtului la plata sumei de 194 lei, reprezentând fond de reparație a acoperișului, la plata sumei de 940 lei, reprezentând fondul de reperații corespunzător intervalului aprilie 2010 – mai 2014 inclusiv, excluzând lunile aprilie mai și iunie 2011, la plata sumei de 2.638,94 lei, reprezentând cote de întreținere corespunzătoare intervalului martie 2013 – mai 2014 și la plata sumei de 731,35 lei reprezentând penalități de întârziere corespunzătoare intervalului martie 2013 – mai 2014.
La termenul de judecată din data de 24 octombrie 2014, instanța a încuviințat pentru reclamantă proba cu expertiză tehnică contabilă, cu următoarele obiective: verificarea modului de stabilire de către reclamantă a cotelor de contribuție ale proprietarilor la cheltuielile asociației de proprietari și stabilirea cotelor de contribuție ale pârâtului la cheltuielile efectuate de asociația de proprietari potrivit listelor de plată din perioada martie 2013 – mai 2014; stabilirea penalităților de întârziere datorate de pârât pentru perioada martie 2013 – mai 2014, pentru neachitarea la scadență a sumelor datorate de acesta cu titlu de cotă de contribuție la cheltuielile asociației de proprietari de la data scadenței fiecărei obligații de plată lunare a cotelor de contribuție restante până la data achitării sau, după caz, până la data de 24.01.2014 și stabilirea penalităților totale datorate de pârât cu acest titlu pentru perioada martie 2013 – mai 2014, stabilirea fondului de reparații datorat pentru perioada aprilie 2010 – mai 2014, cu indicarea cuantumului datorat pentru fiecare a lună a acestei perioade; stabilirea fondului de reparație a acoperișului datorat de pârât, apreciind că aceasta este pertinentă, concludentă și utilă soluționării cauzei.
La același termen a fost desemnat în urma tragerii la sorți expert contabil Aragea I., fiind stabilit onorariu provizoriu în cuantum de 700 lei.
Raportul de expertiză contabilă a fost depus în data de 25.03.2015, fiind atașat la dosarul cauzei la filele 119-131.
La termenul de judecată din data de 29 aprilie 2015, instanța a invocat din oficiu excepția prescripției dreptului material la acțiune, pentru sumele datorate cu titlu de fond de reparații aferente lunilor aprilie 2010 – noiembrie 2010 inclusiv, pe care a unit-o cu fondul cauzei.
Analizând cererea de chemare în judecată prin prisma motivelor formulate, a dovezilor existente la dosar și a dispozițiilor legale incidente, instanța de judecată se va pronunța cu prioritate asupra excepției prescripției dreptului material la acțiune, care a fost unită cu fondul cauzei.
În temeiul art. 248 C.p.c., instanța se va pronunța cu prioritate asupra excepției prescripției dreptului material la acțiune, excepție de fond care face inutilă cercetarea în fond a cauzei.
În ceea ce privește excepția prescripției dreptului material la acțiune, instanța reține că potrivit art. 201 din Legea nr. 71/2011, prescripțiile începute și neîmplinite la data intrării în vigoare a Codului civil rămân supuse dispozițiilor legale care le-au instituit.
Prin Hotărârea Adunării Generale a Asociației de P. nr. 4 din data de 30.10.2010 (f. 8-9) s-a stabilit că fondul de reparații este de 10 lei lunar de locuință, ce se va achita până la sfârșitul fiecărei luni.
Prin art. 4 din Hotărârea Adunării Generale a Proprietarilor din Blocul C 4 – . C., Asociația de proprietari nr. 4 (f. 5-6), s-a stabilit referitor la fondul de reparații de 10 lei/lună/cameră, stabilirea acestuia începând cu data de 01.03.2008, cu excepția lunilor de iarnă din anii 2008 și 2009.
Prin art. 4 din Procesul verbal de ședință din data de 18.07.2012 (f. 7), s-a stabilit că fondul de reparații va fi în continuare de 10 lei/lună/cameră.
Prin urmare, instanța apreciază că obligația pârâtului de a achita fondul de reparații este o obligație succesivă (acesta fiind obligat să achite fondul de reparații lunar) astfel că termenul de prescripție curge pentru fiecare lună în parte.
Având în vedere faptul că pentru intervalul aprilie 2010 – noiembrie 2010 scadența a fost anterioară intrării în vigoare a Noului Cod civil, instanța constată că acestea sunt supuse dispozițiilor Decretului nr. 167/1958 privitor la prescripția extinctivă.
Potrivit art. 3 din Decretul nr. 167/1958, termenul prescripției este de 3 ani. Articolul 7 din Decretul nr. 167/1958, prevedea că prescripția începe sa curgă de la data când se naște dreptul la acțiune sau dreptul de a cere executarea silită. În obligațiile care urmează sa se execute la cererea creditorului precum și în acelea al căror termen de executare nu este stabilit, prescripția începe sa curgă de la data nașterii raportului de drept. Dacă dreptul este sub condiție suspensivă sau cu termen suspensiv, prescripția începe sa curgă de la data când s-a împlinit condiția sau a expirat termenul.
Astfel, termenul de prescripție a început să curgă de la data scadenței obligațiilor lunare de plată a fondului de reparații, dată la care s-a născut dreptul reclamantei de a pretinde contravaloarea acestora.
În consecință, în cauză, termenul de prescripție de 3 ani a început să curgă de la data scadenței obligației de a achita fondul de reparații, respectiv:
- de la data de 30.04.2010 pentru fondul de reparații aferent lunii aprilie 2010
- de la data de 31.05.2010 pentru fondul de reparații aferent lunii mai 2010
- de la data de 30.06.2010 pentru fondul de reparații aferent lunii iunie 2010
- de la data de 31.07.2010 pentru fondul de reparații aferent lunii iulie 2010
- de la data de 31.08.2010 pentru fondul de reparații aferent lunii august 2010
- de la data de 30.09.2010 pentru fondul de reparații aferent lunii septembrie 2010
- de la data de 31.10.2010 pentru fondul de reparații aferent lunii octombrie 2010
- de la data de 30.11.2010 pentru fondul de reparații aferent lunii noiembrie 2010
Instanța are în vedere și modalitatea de calcul a termenelor, prevăzută de dispozițiile art. 1889 C. civ. 1865, potrivit căreia prescripția nu se socotește câștigată, decât după împlinirea celei din urmă zile a termenului defipt de lege.
De asemenea, instanța are în vedere și faptul că, potrivit art. 16 din Decretul nr. 167/1958, prescripția se întrerupe:
a)prin recunoașterea dreptului a cărui acțiune se prescrie, făcută de cel în folosul căruia curge prescripția.
În raporturile dintre organizațiile socialiste, recunoașterea nu întrerupe curgerea prescripției;
b)prin introducerea unei cereri de chemare în judecata ori de arbitrare, chiar dacă cererea a fost introdusă la o instanța judecătorească, ori la un organ de arbitraj, necompetent;
c) printr-un act începător de executare.
Or, după cum se poate observa, în cauză pentru sumele datorate cu titlu de fond de reparații aferente lunilor aprilie 2010 – noiembrie 2010 inclusiv, s-a împlinit termenul de prescripție.
Pentru aceste motive, având în vedere faptul că cererea de chemare în judecată a fost înregistrată la instanță în data de 24.01.2014, instanța va admite excepția prescripției dreptului material la acțiune pentru sumele datorate cu titlu de fond de reparații aferente lunilor aprilie 2010 – noiembrie 2010 inclusiv, invocată din oficiu, și în consecință va respinge cererea formulată de reclamantă având ca obiect plata sumelor datorate cu titlu de fond de reparații aferente lunilor aprilie 2010 – noiembrie 2010 inclusiv, ca fiind prescrisă.
În ceea ce privește fondul cauzei
Prin cererea de chemare în judecată, astfel cum a fost precizată, reclamanta Asociația de proprietari nr. 4 a solicitat obligarea pârâtului Pașan N. la:
- plata sumei de 194 lei, reprezentând fond de reparație a acoperișului
- plata sumei de 940 lei, reprezentând fondul de reparații corespunzător intervalului aprilie 2010 – mai 2014 inclusiv, excluzând lunile aprilie mai și iunie 2011
- plata sumei de 2.638,94 lei, reprezentând cote de întreținere corespunzătoare intervalului martie 2013 – mai 2014
- plata sumei de 731,35 lei reprezentând penalități de întârziere corespunzătoare intervalului martie 2013 – mai 2014.
Instanța constată că, potrivit art. 46 din Legea nr. 230/2007, toți proprietarii au obligația să plătească lunar, conform listei de plată a cheltuielilor asociației de proprietari, în avans sau pe baza facturilor emise de furnizori, cota de contribuție ce le revine la cheltuielile asociației de proprietari, inclusiv cele aferente fondurilor din asociația de proprietari.
Din Contractul de vânzare cumpărare nr._/05.08.2003 (f. 21-22), instanța constată că imobilul din C., ., ., . aparține pârâtului Pașan N..
În calitate de proprietar al acestui imobil, pârâtul a beneficiat de serviciile prestate de furnizori, prin intermediul asociației de proprietari, având obligația corelativă de a plăti lunar, cota de contribuție ce îi revenea din cheltuielile asociației de proprietari, inclusiv cea aferentă fondurilor asociației de proprietari, în conformitate cu prevederile cuprinse în art. 46 din Legea nr. 230/2007 și în art. 25 din H.G. nr. 1588/2007.
Din înscrisurile depuse de reclamantă la dosarul cauzei, respectiv: listele de plată aferente perioadei martie 2013 – mai 2014 (f. 35-44, f. 64, f. 71-75) și fișa analitică a apartamentului proprietatea pârâtului(f. 65-66), instanța constată că debitul de 2.638,94 lei solicitat de către reclamantă nu are suport probator.
Astfel, debitul de 2.638,94 lei calculat de reclamantă ca fiind datorat de pârât în perioada martie 2013 – mai 2014 nu corespunde cu debitul ce rezultă din expertiza contabilă efectuată în cauză.
Potrivit raportului de expertiză contabilă aflat la filele 119 - 131 din dosar, totalul sumelor datorate de pârât pentru cotele de întreținere în perioada martie 2013 – mai 2014 este de 2.465,31 lei.
Instanța constată că în primul rând că raportul de expertiză a fost comunicat părților cu mențiunea că au posibilitatea de a face obiecțiuni, dar reclamanta nu a înțeles să conteste concluziile expertului.
În al doilea rând, expertul a întocmit raportul tocmai pe înscrisurile existente la dosarul cauzei, dar și pe cele puse la dispoziție de părți, din care rezultă faptul că pârâtul a făcut plăți parțiale, atât în data de 11.12.2013, cât și ulterior promovării acțiunii, în data de 26.02.2014.
Având în vedere considerentele ce preced, instanța apreciază că reclamanta a făcut dovada existenței unei creanțe în cuantum de 2.465,31 lei împotriva pârâtului, cel din urmă având obligația de a proba executarea obligației de plată care îi incumba, dovada pe care nu a făcut-o în prezenta cauză.
În același sens, față de prevederile art. 12 lit. d din H.G. nr. 1588/2007, instanța reține că pârâtul nu a contestat listele de plată în modalitatea prevăzută de acest text de lege. Totodată, acesta nu a contestat listele de plată aferente perioadei cuprinse între martie 2013 și mai 2014 nici în fața instanței.
Instanța constată că pârâtul nu și-a îndeplinit obligația de plată a sumelor de bani datorate cu titlu de cote de contribuție la cheltuielile asociației de proprietari, pentru serviciile de care a beneficiat prin intermediul acesteia, situație în care capătul de cerere referitor la obligarea pârâtului la plata sumei de 2.638,94 lei, reprezentând cote de întreținere restante aferente perioadei martie 2013 – mai 2014 urmează a fi admis în parte, iar pârâtul urmează a fi obligat la plata către reclamantă a sumei de 2.465,31 lei cu acest titlu.
În ceea ce privește capătul de cerere referitor la obligarea pârâtului la plata sumei de 731,35 lei, reprezentând penalități de întârziere corespunzătoare intervalului martie 2013 – mai 2014, instanța urmează a-l admite în parte, pentru următoarele motive:
Potrivit art. 49 alin. 1 din Legea nr. 230/2007, asociația de proprietari poate stabili un sistem propriu de penalizări pentru orice sumă cu titlu de restanță, afișată pe lista de plată. Penalizările nu vor fi mai mari de 0,2% pentru fiecare zi de întârziere și se vor aplica numai după o perioadă de 30 de zile care depășește termenul stabilit pentru plată, fără ca suma penalizărilor să poată depăși suma la care s-au aplicat.
În speță, prin prevederile stabilite de adunarea generală a asociației de proprietari conform procesului verbal din 18.07.2012 (f. 7), penalitățile de întârziere au fost stabilite în cuantum de 0,1 % pentru fiecare zi de întârziere.
Din raportul de expertiză depus la dosarul cauzei, instanța constată că pârâtul datorează un cuantum de 540,21 lei, reprezentând penalități de întârziere aferente perioadei martie 2013 – mai 2014, raport ce nu a fost contestat de niciuna dintre părți, deși a fost comunicat în mod legal.
Având în vedere faptul că pârâtul nu a îndeplinit la scadență obligația de plată a contribuției la cotele de întreținere ale asociației, instanța urmează a-l obliga pe pârât la plata penalităților de întârziere în cuantum 540,21 lei aferente perioadei martie 2013 – mai 2014.
În privința capătului de cerere referitor la obligarea pârâtului la plata sumei de 940 lei, reprezentând fondul de reparații corespunzător intervalului aprilie 2010 – mai 2014 inclusiv, în cuantum de 20 lei/lună, excluzând lunile aprilie, mai și iunie 2011, instanța amintește că va admite excepția prescripției dreptului material la acțiune pentru sumele datorate cu titlu de fond de reparații aferente lunilor aprilie 2010 – noiembrie 2010 inclusiv, invocată de din oficiu, și în consecință va respinge cererea formulată de reclamantă având ca obiect plata sumele datorate cu titlu de fond de reparații aferente lunilor aprilie 2010 – noiembrie 2010 inclusiv, ca fiind prescrisă.
Instanța reține că, potrivit art. 24 alin. 5 din H.G. nr. 1588/2007, asociația de proprietari va constitui un fond pentru repararea părților de construcții/instalații aflate în proprietate comună, fond cu perioadă de folosire limitată, care va fi depus în contul asociației de proprietari și nu va putea fi folosit decât cu acordul adunării generale a asociației de proprietari, în conformitate cu bugetul de venituri și cheltuieli.
Prin Hotărârea Adunării Generale a Asociației de P. nr. 4 din data de 30.10.2010 (f. 8-9) s-a stabilit că fondul de reparații este de 10 lei lunar de locuință, ce se va achita până la sfârșitul fiecărei luni.
Prin art. 4 din Hotărârea Adunării Generale a Proprietarilor din Blocul C 4 – . C., Asociația de proprietari nr. 4 (f. 5-6), s-a stabilit referitor la fondul de reparații de 10 lei/lună/cameră, stabilirea acestuia începând cu data de 01.03.2008, cu excepția lunilor de iarnă din anii 2008 și 2009.
Prin art. 4 din Procesul verbal de ședință din data de 18.07.2012 (f. 7), s-a stabilit că fondul de reparații va fi în continuare de 10 lei/lună/cameră.
Având în vedere faptul că pârâtul nu a făcut dovada plății pe parcursul procesului civil, instanța va admite în parte acest capăt de cerere și îl va obliga pe pârât la plata sumei de 540 lei către reclamantă, reprezentând fondul de reparații corespunzător intervalului martie 2011 – mai 2014, excluzând lunile aprilie, mai și iunie 2011.
În ceea ce privește capătul de cerere referitor la obligarea pârâtului la plata sumei de 194 lei, reprezentând fondul de reparație al acoperișului, solicitat de reclamantă, instanța reține că, potrivit art. 22 alin. 2 din H.G. nr. 1588/2007, pentru lucrările privind proprietatea comună, administratorul, ținând seama de preț, durata de execuție și calitate, supune spre analiză, selecție de oferte și aprobare comitetului executiv al asociației de proprietari ofertele operatorilor economici.
În cauza de față, instanța constată că din Procesul-verbal din data de 19.03.2011 (f. 90), rezultă că pentru lucrarea de termoizolare a acoperișului la a fost desemnată societatea .. care, așa cum reiese din factura nr. 8/06.10.2011 (f. 88) și-a îndeplinit obligația și a efectuat lucrarea de izolație a acoperișului.
Instanța constată potrivit art. 5 din procesul verbal de ședință din 18.07.2012 (f. 7), cota ce revine fiecărei camere pentru fondul necesar reparației acoperișului se va recalcula, astfel: suma cheltuită pentru reparația acoperișului se va împărți pe camere, scăzându-se în prealabil camerele ale căror proprietari au efectuat izolația acoperișului pe cheltuiala lor (81, 82, 83, 79, 77, 64 = 2 cam, 84 = 2 cam).
Astfel, instanța constată că pentru reparațiile efectuate pârâtul avea obligația de a achita suma de 194 lei, pe care nu a respectat-o. Instanța va admite acest capăt de cerere și va dispune obligarea pârâtului la plata sumei de 194 lei, cu titlu de fond reparație acoperiș.
În ceea ce privește capătul de cerere referitor la obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată, instanța constată că, potrivit art. 453 C.p.c., partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții care a câștigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată.
Din înscrisurile depuse la dosarul cauzei, instanța constată că reclamanta a achitat onorariul expertului de 702,10 lei, după cum rezultă din chitanța de la fila 97.
Pentru acest motiv, instanța va admite acest capăt de cerere, îl va obliga pe pârât la plata către reclamantă a sumei de 702,10 lei cu titlu de cheltuieli de judecată (onorariu expert).
Pentru toate aceste considerente, având în vedere dispozițiile art. 49 și art.50 din Legea nr. 230/2007, instanța va admite în parte cererea formulată de reclamanta ASOCIAȚIA DE P. NR. 4, în contradictoriu cu pârâtul PAȘAN N., îl va obliga pe pârât la plata către reclamantă a sumei de 2.465,31 lei, reprezentând cote de întreținere restante aferente perioadei martie 2013 – mai 2014, a sumei de 540,21 lei reprezentând penalități de întârziere aferente perioadei martie 2013 – mai 2014, a sumei de 540 lei, reprezentând fondul de reparații corespunzător intervalului martie 2011 – mai 2014, excluzând lunile aprilie, mai și iunie 2011, a sumei de 194 lei, cu titlu de fond reparație acoperiș, precum și la plata sumei de 702,10 lei, reprezentând cheltuieli de judecată (onorariu expert).
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE
Admite excepția prescripției dreptului material la acțiune pentru sumele datorate cu titlu de fond de reparații aferente lunilor aprilie 2010 – noiembrie 2010 inclusiv, invocată din oficiu.
Respinge cererea formulată de reclamantă având ca obiect plata sumelor datorate cu titlu de fond de reparații aferente lunilor aprilie 2010 – noiembrie 2010 inclusiv, ca fiind prescrisă.
Admite în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta ASOCIAȚIA DE P. NR. 4, cu sediul în C., ., ., în contradictoriu cu pârâtul PAȘAN N., cu domiciliul în C., ., ., jud. C..
Obligă pe pârât la plata către reclamantă a următoarelor sume:
-2.465,31 lei, reprezentând cote de întreținere restante aferente perioadei martie 2013 – mai 2014
-540,21 lei reprezentând penalități de întârziere aferente perioadei martie 2013 – mai 2014
-540 lei, reprezentând fondul de reparații corespunzător intervalului martie 2011 – mai 2014, excluzând lunile aprilie, mai și iunie 2011
-194 lei, cu titlu de fond reparație acoperiș
Obligă pe pârât la plata către reclamantă a sumei de 702,10 lei, reprezentând cheltuieli de judecată (onorariu expert).
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, care se va depune la Judecătoria C..
Pronunțată în ședință publică astăzi, 12 mai 2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
V. A. I. Ț. M.
Red.jud.V.A.I./12.05.2015
Tehnored.Ț.M./4 ex/15.05.2015
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 5652/2015.... | Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 5083/2015. Judecătoria... → |
|---|
